Page 66 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 66
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
al IX-iea al P. C. R.
DUMINK
11,30 Telex
11.35 Lume;
(color;
* Tel
gliiozc
au vi
ţie a
film ’
12.10 Din c
lui roi
popul;
13.00 Al bun
(părţi;
11,15 Bucur
pentri
* Em
lă de
torulu
15.00 închit
inului
19.00 Teleju
19,20 Ţara
* Kp
epocă
luţion
ITum*
triel
cumei
19.10 cîntai
(color
* Om
ducat*
Emisi
Dezvoltarea extracţiei do cărbune eocsificabil şi energetic în Valea Jiului a făcut în <
necesară construcţia unei noi şi moderne unităţi de preparare a cărbunelui. -Fotografia Consil
reprezintă camera de comandă a Prcparaţiei de cărbune din Lupcni. Educa
20,21) Film
„Zile
Produ
Filme
21.35 Dulce
lor).
* Mu
21,50 Teleju
LUNI,
In anii glorioasei Epoci Nicolae Ceau.şescu, energetica hunedoreană s-a dezvoltat
considerabil. De la o putere Instalată totală de 300 MW, prin darea in exploatare a cen
tralei termoelectrice de la Mintia, puterea instalată în termocentrale se ridică, în ju 20,00 Teleju
deţul nostru la peste 1 500 MW. La aceasta se adaugă puterea instalată în hidrocentra 20,20 Congi
lele ce constituie „salba“ de lumini de pe Rîu Mare — de asemenea creaţie prestigioasă al l\<
din anii care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului. sul ir
* ştii
•gr*
_*-SO(
tar (<
20.50 Noi, j
de A
21,05 Timp
?✓ . ?Eci
— og
dioast
perspi
de
IX-lea
Iui.
21.50 Teleji
Prin punerea în valoare a unor însemnate rezerve geologice de minereuri complexe,
judeţul Hunedoara a devenii unul din marii furnizori de substanţe minerale utile pen
tru economia naţională. Minereurile se înnobilează în instalaţii moderne, cum este şi cea
din fotografie — Preparaţia de minereuri de la Valea Morii, Brad.
DEVA:
seriile i-i
0 ia albast
NE DO Al CA
victorie -
(Modern
nebună O
landa i mul
(Flacăra);
sabla (As
3ANI: To
— seria a
se Atl;
Siderurgia hunedoreană a cunoscut în anii ce au urmat Congresului al IX-lea, atît l\) ic
dezvoltarea extensivă cit şi specializarea. In acest sens este grăitor exemplul combi bric, , Av
natului siderurgic „Victoria* Călan. ren Nea gr
(Unirea);
coloneii t
ral); vr
albastre a
cea farul);
da Chapli
PETRI LA:
bătoare,
revoluţia
A NI NO AS
1 a ci n ă
URI CA NI:
Valea ml>
zat); Bit.A
Bachus
(ÎUUAHAI
(M i n e r i
Crearea de industrii noi în Valea Jiului, pe lingă cea extractivă de cărbune, a făcut I m p <? r i
ca tot mai multor soţii şi fiice de mineri să li sc asigure locuri de muncă. în fotogra că (P a
fic : Fabrica de tricotaje din Petroşani, unul dintre numeroasele obiective economico- temir, Mu
sociale cuprinse în programul de ridicare a calităţii muncii şi vieţii în Valea Jiului, pro (Flacăra)
gram iniţiat din indicaţia secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ccauşcscu.
BAI: Băi.
(Casa de
ŢEG: In 11
BRAZI:
CALAN :
sus, serii
tîlnlre în
de «tulfui
1\ M 'pîn
ir-n: „Ml
(Mureşul)
care (I.i
LARI: K
posta (M
„Oraşul văzut de sus“ — pare să spună această imagine a oraşului Petrila, luată
de Ia înălţimile industriale ale localităţii. In anii Epocii Nicolae Ceauşescu, construcţia do
Apropierea condiţiilor de locuinţe în Valea Jiului a cunoscut ritmuri deosebit dc intense.
muncă şi viaţă ale satului
de cele urbane a făcut
în ultimii 22 dc ani pro
grese deosebite. Un exem
Pentru
plu concludent în acest
Spitalul modern cu 210 fi caldă,
sens ni-I oferă centrul bil, mai i
de paturi şi policlinică
comunei Dobra constru i tul va su
de Ia Haţeg, creaţie a sud-vest.
în ultimii ani.
anilor ce au urmat Con minime
gresului al IX-lea al parti între lfl
Iar col«
dului, vorbeşte convingă 29 şl 34
tor despre grija pentru
sănătatea oamenilor, aşa La mui
cum o fac şl alte unităţi fi caldă
bil. Izolai
similare la Deva, Brad, CU ca raci
Petroşani, Orăştic etc. soţite de
trice. Vin
teorolog
Proncenc*
