Page 65 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 65
CAMPANIA AGRICOLĂ Di VARĂ
Din zori în noapte, ritm
înalt ia secerişul griului!
In majoritatea unităţilor de la adăpost şi ne stră în „Luncă“ trei combine,
agricole din C.U.A.S.C. duim să procedăm ea ata conduse de Viorci Todea,
Ilia bătălia griului se des re. Avem condiţiile să în ioan Sima şi Aron Vasiu
făşoară din plin. Meca cheiem recoltatul m pe secerau din plin. Ingine
nizatorii, în primul rînd, rioada planificată. rul şei al unităţii era mul
dar şi cooperatorii, spe Activitatea era .organi ţumit dc producţia realiza
tă pînă la acea dată şi era
flux,
în
combinele
zată
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.F cialiştii se află în aceste fiind urmate de presele de optimist în ce priveşte în
zile la datorie, din zori în
$ 1 A t C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N noapte, străduiridu-se ca balotat, conduse, de fraţii cheierea recoltării la timp,
recolta să ajungă eît mai
Pe o tarla alăturată, me
grabnic, fără nici o pier canizatorii Ion Marian,
dere în hambare. C.U.A.S.C. ILIA Gheorghe Osoian şi Sider
Anul XXXIX, nr. 9 228 DUMINICĂ, 19 IULIE 1987 4 pagini - 50 bani La C.A.P. Ilia, formaţia Dane pregăteau patul ger
de combine a intrat la se minativ iar Viorci Crişan
cerat în lanul din „Dîmpu Traian şi Sabin Crisan. Pe semăna porumbul.
Sîrbiului". Combinerii loan terenul eliberat dc paie Mai amintim pe coope
22 de ani de la Congresul al IX-lea al P. C. R. Nelega, Cornel Potinteu. munceau la pregătirea pa ratorii Ionel Suciu, Adain
Constantin Gîta. Cristian tului germinativ loan şi Vasiu, Eleonora Fusa, I.c-
Henţ, Traian Procopiuc, Maxim Bnimaru (tată şi nuţa Pîrva, Augiistin Su
Marinei Marc şi loan Ni- fiu), precum şi Mircea ciu şi Iuliu Cosma, care,
0 epocă ce poartă cu strălucire coară conduceau cu înde- Bolea. La rîndul său, Ro în frunte Sav cu munceau la
magazinera
Lenuţa
mînare „Gloriile" în holdă,
Dănilă
man
a
însămînţat
menţinînd viteze de lucru porumbul în cultură dublă selectatul griului şi stivui
tul paielor în stive.
de
„Avem
bune.
numele arhitectului său - griul de pe 247 ha — ară pe 50 de hectare. desfăşurare a cerişul’se desfăşura în două
recoltat
La C.A.P. Gurasada se
O
bună
loan
ta
inginerul
Cionca,
C.A.P. Sîrbi, unde alături
şef al cooperativei —, deci 'muncii am întîlnit şi la brigăzi. O formaţie de
NICOLAE OEAUSESCU rea de coacere a lanuri- de Teodor Solomon, ingi cinci combine, conduse de
am urmărit permanent sta
Viorci Circi. Romulus Bol-
nerul şef al cooperativei.
.lor şi procentul dc umidi sc afla si Nicolae Nicula, MIRCEA LEPADATU
Se împlinesc astăzi 22 de astfel epocii numele arhitec încălţămintei, care au sporit tate, dcclanşînd secerişul inginerul şef al C.U.A.S.C.
ani de la data începerii lu tului său, au lăsat în traiec simţitor numărul locurilor de imediat ce s-a impus. Sin Ilia, venit să sprijine pe
crărilor celui de-al IX-lea tul lor transformări esenţia muncă pentru femei, in a- tern conştienţi că recolta 'cei de aici în organizarea,
Congres, care avea să alea le şi asupra judeţului Hu cest fel, numărul total al trebuie pusă cît .mai repe- şi impulsionarea activităţii. (Continuare in pag. o 3-a)
gă în fruntea partidului pe nedoara. locurilor de muncă a cres
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Producţia industrială tota cut în intervalul la care ne
fiul cel mai iubit al naţiu lă a crescut în 1986 faţă de referim cu 58 000, ceea ce
nii noastre, ilustră persona 1965 de 2,8 ori, industrie face ca peste 40 la sută din „Ziua constructorului
litate a lumii contemporane judeţului conturindu-se tot populaţia judeţului să poată
şi avea să dea o orientare mai mult ca un pilon de realiza venituri din activi
nouă, ştiinţifică construcţiei primă mărime în asigu'area tăţi retribuite de stat. Con Azi, 19 iulie, se sărbă limpede şi braţe puter ciar, ghidul curat, de
socialismului în România. bazei de materii primo şi secinţa pe planul nivelului toreşte „Ziua constructo nice, ajutaţi de arhitecţi mulţumire şi recunoştin
Congresul al IX-lea al energetice a economiei na de viaţă şi civilizaţie al a- rului": Şi tot azi, 19 iu şi proiectanţi," construc ţă, spre constructorii de
partidului a marcat trecerea ţionale. în acest interval in cestui mare adevăr al Epo lie, se împlinesc 22 de torii au durat trainic şi ta T.A.G.C.M. Deva si
intr-o etapă nouă a con dustria hunedoreană s-a cii Nicolae Ceauşescu a fost ani de cînd comuniştii armonios zestre de fru f.A.C.R.S. Hunedoara,
strucţiei socialiste — etapa specializat în cîteva dome sporirea substanţială a ve români, întruniţi în cel museţe şi prospeţime pe (.A.C.M.M. Petroşani . şi
dezvoltării, amplificării şi nii, cum sînt producţia de niturilor familiilor, creşterea de-al IX-lea Congres al harta ţării, far cea a ju A.C.I-f. Rîu Marc-Retezat.
afirmării la scară largă a oţeluri destinate industriei nivelului lor de trai. P.C.R., puneau temelia deţului nostru este, la A.M. R.C.Ţ. Hunedoara -
resurselor materiale, tehnice de vîrf, producţia do utilaj . Creşterea puterii de cum devenirii viitoare a Ro rîndu-i, o mărturie de Nord şi Ă.C.M.R. Deva,
şi umane ale societăţii ro minier şi cea de fontă ce părare a populaţiei a fost mâniei. Fericită coinci netăgăduit a priceperii, „EnergoconstTucţia“ şi
mâneşti. în cincinalele pe nuşie. Ca urmare a dezvol însoţită de îmbogăţirea şi denţă, pentru că de a-' abnegaţiei şi hărniciei n- „Energomontaj “ Mintia,
care le-am înfăptuit dc la diversificarea fondului de tunci, de 22 de ani, de cestor lucrători minunaţi de la brigada Deva a
Congresul al IX-leo, sub în tării din primele cincinale marfă. O dovadă certă în cînd în fruntea partidu pentru care verbul „a A.C.M.M. -Cluj- .şi de pe
care au succedat Congresul
ţeleaptă conducere a tova sprijinul acestei afirmaţii o lui a fost ales tovarăşul construi" este însăşi ra magistralele feroviare şi
a! IX-lea, precum şi ca ur constituie creşterea vînzării Nicolae Ceauşescu. ccl ţiunea existenţei lor. Şi rutiere alo judeţului, spre
răşului Nicolae Ceauşescu, mare a modernizării proce
partidul a sintetizat, în spi de mărfuri pe un locuitor, mai de seamă fiu al na dacă siderurgia' din Hu toţi coi care , construiesc
selor tehnologice, siderurgia de la 4 268 lei în 1965, la ţiunii noastre, ţara în - nedoara şi Oălan consti ■ în acest vast şi tot mai
rit ştiinţific, obiectiv, exigen (roagă a cunoscut meta tuic azi stîlpi solizi ai înfloritor perimetru lui-
ţele legilor economico-so- hunedoreană realizează as 14 0e6 lei în 1986.
tăzi cu peste 60 la sută mai Aniversînd 22 de ani de morfoze fără precedent. economiei naţionale, dacă nedorenn. Să-i felicităm,
ciale ale făuririi noii socie mult oţel, o bună parte din Din zare în zare, pe ori energetica noastră a de dc ziua lor, pe construc
tăţi, elaborînd şi punînd în la Congresul al IX-lea în zontală şi pe verticală, venit o forţă de primă torii din judeţul nostru,
practică politica sa ştiinţifi produse fiind destinate ex anul în care are loc Confe s-au înălţat impunătoare mărime a ţării — şi se cu convingerea că în a-
portului, sporind pe această
că de construcţie şi dezvol rinţa Naţională a partidului, obiective industriale şi va dezvolta în continua ceastă perioadă, aureola
tare multilaterală a patriei. cale participarea ţării la di în care sărbătorim jubileul social-culturale, forţa o- re prin noile obiective ' tă de împlinirea a 22 de
Acţionînd în aceste direcţii, viziunea internaţională a de 40 de ani de la procla conomieă a .patriei a cres de pe Rîu Mare —, dacă ani dc la cel de-al IX-
partidul a ţinut în perma muncii. Producţia agricolă marea Republicii, comuniş cut an de an, în ritmuri baza de materii prime lea forum al comunişti
localită
înalte,
lor români, în zilele ur
s-a amplificat an de an.
a crescut în cei 22 de ani
mai
tot
nenţă scama de cerinţele tii, oamenii muncii hunedo-
de 2,6 ori, în acest impor reni consideră că cel mai ţile au fost dezvoltate, este,..în mare măsură şi mătoare, în întînripinarea
specifice, naţionale, imbi- primenite. înfrumuseţate, meritul ..constructorilor. iui 33 August, a Confe
nîndu-le armonios cu satis tant sector al economiei a- de preţ omagiu pe care-l viaţa oamenilor a deve '.Preţuirea muncii oa rinţei Naţionale a parti
firm.îndu-se cu putere prin pot aduce partidului, secre
facerea cerinţelor generale cipiile noii revoluţii agrare. nit mai prosperă, mai menilor de pa schele re dului şi a aniversării a
ale construcţiei socialiste, tarului său general, tovară îndestulată. zidă în sărbătorirea, în 40 de ani de-la procla
imprimindu-i operei sale a- Ca urmare a indicaţiilor şul Nicolae Ceauşescu, este Pe toate schimbările fiecare, an, în a treia du marea Republicii, se vor
tributul conducerii ştiinţifice, secretarului general al parti angajarea lor totală şi de petrecute şi-au lăsat am minică a lunii iulie, a mobiliza mai dinamic,
dului date cu prilejul vizite plină pentru înfăptuirea sar prente durabile, somnii-, „Zilei constructorului", pentru transpunerea ne
Cei 22 de ani pe caro lor de lucru efectuate în prilej de trecere în re
¡-am parcurs de la Congre cinilor ce le, revin pe anul luri dc neşters componen vistă a realizărilor obţi abătută în viaţă a mă
sul al IX-lea, înmănuncheaţi judeţul nostru, au fost crea 1987 din documentele celui ţii unuia dintre cele mai nute, de analiză şi, bilanţ reţelor obiective stabilite
te o seamă de industrii noi
în ceea ce am numit cu dra de al Xlll-lea Congres al puternice şi mai temera a ceea cc . au făcut, dc de Congresul al Xlll-lea
în Valea Jiului şi la Hune partidului, spre propăşirea re detaşamente ale clasei
goste şi recunoştinţă „Epoca doara, cum sînt . industria angajare pentru noi iz- al partidului, intru înăl
Nicolae Ceauşescu", dîndu-î multilaterală a României so noastre muncitoare — blnzi. ţarea tot mai viguroasă
confecţiilor, a tricotajelor, a cialiste. i noastre patrii.
Efigii
ale
Epocii
Nicolae
Ceausescu
9
(PAGINA A 2-A)
■ Spaţiul modern, armonios, al oraşului Brad de astăzi.
Foto NICOLAE GHEORGHIU
