Page 69 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 69
' ■ Z>'
PROLETARI DIN TOATE TARILE, un:-T-VÀI
22 de ani de la Congresul al IX-lea al P. C R
EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU
I. M.C. Deva sau certificatul de calitate
al materialelor de construcţii
Am aflat că foarte mulţi tatea. A inceput să func treprinderii in anul 1967.
oaspeţi ai I.M.C. Deva, ţioneze în anul 1969. Desi In 1968 s-a pus in funcţiu
din ţară sau de peste ho gur, mai întîi activitatea ne şi „teracota nouă".
tare, după ce au văzut a fost destul de simpfă. — in 1973 — îşi aminteşte
diversitatea de produse ce dar a crescut de la un directorul întreprinderii, ing.
Anul XXXIX, nr. 9 229 MARŢI, 21 IULIE 1987 4 pagini - 50 bani se fabrică aici, precum şi an la altul şi, în acest Liviu Cucu — a avut loc
calitatea lor ridicată, au mod, unitatea a ajuns as o comasare a unităţii de
rămas cu impresia decla tăzi să-şi merite numele prefabricate şi a fabricii
rată că, de fapt, au vizi neoficial de „combinat“. de materiale izolatoare,
IN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE tat un adevărat „combi Dacă am studia mai bine punindu-se bazele între
nat de materiale de con istoria întreprinderii noas prinderii moderne şi com
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA COMUNĂ strucţii". tre cred că am găsi re plexe de astăzi. Fiecare
— Aceasta — ne explica flectată în ea însăşi istoria etapă de construcţie a
A CONSILIULUI NAŢIONAL AL OAMENILOR MUNCII Şl A Nicolae Bozdog, secreta dezvoltării materialelor de contribuit, apoi, la dez
rul comitetului de partid construcţii din România şi, voltarea permanentă a
CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE Şl SOCIALE al întreprinderii - are un totodată, necesităţile ma I.M.C. Deva, colectivul nos
puternic temei in nivelul jore ale ţării în aceaslă tru de muncă ureînd ne
1
ridicat şi complex la care perioadă de înflorire pe contenit cotele pregătirii
Centrul de greutate al întregii a ajuns in prezent pro toate planurile. profesionale, ale dăruirii şî
unităţii noastre,
Aşa este. In istoria ori
ducţia
abnegaţiei revoluţionare în
precum şi în evoluţia di cărei unităţi economice se activitate — atribute spe
namică, în transformările află înscrisă viaţa între cifice unei înalte conştiin
r
activităţi productive - îndeplinirea voluţionare, petrecute în gului, a ţării. Desigur, din Aur a ţării am avut me
înnoitoare, cu adevărat re
ţe politice. In Epoca de
domeniul respectiv de acti
fiecare dintre subunităţile vitate. Răsfoind file îngăl reu în faţă exemplul per
exemplară a planului la export întreprinderii. Putem afir benite din cronica I.M.C. sonal de muncă şi dăruire
ma că I.M.C. Deva şi co
Deva vom afla că prin
spre binele poporului al
lectivul său de muncă sînt 1958 exista la Bircea o ilustrului nostru conducă
Realizarea eu prioritate — Adevărat centru de Doresc să remarc faptul formate în anii eroici, de mică unitate de fabricare tor, tovarăşul Nicolae 1
şi în cele mai bune con greutate în ansamblul ac că ani reuşit să onorăm prosperitate şi împlinire, ai a blocurilor de zidărie, Ceauşescu. I
diţii a producţiei pentru tivităţii productive pe care toate contractele, atît pe Epocii Nicolae Ceauşescu care, prin 1962, s-a unit Ordinea intrării în func- i
export — sarcină de ma o desfăşurăm — arăta ec. relaţia ţări socialiste, cit - perioadă care s-a în cu fabrica veche de tera ţiune a noilor secţii din
1
ximă importanţă, sublinia Gheorghe Muntcanu, şeful şi pe relaţia devize con scris definitiv, cu litere de cotă din Deva. Apoi, în I.M.C. Deva a fost urmă-
tă din nou, cu putere, de serviciului desfacere al în vertibile (cu o depăşire de aur, în istoria patriei 1964 a început să se pro toarea : PREMO, prefabri- |
12,6 ia sută a prevederi noastre. Recent, mai pre ducă vata şi cărămizile cate, B.C.A., polistiren, pa
lor). cis la 10 iulie, s-au împli dialit. Nevoia acută de nouri mari. Cu ultima sec-
ACTIVITATEA PE EXPORT Analiza detaliată a mo nit 20 de ani de la înfiin case noi şi frumoase, pre
ţarea întreprinderii de pre
cum şi de alte construc
dului cum am obţinut a- MARIN NEGOIŢĂ \
ţii civile sau industriale a
calitate • dinamism « eficienţă ceste frumoase rezultate fabricate din beton, cum condus la înfiinţarea în-
se numea pe atunci uni-
relevă înalta responsabi (Continuare in pag. a 2-a) I
litate cu care este tratată,
secretarul general al parti treprinderii —. sarcinile la de către întregul colectiv
dului, tovarăşul Nicolae producţia destinată pieţei al întreprinderii, complexa
Ceauşescu, la şedinţa Co externe au fost îndeplinite problemă a înfăptuirii rit PLUS 17 MILIOANE LE!
mitetului Politic Executiv exemplar şi în prima ju- mice .şi la înalţi parametri ÎN ZIARUL DE AZI
ai. C.C. al P.C.R. din 10 calitativi a sarcinilor la LA PRODUCŢIA MARFĂ
iulie a.c. — constituie o export.
probă elocventă a valorii LA I.C. ORĂSTIE — Momentul economic, O Aliniaţi efortului ge Mina Coranda-Certej a recţii de acţiune şi ca ur-
colectivului înti eprinderi aflat la ordinea de zi a neral pentru o nouă inchciat perioada trecută mare a mobilizării una-
chimice Orăştie. Spre lau fiecărei adunări generale calitate din acest an cu frumoase nime a forţelor de care
da lor, chimiştii confirmă mutate a acestui al doilea a organizaţiilor noastre de realizări în producţie. Vă dispunem, In lunile tre-
din
tovarăşe
colectivul
ân,
rugăm,
cute
Petre
aprecierile dc care se bu an a! cincinalului 1986— partid din secţiile şi ate Gomotîrceanu, în călită- nostru a reuşit să-şi do
cură în relaţiile cu par 1990. Depăşirea planului lierele întreprinderii, con 9 In aşteptarea titlurilor te dc inginer şef al uni păşească sarcinile dc
tenerii de peste hotare. In după şase luni clin acest stituie veritabile analize de laureat... tăţii, să vă referiţi la a- plan la producţia marfă
acelaşi context se înscriu an se ridică Ia 5 993 000 lei. ccstc succese. cu 17,6 milioane lei, iar
şi rezultatele r u care ;a- O realizare fructuoasă, ca ale modului în care sc rea- A „Laudă omului, laudă — Minerii şi prepara la producţia netă cu 2,8
menii muncii de la „Chi ro înseamnă, de fapt, noi M1RCEA DIACONU muncii sale" torii din cadrul unităţii milioane lei.
mica" au încheiat primul porţi larg deschise spre noastre, însufleţiţi în — Ce rezultate s-au
semestru al anului în curs afirmarea competitivităţii # Sport muncă de orientările şi obţinut la producţia fi
la indicatorul producţie produselor chimice româ indicaţiile date dc sccre- zică sortimentală ?
tarul general al partidu
pentru export neşti pe piaţa mondială. {Continuare în pag. a 2-a) lui, tovarăşul Nicolae — Bune. Spre exem
Ceauşescu, au situat per- plu, la plumb am rcali-
manent Îiî centrul aten- } ^Plimentar Prevede
za
ţiei îndeplinirea exem rilor 211 tone, la zinc 80
_ -7 plară a sarcinilor la toţi tone, la cupru 2 tone (în
LA DE VARA indicatorii de plan. S-a concentrate), la sulf 1 472
tone.
■ ‘-v; pus accentul pe buna or — Contribuţii deosebi-
ganizare a producţiei şi
a muncii în subteran si 1° uceste succese ?
Grîul-cît mai repede în hambare, nici un bob pierdut! la suprafaţă, creşterea — în primul rînd tre
buic evidenţiaţi lucrăto
productivităţii,
aprovi
zionarea ritmică cu matc- rii minei nr. 1 Ccrtej, a-
portantă lucrare sc va fi rialc a punctelor de lu- P°* preparatorii din ca-
naliza. cru, pe îmbunătăţirea drul uzinei nr. 2. Plu-
• în vederea încheierii, în această mobilizarea elevilor, la strîngcrca grab calităţii produselor, în- şurile înregistrate sînt,
săptămînă, a secerişului griului, toate nică si fără pierderi a întregii produc Se lucra şi la stiîngcrca cadrarea strictă în con- însă, în ansamblu, rezul-
forţele .si mijloacele mecanizate să fie ţii. • Concomitent se impun măsuri TRAIAN BONDOR sumurilc specifice apro- talul eforturilor întregu-
folosite cu randament maxim, începînd hotărîtc în scopul încheierii grabnice bate. Pe baza acestor di- lui colectiv.
lucrul dimineaţa cit mai devreme po a insămînţării culturilor duble pe toate (Continuare in pag. a 2-a)
sibil. • Atenţie maximă se cerc acorda suprafeţele planificate. 9 O atenţie deo
tă evitării oricăror pierderi din produc sebită trebuie să se acorde irigării cul
ţie şi livrării cantităţilor dc grîu stabi turilor, utilizînd toate mijloacele şi
lite la fondul dc stat. • în unităţile cul cursurile de apă. făcînd udarea chiar
tivatoare de in este necesar să se ac şi cu găleţile şi cănile pentru comple
ţioneze cu forţe sporite, inclusiv prin tarea deficitului de umiditate din sol.
Secerişul griului se iu tate în mijloacele de terlocutorul, care a fost
tensifică de la o zi la alta transport conduse de Ga- mulţi ani, înainte de a de
Concomitent se acordă vrilă Bota şi Dumitru Că- veni preşedinte al unităţn
grijă maximă strângeri ieală şi dusă la locurile dc agricole, şeful secţiei de
fiecărui bob, evitării orică depozitare. La un moment mecanizare din Tî.mpa. îmi
ror pierderi de recoltă. A dat, aparatul de tăiere al place şi n-o pot uita. Şi
ceasta concluzie s-a des unei combine întâlneşte o apoi mai este ceva. Griul
prins şi în urma raidulu piatră şi un dinte se rupe. e copt si vrem să-l strîn-
întreprins prin câteva uni Combina e trasă la margi gem cît mai repede, fără
tăţi agricole din consiliile nea tarlalei. Alexandru să pierdem nici un bob,
unice agroindustriali: Si Floroiu, preşedintele uni
meria şi Călan. cum ne-a cerut-o tovarăşul
tăţii, împreună cu mecani Nicolae Ceauşescu, secre
C.A.P. Tîmpa. Intr-un cul formaţiei de mecani
Lan din apropierea satului zare şi omul de pe com tarul general al partidu
secerau cinci combine, la lui.
bina aflată în pană, inter
volanul cărora se aflau vin operativ şi în mai pu Maria Batiu, inginerul
mecanizatorii Lucian Ani- ţin de 10 minute defecţiu şef al cooperativei, ne spu
colaesei, Dorel Pop, Ioan nea că din suprafaţa ocu
nea este îndepărtată, iar
Aruncutcanu, Sandu Dan combina reintră în lan. pată cu grîu, s-a recoltat
şi - Nicolae Bodca. Se lu — Nu v-aţi uitat mese pînă duminică scara mal
cra neîntrerupt, recolta ria, tovarăşe preşedinte. mult de jumătate, astfel Secerişul griului se desfăşoară din j>llu şi pe tarlaua „la notaţie“ a C.A.P. Haţeg,
era deşertată cu operativi — Nu, ne-a răspuns in că în curînd această im- Foto NICOLAE GHEORGH1U
