Page 62 - Drumul_socialismului_1987_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

de ani de la Congresul al IX-lea al P. C. R.
T e i

13.00 T-Mc
13,05 ;4-
lainji
Focuri hunedorene 14,45 Săpi
lor)
10.00 Tele
19,20 Tele
Focuri supuse omului, solare Focuri bătrîne, primenind eterna (col.
Heraldice, hunedorene focuri, Cunoaştere prin munca alor mei: 10.50 Sun
în voi şi-au investit, revelatoare, In vatra din oraşul de pe Ccrna (II)
Tăriile aceste sacre locuri... Vă port în ochi, ninsoare de seîntei.. 20, (5 ru il
Focuri solemne, munci ale luminii Un fel de nuntă între om şi locuri, Rent
Tro.
îngenunchind cu fruntea-n plinea ţării, Un fel de dor eînd poezia tace rlloi
V-au smuls din somnul munţilor Să ne exprime doar aceste focuri 21.50 Tele
minerii Scriind pe cer cu porumbei de pace..
Tăindu-.şi răsuflarea-n floarea mîinii... EUGEN EVU
„Cetate nouă-n sărbătoare“
BUCUI
„Cetate nouă-n sărbă­ încercînd să materializăm istorie ş.a., organizate cu Iniţiativa artistică — dioprogr;
toare" este genşricul în­ sarcinile trasate de secre­ participarea factorilor celor 6,15 Stai
cărcat de semnificaţie al tarul general al partidului mai autorizaţi, a unor per­ 6,30 La
agricultu
uneia dintre cele mai den­ în cuvîntarea rostită la cel sonalităţi ale vieţii politice rezultatul unor căutări colective jurnal; ’
se şi complexe manifestări de-al doilea Congres al şi cultural-ştiinţifice româ­ 8.00 Rev
cultural-educative şi artis­ educaţiei politice şi cultu­ neşti. Iar al treilea pilon Curierul .
Buletin
tice ce se organizează la rii socialiste, la care am ii constituie activitatea ar­ Iniţiativa, permanenta şi întrajutorării lor, a in­ meniu al educaţiei, ..//¡le­ dienţa r
nivelul judeţului, găzduită participat ca delegat din tistică, prin intermediul că­ căutare, explorarea noului structorilor metodişti care le teatrului de păpuşi — lin de şt
de municipiul Deva. Este partea judeţului nostru, am reia stimulăm bogatele re­ este o stare de fapt ce nu mai ajung să numere Sfîrlează", destinate bucu­ moara t
Revista
expresia actului cultural căutat să dăm substanţă surse de creaţie şi inter­ caracterizează activitatea orele petrecute în institu­ riei celor mici ş.a. 11.00 Ba
de calitate, conţinînd o- tuturor aspectelor muncii pretare de care dispune oamenilor de specialitate ţie, absorbiţi de munca pe Iniţiativa culturală în­ 11.05 Ilii
biectivele educaţionale ma­ educaţionale. capitala judeţului. de la Casa de cultură din care o desfăşoară cu toată seamnă colective artistice le; 11,35
ponistie:
jore statornicite de Con­ — Care sînt pilonii pe — Festivalul naţional Hunedoara, un colectiv tâ­ pasiunea. Colaboratorii, in­ cu totul aparte, caic pun pa; 12,00
gresul al Xlll-lea al parti­ care şi-a axat activitatea „Cîntarea României" a o- năr, unit, exigent, care se terpreţii amatori s-au ata­ în evidenţă creaţia litera­ 12.05 I*i
dului, de secretarul gene­ casa de cultură deveană ? ferit cadrul unei puternice bucură deopotrivă de re­ şat unor astfel de oameni. ră şi muzicală proprie. Este De pe in
rii; 13,00
ral, tovarăşul Nicolae — Unul dintre aceştia afirmări a activităţii artis­ zultate. Aşa s-a ajuns ca vorba de teatrul poetic, 15.00 Av
Ceauşescu. este universitatea cultural- tice locale. instituţia să se impună în pentru copii şi tineret, de dio-tv. ;
muzicii î
— Peste puţin timp, Casa ştiinţifică, care numără 76 - Ne mîndrim cu nume­ viaţa spirituală a munici­ în întîmpinarea păpuşi, spectacolul de mu­ loguri
de cultură din Deva îm­ cursuri şi cercuri tehnico- roase titluri de laureat, do­ piului, a întregului judeţ, Congresului zică .şi poezie, apreciatul Radio jur
plineşte 12 ani de activi­ aplicative organizate la vadă a calităţii actului ar­ este permanent căutată de grup vocal-instrumcntal nia, p.
contemp.
tate, ne-a relatat tovară­ sediu, în unităţi economi­ tistic pe care-l desfăşurăm. miile de oameni ai muncii. educaţiei politice „Canon", cu o interpretare lccţiuni
şul Sandu Popescu, direc­ ce, instituţii ale oraşului. Dintre deţinătoare am pu­ „S-a ajuns ca în anul al şi culturii socialiste distinctă în peisajul mu­ mâneşti;
torul instituţiei. Este o mi­ Este o modalitate educa­ tea menţiona cele trei for­ 22-lea de la Congresul al zical, cvintetul „Pro arte", ştiri; 17,
dresa
nunată creaţie a „Epocii ţională, teoretică şi prac­ maţii de teatru, recitalul de IX-lea al partidului, eve­ „Corvin-grup 5", dansuri­ 18.00 Orc
J
Nicolae Ceauşescu" desti­ tică, de mare diversitate, poezie, ansamblul folclo­ niment cu puternică rezo­ le clasic, modern, de so­ ' n Ş
,lCn
nată înnobilării spirituale permanent deschisă spre ric „Silvana", grupul vocal- nanţă în viaţa poporului Aşa au apărut cîteva ini­ cietate ctc., deosebit de naţional;
a făuritorilor de bunuri miile de cursanţi, în care instrumental de muzică u- nostru, Casa de cultură ţiative cu un real ecou : apreciate în etapa repu­ Buletin
materiale, a locuitorilor ff- noul îşi face de fiecare şoară, recitatori şi solişti din Hunedoara să organi­ „Toamna muzicală liune- blicană a Festivalului na­ — • anul
cestui frumos colţ de ţară dată loc, iar informaţia vocali, creatori plastici, de zeze, doar în ' primul se­ doreană", destinată inter­ ţional „Cîntarea României", 1987 — .
Naţionali
românească. Era firesc ca profesională, legală de lo­ fotografie, artă populară. mestru, 573 acţiuni ia care preţilor de muzică instru­ înseamnă, deopotrivă, crea­ jurnal; :
la o astfel de zidire nouă cul de muncă este mereu Cu toţii găsesc în casa de au participat peste 71000 mentală şi camerală, cu tori literari, do artă plas­ dv. —.22,
22,W Sp-
să fie găsite şi acţiuni noi, adusă la zi. Un a! doilea cultură un cadru optim de locuitori, o cifră care se certe efecte în domeniul tică, muzicală, la care ca­ muzicale
de mare aderenţă la pu­ pilon îl constituie activita­ afirmare, pe măsura dezi­ apropie simţitor de totalul educaţiei muzicale a ce­ litatea este imperativul, marc po
Moment
blic, cu bogate valenţe e- tea educaţională propriu- deratelor amplei manifes­ tăţenilor, „Corviniana", cuvîntul de ordine, remar­ zică de
tări — Festivalul naţional populaţiei oraşului". Re­ ca cotidiana a atîtor cu­
ducaţionale. „ C e t a t e zisă realizată prin interme­ „Cîntarea României", mi­ marca aparţine tovarăşu­ manifestare menită să sti­ Buletin
nouă-n sărbătoare" este diul simpozioanelor, dez­ muleze intervenţiile bene­ noscuţi specialişti.
nunată ctitorie a „Epocii lui Nicu Gheorghioni, di­ Pe astfel de iniţiative
una dintre aceste mani­ baterilor, meselor rotunde, Nicolae Ceauşescu". rectorul instituţiei. fice ale brigăzilor artistice a: in
festări, cea mai importan­ Cadranului juridic, Tribu­ .şi grupurilor de satiră şi valoroase şi-au pus sem­
Iniţiativele aparţin oa­
tă. Mai sînt însă si altele. nei ideilor, Colocviilor de B. CĂTĂLIN menilor de aici, prieteniei umor în acelaşi gingaş do- nătura scriitorul Eugen DEVA:
inter­
coregraful
Evu,
.şi
seriile 1
pretul Marinela PIuii, in­ nia alba
structorul cu probleme mu­ NEDOA1
Creaţia literară hunedoreană — zicale şi apreciatul instru­ victorie
(Modern
mentist Mircea Goian, di­ nebună
puternic stimulată de Festivalul rectorul instituţiei Nicu .landa rm
(Flacăra)
Gheorghioni, ceilalţi cola­ sabla (
ŞA NI: 1
naţional „Cîntarea României" boratori ai lor, oameni ai — scrin
muncii în unităţile econo­
re în A
Pădurea î
Creaţia literară hunedo­ traartistlcă. Au loc, in ace­ mice şi instituţiile oraşului bric); t
reană, puternic stimulată de laşi timp, contacte perma­ siderurgiştilor de pe Ceri v
ampla manifestare a muncii nente cu colective de oa­ na. Sînt rezultatele muncii L -Jil)
şi creaţiei, Festivalul naţio­ meni ai muncii, şezători or­ si talentului, puternic sti­ co .enem
V
ral);
nal „Cîntarea României", a ganizate cu minerii din Ghe­ albastre
cunoscut o reală afirmare ţari şi Telluc, cu siderurgîş- mulate de perioada deschi­ cea farul)
In viaţa literară a ţării. De­ tll hunedoreni, cu lucrătorii să de Congresul al IX-lea al da Ch ai
ANINO.'l
spre acest lucru vorbesc labrlcll de pline, locuitorii partidului. Sînt rezultate la cină
numărul însemnat de premii satelor aparţinătoare muni­ care capătă noi semnifica­ UTUC AN
obţinute de poeţii, proza­ cipiului şl din întregul judeţ. ţii în întîmpinarea celui Valea n
torii, dramaturgii şi eseiştii Manifestareacare defineşte de al treilea Congres al zat); Bl
Bacii i îs
hunedoreni în fiecare ediţie, cenaclul nostru este coloc­ educaţiei politice şi cultu­ OUAŞI)
numărul şl diversitatea ce­ viul „Hunedoara — vatră a rii socialiste. traatacă
naclurilor In care marea ma­ permanenţei culturale", la tem ir, M
(Flacăra
joritate a creatorilor o al­ care au aderat şl cenaclu­ Corul Combinatului siderurgic Hunedoara, dirijat de prof. Marin Dîrvă, evoliuiul în BAI: Bî
cătuiesc oameni ai muncii rile literare „Ritmuri" Deva, etapa republicană a Festivalului naţional „Cîntarea României“. MINEL BODEA (Casa d
TEC: In
din unităţile economice . şl condus de poetul Vaieriu
BRAZI:
instituţiile judeţului. Vorbesc, Bârgău, şi „Lucian Blaga" CAL AN
ii
deopotrivă, locurile frunta­ Hunedoara, condus de poe­ „Porţile albastre ale oraşului Căldura peisajului in pictura naivă SUS, SC)
şe obţinute la concursurile tul Eugen Evu". tilnîro îi
de cult
de creaţie Interjudeţene, ma­ Scriitorii hunedoreni, el Undeva lîngă Bucureşti, bal şi-i particularizează, Toate pi
nifestările similare organiza­ II-a:
înşişi oameni ai muncii, o- în ziua de, 24 August 1944, fără a-i îndepărta unul în decursul activităţii zeşti",. „Gospodărie din
(Mureş u
te şi găzduite de Hunedoa­ gllndesc in creaţia lor cu soldaţii unei baterii de ar­ de altul, astfel cu ideea sale, Casa de cultură a o- Brad", „Cu vacile la păs­ care (
ra, precum şi prezenţa perio­
precădere activitatea din u- tilerie antiaeriană — co­ de grup unit prin idealul raşului Brad’ a reuşit să cut" vădind orientarea cu LARI:
dică in edituri şl presa de nltăţlle economice, eforturile mandată de ofiţerul Octa­ luptei se transmite şi prin polarizeze in jurul său o pesta C
specialitate din întreaga ce se depun pentru realiza­ vian Roşu — au sarcina tonul interpretării. în frun­ precădere spre oglindirea
ţară. rea sarcinilor economice. Se să împiedice avioanele ger­ tea acestui grup, sub ra­ întreagă pleiadă de îndră­ unor peisaje din mediul
Fină la data la care vor gostiţi ai armoniei culori­ rural pe, care l-a cunoscut h c
circumscriu acestui efort mane să se ridice de pe portul calităţii interpretă­
II anunţate premiile etapei membrii cenaclurilor literare rii, se află Ion Carami- lor. Doi dintre aceştia sînt foarte bine.
republicane, e necesar a li aeroportul Otopeni pentru
„Panait Istrati" din Petro­ a bombarda Capitala, unde tru, într-un frumos cro­ soţii Eliţa si Rista Parca. La rândul ei, şi Eliţa Rezultu
menţionată atmosfera sed- şani, „Flori de mină" Uri- chiu de soldat indiscipli- Cadrul generos al Festiva­ Parca este deţinătoarea 17 iulie I
oasă de lucru statornicită câni, „Orfeu" Vulcan, „Geor- se înfăptuise insurecţia. nat,- jucător de cărţi vi­ Extr.
la nivelul cenaclurilor litera­ ge Coşbuc" Brad, „Sinteze" Bazat pe fapte şi perso­ ciat, dar capabil de sacri­ lului naţional „Cîntarea titlului de laureat al Fes­ 79, 60, 3
Extr. :
re hunedorene, colaborarea, Deva ş.a. naje reale, filmul nu • este ficiul suprem atunci cînd României" d-a stimulat tot tivalului naţional „Cînta­ 10, 41, 6
schimburile de experienţă atît o poveste de război, mai mult în activitatea lor. rea României". A pictat Fond 1
h î activitatea cenaclului înţelege gravitatea eveni­ 090 473 1
stimulatoare între aceste a- deşi soldaţii se luptă pe
„Ritmuri" Deva, deosebit de mentelor. O excelentă apa­ Astfel că Rista Parca, ac­ peste 500 de tablouri, de
predate nuclee de creaţie viaţă şi pe moarte, cît una
utile sint schimburile de ex­ riţie are Costel Constantin tualmente ¡miner pensio-, preferinţă peisaje scăldate
şl de educaţie. „Scopul Ce­ psihologică, de relaţii şi
perienţă cu cenaclurile re­ (debut în cinematografie),
naclului „Flacăra" al scrii­ stări dramatice, tinzînd nar, a obţinut în 1980 o ele apele Crişului Alb şi
vistei „Vatra" din Tg. Mu­ în rolul sergentului, tip
torilor din Hunedoara, ce-şl spre condiţia filmului de menţiune la Salonul repu­ ale Văii Luncoiului. Fru­
reş, Suplimentului „ Scintell grav, dar omenos şi viteaz
desfăşoară activitatea în ca­ atmosferă. Situaţia de I’entru
tineretului", prezenţa „Tribu­ fără ostentaţie, un carac­ blican de artă naivă de la museţea artistică a peisa­ ii caldă
drul clubului „Siderurgistul", luptă propriu-zisă este aici
nei" din Cluj-Napoca la ter aspru şi totuşi malea­ jelor redate pe pînză se instabila
ne-a relatat profesorul Tro­ mai mult un pretext de a Arad, după ce în 1979 i porar m
Deva, precum şl manifesta­ bil, concentrat şi destins
ian Dlnorel Stănciulescu, pătrunde în firea persona­ se atribuise titlul de lau­ împleteşte cu frumuseţea cădea pl
rea proprie „Galeriile Rit­ jelor, în viaţa lor influen­ în acelaş’ timp. Debutan­ aversă,
este acela de a deveni un reat şi premiul al doilea oamenilor, degajînd o cal­
muri". Sint aspecte care vă­ ţată, într-un fel sau altul, tul Romeo Pop face primii cărcărl
nucleu de cultură. Pe lingă grindină
desc preocupări aparte pen­ de flagel. paşi cu o siguranţă atent pe ţară, iar în 1981 un nou dă armonie. ‘Privind aceste
prezentarea lucrărilor lite­ îla slab
tru ridicarea calităţii, afir­ supravegheată de regizor
rare, aici au loc dezbateri Distribuţia este în linii titlu de laureat. Numele lucrări pline de pitoresc intensiii.
marea creaţiei literare hu­ şi permanent autocenzura- durată
pe diverse probleme cultu­ mari bună, dovedind că său este acum cunoscut simţi aidoma freamătul oră. Te
nedorene în ansamblul el, tă. „Porţile albastre ale rt-
rale generate de formaţiile regizorul are ştiinţa alege­ în întreaga .ţară. Dintre codrului în adierea vîntu- nime vo
puternic stimulată de suflul raşului" rămîne unul din
diferite ale membrilor cena­ rii şi conducerii actorilor. tre 16 şi
înnoitor, democratic revolu­ cele mai izbutite filme ale lucrările lui Rista Parca lui, glasul apelor curgă­ cele ma
clului. Tot atitea elemente Există o sudură între in­ 32 de şi
ţionar al Festivalului naţio­ insurecţiei din August 1944 amintim: „Gospodărie la toare. (Ion Coţoi, cores­
ale unei fireşti deschideri terpreţi, o notă comună de servit
spirituale, o deschidere In- nal• „Cîntarea României". care-i caracterizează glo- VERONICA PALADE Bulzeşti", „Şură la Bul- pondent).