Page 64 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 64
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 227 • STMBÄTÄ 18 IULIE 1987
r
Vizita de lucru a tovarăşului DIN ŢĂRILE SOCIALISTE
O BERLIN. — întreprin O PHENIAN. - Cei ce
R.D. muncesc în diferite sectoa-
capitala
Nicolae Ceauşescu în unităţi derile din Berlin, reciclează • re de activitate economică
Germane,
anual aproape două treimi ale R.P.D. Coreene şi-au
din reziduurile industriale, ■îndeplinit şi depăşit sar
agricole din judeţ oraşului. Agenţia ADN, al acestui an, primul din
însumînd 360 000 tone, ale cinile pe primul semestru
care transmite ştirea rele cel de al treilea plan de
(Urmare din pag. 1) că se va obţine o produc fasolei şi mazării aflate în corespunzătoare: recoltării vă locul de frunte pe care 7 ani. Astfel, încă de la
ţie de peste S500 kg la dotarea agriculturii jude mecanizate a porumbului îl ocupă capitala in acest 25 iunie fusese atins pro
ca în producerea şi pro hectar. Judeţul Constanţa ţului, cărora, la indicaţia semănat In bonzi. . domeniu, menţionînd că în centul de 105 la sută în
1981 erau reciclate 40 la îndeplinirea
planului
la
curarea seminţei să se dispune la această dată secretarului general al Noul dialog de lucru al sută din totalul reziduuri extracţia de minereuri fe
manifeste o deosebită a- de o bună experienţă în partidului, le-au fost aduse secretarului- general al lor industriale. roase, iar minerii din Anju,
tenţie, să se utilizeze nu cultivarea fasolei, obţi- anumite perfecţionări şi partidului cu specialişti, Lista materialelor refo- Chonnae şi alte zone de
mai acea sămînţă realizată nînd an ■ de an recolte tot adaptări constructive. Au mecanizatori şi alţi oa losite include mase plas exploatare a cărbunelui
la noi sau în alte ţări. mai mari, de pe supra fost examinate, în timpul meni ai muncii de pe o- tice, articole din cauciuc, şi-au realizat planul la toţi
care asigură plante cu feţe ce depăşesc 11000 lucrului, mai multe varian goarele constănţene a evi material lemnos, acizi şi indicatorii, notează agen
tulpină mai groasă şi hectare. te de brăzdare, cu care au denţiat, şi de această dată, textile. ţia ACTC.
cu talie înaltă. în Examinînd direct, în fost dotate diferite tipuri statornica preocupare a Pe de altă parte, cele Printre marile întreprin
ceea ce priveşte prelu lan, densitatea culturii, nu de semănători, în vederea t o v a r ă ş u l u i Nicolae 156 de fabrici din Ber deri industriale ale ţării
crarea inului, secretarul mărul păstăilor la fiecare asigurării unor densităţi Ceauşescu pentru continua lin au realizat anul trecut care şl-au realizat sarci
general al partidului a ce plantă, tovarăşul Nicolae sporite şi uniforme la toa dezvoltare şi modernizare o producţie de 26,4 mi nile de plan înainte de
rut specialiştilor şi facto Ceauşescu a recomandat te culturile, fiind cu acest a agriculturii noastre, pen liarde mărci, ceea ce a termen agenţia menţionea
rilor de răspundere să a- . şi aici să se mărească prilej comparate diferite tru înfăptuirea cu succes reprezentat 5,6 la sută din ză uzinele de maşini-unel-
peleze Ia mijloacele tra densitatea plantelor şi să variante utilizate. a obiectivelor nou revo produsul naţional. In struc te de la Mangyongdae ş!
diţionale, să valorifice se respecte întocmai pro T o v a r ă ş u l Nicolae luţii agrare. tura industrie! oraşului un de la Chongjin.
condiţiile naturale, iar în gramul de întreţinere şi Ceauşescu a indicat să se Cadrele de conducere 0 BELGRAD. - Moder
viitor, procesul tehnologic irigaţii pentru ca asemenea analizeze în continuare îm din domeniul agriculturii, loc Important revine elec
să înceapă în lunile iulie— producţii mari să se rea bunătăţirile aduse semănă specialiştii, toţi cei pre trotehnicii şl electronicii, nizarea şi extinderea ca
august, pentru a se redu lizeze nu numai în sta torilor şi să se găsească zenţi la această analiză apoi construcţiilor de ma pacităţilor de producţie se
ce cheltuielile. în acest ţiunile de cercetare, ci şi soluţii constructive cît mai au adresat tovarăşului şini şi chimiei. înscriu printre preocupările
mod, a arătat secretarul in toate unităţile agricole eficiente, care să fie ge Nicolae Ceauşescu vii mul O BEIJING. - în cadrul majore semnalate în indus
general al partidului, va ele stat sau cooperatiste neralizate treptat la toate ţumiri pentru indicaţiile eforturilor de utilizare ra tria constructoare de ma
Un
Iugoslavia.
din
şini
creşte substanţial produc din judeţ. agregatele de semănat. S-a şi orientările primite şi ţională a resurselor energe
ţia, vor spori corespunzător în continuarea vizitei de indicat, în mod deosebit., l-au asigurat că vor de tice, în R.P. Chineză s-a exemplu în acest sens îl
şi veniturile celor care lucru, pe unele .loturi ex să se aibă în vedere creş pune, în continuare, toate trecut la folosirea pe scară oferă efortul ce va fi fă
cultivă această plantă teh perimentale ale Coopera terea lăţimii de lucru a eforturile pentru creşterea largă a gazelor de mină cut în această direcţie de
întreprinderea
construc
nică» cu mare valoare e- tivei agricole de produc semănătorilor pentru a se producţiilor agricole, pen recuperate în cadrul pro
conomică. ţie Costineşti, tovarăşului asigura acestor maşini o tru modernizarea şi per cesului de exploatare, rela toare de maşini miniere,
în continuare, a fost Nicolae Ceauşescu i-au productivitate sporită. Tot fecţionarea permanentă a tează agenţia China Nouă. pentru construcţii şi agri
examinată o solă cultivată fost prezentate o serie de odată, s-a cerut să se ac maşinilor şi utilajelor a- în 1986, au fost utilizate, culturii din Kruşevaţ în
ridicării
indicilor
cu fasole pentru sămînţă, maşini de semănat pentru ţioneze, în paralel, pentru flate în dotarea agricul în Industrie sau pentru vederea
de pe care se estimează cultura porumbului, soiei, a se asigura şi utilajele turii noastre socialiste. consumul casnic, 340 mili cantitativi şl calitativi al
oane metri cubi de astfel producţiei. Astfel, după
de gaze, ceea ce a însem cum informează agenţia
1 nat economisirea a 120 Taniug, unitatea Industria
apărare" din partea nave soartă. Numărul total al melor informaţii, nu s-au
va
utiliza
lă
menţionată
lor militare engleze. africanilor de culoare înregistrat victime sau milioane tone cărbune. a- în acest an 13 miliarde de
Specialiştii
BiäSiMä ■ PRETORIA. - Ştirile cuinţele în ultimii ani a pagube materiale impor preciază că în minele de dinari pentru extinderea
chinezi
nevoiţi să-şi părăsească lo
tante.
sosita în ultimul timp de la atins impresionanta cifră ■ MONTE CARLO. - cărbune din ţară se află şi modernizarea capacită
Pretoria relevă că regimul rezerve de aproximativ 280 ţilor de producţie.
■ LONDRA. - Ministe de 3,5 milioane. După cum informează a- miliarde metri cubi de întreprinderea din Kru
rul de Externe al Marii rasist din R.S.A. intensifică •genţia E^E, nouă persoane gaze, din care pot fi ex şevaţ realizează anual pe
Britanii şi-a dat acordul acţiunile de mutare forţa ■ TOKIO. - O puternică din „inalta societate" a ploatate în folosul eco ste 1 500 de echipamente
ca petrolierele kuweitiene tă a persoanelor de culoa mişcare seismică a afectat principatului Monaco, acu nomiei naţionale 28 pină grele, participînd şi la
să navigheze în zona Gol re în bantustanele create joi regiunile din estul, ves zate de consum şi trafic de la 43 milioane metri cubi. exporturile Iugoslave.
fului sub pavilion britanic. de promotorii apartheidu tul şi nordul Japoniei. droguri, au fost condam
Un reprezentant al M.A.E., lui, teritorii care ocupă Potrivit agenţiei meteoro nate la pedepse cu închi
citat de agenţia TASS, a doar 13 la sută din supra logice nipone, intensitatea soarea pe diferite termene,
subliniat că este vorba faţa totală a ţării, şi care cutremurului a fost de 6,5 precum şi la amenzi sub ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ
de „o operaţiune pur sînt cel mai puţin adec grade pe scara Richter. stanţiale. DE PRODUCŢIE INDUSTRIALĂ
comercială", deşi a recu vate agriculturii. în cursul Epicentrul a fost localizat SI PRESTĂRI SERVICII
noscut că „orice vas care anului trecut, peste 64 000 in Oceanul Pacific, la cir
navighează sub pavilion de africani au avut de ca 300 km sub nivelul mă D E V A
britanic poate conta pe împărtăşit această tristă rii, astfel incit, potrivit pri-
B-dul 23 Augusi, bloc 4 DEVA
La puţin timp după pu ritul lor., în fapt, noii ve ÎNCADREAZĂ
blicarea, în vara trecută, niţi au moştenit echipa
a programului turului cam deja retrogradată din tur ® personal calificat (femei), penii u ate
pionatului diviziei B, se şi au meritul că şi-au asu
ria a IlI-a, un bun cunos mat tentativa redresării. lierul tricotaje manuale.
cător al fotbalului devean MUREŞUL DEVA y ş j gk, Că n-au reuşit este altce Informaţii suplimentare la telefon 11854.
spunea Că după etapa a n e ec 0 va. Ceva ce decurge din
Vil-a Mureşul Deva va fi slăbiciunea unui lot de
deja retrogradată. Că pro previzibil din precedentul campionat jucători îmbâtrînit, care
nosticul s-a confirmat a- au profitat de cronica cri
bia după etapa a IX-a (în- a X-a, Aurul şi Mureşul puncte salvatoare... S-a ză de conducere, de desele GRUPUL ÎNTREPRINDERILOR
frîngerile pe teren propriu încasau împreună 0—9, la mers aşa, mereu victorii schimbări de antrenori, de DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ
cu Gloria Bistriţa, Poli Ti Olimpia S. Măre şi, res cu chin acasă, mereu cu care „beneficiau" prin ro Şl LOCATIVĂ
mişoara şi U.T.A., adusese pectiv, F.C. Bihor. (Nici promisiuni că din depla taţie diverşii jucători a-
ră echipa la —6, pasiv care o aluzie la coincidenţa că sarea cutare nu se mai greaţi de unii şi’ neagreaţi
punea deja grave proble toate trei echipele la care pierde nimic, dar echipa de alţi ‘antrenori. A rezul SECŢIA APĂ, CANAL, TERMOFICARE
me) nu este atît de im L. Vlad a lucrat în cam se întorcea mereu învinsă tat deci şi o imposibilita D E V A
portant, cît faptul că nu pionatul trecut au retro la 3—4 goluri. V. Vidican te de menţinere' a unei e-
scepticismul stătea Ia baza gradat). şi alţii au fost găsiţi' din chipe de bază, conştienti Aduce la cunoştinţa consumatorilor de
sa, ci cunoaşterea exactă a Turul s-a consumat cu nou vinovaţi şi debarcaţi... zată cu răspunderea majo
stării echipei. Şi, despre ră de ' a face totul pentru apă caldă menajeră din municipiul Deva
starea reală a echipei nu salvare. în fapt, lotului de sistarea furnizării acesteia în perioada 20
era cine ştie ce filozofie POST-CRONICÄ LA CAMPIONATUL jucători, atît dc eterogen
de desluşit, atîta vreme DE FOTBAL (V) şi susceptibil de influen iulie — 4 august 1987 inclusiv, datorită lu
cît echipa pornea la drum ţat, i-a lipsit o conducere crărilor de revizii la reţeaua de termoficare
abia scăpată de la retro fermă, neîngăduitoare şi
gradare clin ediţia prece încă două egaluri pe teren A urmat a 4-a conduce neinfluenţabilă clin inte- aparţinîrid I.E.C. Mintia.
dentă. propriu (1—1 cu C.I.D.Si- re tehnică într-un campio . norul .echipei, capabilă să
Pentru noul campionat ghet şi Steaua C.F.R. nat (!) — Octavian Cojo se impună şi să impună
s-a încercat cite ceva. Gluj-N.), cu înfrîngeri la carii, Dumitru Cojoearu celor ce au adus echipa
Completări în lot — dar şcor în deplasări, dar şr Sigur, cu 4, etape înaintea ■ la greu să o şi readucă la
tot ca şi în celălalt, cînd Un extraordinar 2—0 cu filialului, nici conducerea liman. Dimpotrivă, cU sus ÎNTREPRINDEREA FORESTIERĂ DE
la Qeva a fost adusă, în F.C» Maramureş, .cu con secţiei, nici noul antrenor. piciuni vizavi dc.onestita EXPLOATARE SI TRANSPORT
„B", apărarea Daciei Orăş- tribuţia, hotărîtoare a an- \ nu s-au mai angajat, fi tea unora, s-a cultivat _ca-
tie, din „C", care era obiş Irenorului-jucător V. Vi resc, deeît la pornirea e- ' .drul fugii de răspundere, S E B E S
nuită ' cU înfrîngeri la dican'. ‘ chipel pentru viitorul cam-- teama ,de a nu fi bănuiţi
scor l —, nou antrenor, C. Iarna a adus , schimbări ■pionat în „C". a altora. str. Şurianu, nr. 6, judeţul Alba
Ştefan, ca marea speranţă, esenţiale, ce se anunţau şi Retrogradarea Mureşului într-o asemenea manie
deşi statele sale de servicii se doreau capabile de în Deva apare acum firească, ră de conducere, retrogra ORGANIZEAZĂ în data de 27 iulie
anterioare, atît în judeţ, toarcere cu 180 grade a si rezultat logic, o continua darea Mureşului este fi
cît şi în afara sa, nu con tuaţiei echipei — secţie re în timp a activităţii sla rească. un rezultat nor 1987
stituiau un atu. Bun în nouă, responsabilităţi ftoi be din precedentul campio mal al acumulării în timp
declaraţii, găzduite şi în la unitatea . patrojiatoare, nat, facilitată de nesigu a multor lipsuri în zonele C O N C U R S
ziarul nostru, antrenorul a antrenor şi, evidenţi noi ranţă, nestăpînirea pro esenţiale: lot de jucători,
trebuit să-.şi ia valiza şi promisiuni. Mai ales ále blemelor echipei reflecta antrenori, conducători. Şi pentru ocuparea unui post de
conducerea tehnică a fost antrenorului -Traiah Tvăţ tă de alît de multele totul s a petrecut cînd la
:
:
încredinţată — cui ? — lui nescu, că va aduce jucă Schimbări de antrenori şi Deva au început să creas ® inginer electromecanic
Vasile Vidican şi Mircea tori capabili să redreáezé conducători dintre, care ul că jucători... deveni. Un,
Marian, care fuseseră re echipa. Şi, returul a înce timii au luat plasa: în con paradox ■ de care- Mureşul Informaţii suplimentare se primesc la
pudiaţi, anterior, asistaţi put cu un chinuit 1—0 cu tul lor a fost trecută re va scăpa în anul de „G", biroul p.i.r., telefon 967/32666, 32647, in
„de la distanţă", de la Strungul Arad şi un 1—5 trogradarea — nu şi al an sporind că va fi unul' sin
Brad, de Ladislau Vlad şi la Gloria Bistriţa, "ufide se trenorului O. Cojoearu! gur... • • ' *v . ... terior 29.
■în etapa „experimentală". plecase după primele două — deşi nu este numai me- NICOLAE STANCIU
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Ciodei, Dumitru Gheonea, Tiberlu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. I <40(ir> /
REDAGŢ1A ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva. str. Dr Petru Groza. nr. 35. Telefoa ne i 11275, 12157, 11535. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva str. 23 August, or. 275.