Page 7 - Drumul_socialismului_1987_07

J| NR. 9 213 ® JO!, 2 IULIE 1987 Pag. 3

— » — • — • — • — •----------- • — «
Brigada ştiinţifică a revistei Faptele, împlinirile vorbesc //
fIZIUNE ft f f
„Magazin“ în judeţul Hunedoara 6 I (Urmare din pag. 1) directorul liceului - pen­
Timp de două zile, cît clin domeniul medicinei, I tru că inlăuntrui nostru se
allă cel mai puternic ge­
s-a aflat în judeţul filozofiei, psihologiei, ar­ » cu protil de industrie ali­
sconomica nostru, brigada .ştiinţifică tei, sportului (di’. Mioara ! mentară - Mihaela Avram, nerator de lumină, un ge­
b în slutliou- Eva Boer, Sorina Băneasă, nerator care se numeşte \
:adioteIeviziu- a revistei „Magazin" a Minau, directorul Spita­ e autoperfecţionare. Este ne- <
or) avut mai multe întîlniri lului Cantacuzino din I Nicoleta Crişan, Camelia cesar ca in continuare să
ta documen- cu un mare număr de Bucureşti), oaspeţii au • Mîrza, Mihaela Suha, Ro- vă perlecţionqţi, tinereţea
color). oameni ai muncii din Ha­ oferit locuitorilor oraşe­ f dica Cerchizan şi colegele
item rüclâci- © lor - care la ora educa­ există atît timp cit există
ocumentar ţeg, Hunedoara şi Deva, lor vizitate posibilităţi perlecţionare, cit există
ictorî, mari momente cu bogate va­ nebănuite de cunoaştere. I tivă urmăreau cu respect muncă. Cu gindul că nu
(parţial co- lenţe educaţionale, care Un cald îndemn spre Îndemnurile dirigintelui,
[rcne Papas au reţinut atenţia celor studiul permanent care I prof. Dumitru Boboşa. ,,în­ veţi dezminţi munca noas-
nal. prezenţi prin noutatea şi să conducă la dezvolta­ treaga oră este un tulbu­ rtră; că nu vă veţi părăsi
încrederea
in
niciodată
ineditul informaţiei din rea personalităţii umane, » I rător apel la sentimentul viaţă, deschidem porţile
diverse domenii de acti­ a acelei personalităţi dragostei de ţară" — re­ bătrînului liceu, sunăm do- \ Stupina Iui Tunase llînia.
vitate. Interesul faţă de multilateral dezvoltate, marcă, cu admiraţie pen­ poţelul ultimei ore de curs, n
aceste permanente dialo­ specifice societăţii noas­ tru colegul său, prof. Leon­ spre a lăsa să iasă pe |
guri a fost maxim dato­ tre socialiste, preconiza­ tina Ardeu. Intr-adevăr, o poarta lui a 110-a genera- |
rită prezenţei unor per­ tă de documentele de astlel de oră educativă ră- Familii de apicultori
TI I: 6,00 Pa­ partid şi de stat, cu mine. Îndemnurile ei nu ţie de absolvenţi".
li dimineţii; sonalităţi ale vieţii ştiin­ O generaţie care şi-a
nedicului; 6,30 ţifice şi culturale româ­ precădere de documen­ sint lecţii pentru o zi, ci
zilei în agri- neşti. tele Congresului al XIII- temeiuri pentru viaţă. ,,Să ales ca iernă de studiu, Bucurîndu-se din plin stat 458 kg. valorificând-o
> Radiojurnal; nu uităm că lumina vine pregătire şi muncă pentru dc sprijinul statului, care prin C.P.A.D.M. Ribiţa şi
ţară ; 8,00 însoţiţi de secretarul lea al partidului, a fost primul deceniu din anii pune la dispoziţia crescă­ Asociaţia crescătorilor de
sei; 8,10 Cu- responsabil de redacţie făcut de ing. Gheorghe si dinlăuntrul nostru — in-
îdiilor ; 9,00 al revistei „Magazin", Angliei, directorul Insti­ maturităţii — ,,Faptele, îm­ torilor dc albine toate cele albine.
i ştiri; 9,05 Dumitru Filip, membrii tutului Naţional do In­ demna prof. Eugenia Rusu, plinirile vorbesc". necesare, apicultura este o Nici anul acesta nu se
âscultulori- ocupaţie tot mai plăcută va lăsa mai prejos. El
iiletiii de ştiri; brigăzii, conduşi în in­ formare şi Documentare.
cutezători ! cursiunile lor spirituale Toate acestea ca o con­ « pentru locuitorii satelor este hotărît să-şi moderni­
zată în jude- de dramaturgul şi publi­ diţie esenţială a dezvol­ comunei Ribiţa. zeze şi dezvolte tot mai
ira; 10,35 Noi,
anicri; 10,45 cistul Dorel Dorian, care tării permanente a spi­ Sporirea continuă Aici sînt peste 50 dc api­ mult stupina cu matei
11,00 Buletin a asigurat calde şi trai­ ritualităţii patriei noas­ cultori. între aceştia, în­ selecţionate, biostimulatori,
11,05 Politica nice punţi de legătură tre.
35 Muzică u- a calităţii produselor văţătorul Corncliu Cleşiu unelte şi utilaje specifice,
) Buletin de între domenii atît de întîlnirile hunedoreni- din satul Dumbrava de cu stupi şi faguri artifi­
-Ştiinţa seco- diverse de activitate şi lor cu membrii brigăzii »
12,25 cîntece de larg interes pentru ştiinţifico a revistei „Ma­ (Urmare din pag. 1) Jos, pensionarul Ghcrasim ciali, să obţină cantităţi
12,10 Din co- au constituit o selor, confecţionării şi Clej din satul Ribiţa, Pa- sporite dc miere şi ceară.
orului; 13,00 marele public, au făcut gazin" completării stocului de
3; 15,00 Avan­ o reală demonstraţie de caldă pledoarie pentru a- trol, împreună*cu ingine­ scule, dispozitive şi verifi­ vel Ioan din satul Crişan L-am întrebat pe Tunase
ul io-tv. : 15,15 ceea ce înseamnă adevă­ ceastă modalitate educa­ rii, maiştrii şi muncitorii catoare, promovării unor şi alţii.
operete cu Bîrna ce l-a determinat
ost' Ioan rata cultură şi libertatea ţională, pentru creşterea din secţie şi-au intensificat tehnologii mai eficiente de Am poposit de curînd în să se ocupe de albinărit
0 u mbii de gîndire. Fie că au numărului şi eficienţei eforturile în vederea creş­ tratament termic. satul Crişan, la numărul
6,00 K .o jur- abordat cele mai noi întîlnirilor publicului cu ’ terii substanţiale a calităţii De altfel, priceperea şi Ne spunea că nu numai
ludicnfa ra- ştiinţifice exis­ 110 unde locuieşte familia avantajele economice, ci şi
Mctafore în preocupări din domeniul brigăzile acestui utilaj mult solicitat dăruirea cu care acţio­ comunistului Tănase Bîr- câştigul pentru sănătate.
0 Buletin de fizicii (dr. Viorel Flo- tente în judeţ pe lingă de partenerii de peste ho­ nează oamenii muncii din
3 Radiogazeta rescu, fizician), proble­ casele de cultură, clubu­ tare. Reuşitele înregistrate cadrul grupelor conduse na, compusă din patru ge­ Se cunoaşte din cele mai
r 17,35 Te apăr matica şi specificitatea rile muncitoreşti, . cămi­ neraţii, harnici agricultori vechi timpuri cu mierea
patria mea ; în cele şase luni din acest dc Ladislau Kiss, Gheor­
serii: *Hulc- personalităţii individului nele culturale. an sint urmările fireşti ale ghe Bunca, Ilic Dăncscu, şi crescători de animale, de albine este un bun
tîi; * 1987 — în general ori particulari­ Prof. IOAN SICOE aplicării hotărîte a măsu­ coordonaţi dc maiştrii activi contractanţi cu sta­ medicament împotriva u-
arin ţel Naţio- tăţile şi priorităţile spi­ instructor principal tul.
titlului; 19,00 rilor de rcvcrificare şi în­ Petre Bădoiu, Ilic Şen- nor boli, un aliat în sluj­
> i; 19,05 ritualităţii româneşti în la Comitetul judeţean locuire a modelelor .şi droiu, Petru Dănescu, Emil Pe lingă ocupaţia sa dc ba sănătăţii omului, dar
tiirereţii; 20,00 contextul mondial (dr. de cultură formelor de turnare a pic- Alexa, sau a operatorilor
20,30 Circu­ Maria Băcanu, sociolog), si educaţie socialistă sobar la Exploatarea de si un aliment preţios.
lă bucurcştea- din laboratoarele chimic, gospodărie comunală şi Familia comunistului Tă­
iLa sugestia metalurgic, încercări, me­
O zi într-o trologic şi fiabilitate se locativă Brad, Tănase nase Bîrna îşi găseşte timp
Moment poe- Bîrna se ocupă, de peste şi pentru activitatea cul­
Siocturnă mu- regăsesc în calitatea pro­
duselor fabricate în secţia
5—21,00 Bule- CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ sculăric, atelierele de trei decenii şi cu stupă- turală. El activează ca
ajută
soţia
sa,
îl
ritul.
instrumentist în cadrul ta­
tîmplărie şi confecţii me­ Maria, fiica lor Lucia, e- rafului do la E.C.CJi.
talice. De remarcat suc­ levă în clasa a X-a la Brad, iar la Căminul cul­
Organizare ireproşabilă cesul obţinut dc colecti­ Şcoala .generală nr. 1 din tural din satul Crişan esto
MA vul secţiei m\ 4 — Pricaz, oraşul Brad. Stupina sta­ un activ culegător de fol­
care primeşte cu regulari­
(Urmare din pag. 1) C.A.P. Bretea Mureşană rilor ş : recoltarea fura­ tate felicitări pentru cali­ ţionară a lui Tănase Bîr­ clor. Dc asemenea, soţia
Cooperativa agricolă de jelor . în acest context este tatea produselor livrate. na se compune din 32 de sa şi fiica lor fac parte
Jandarmul se tone fin, iar cantitatea de producţie din Bretea Mu­ complet anacronică atitu­ La acest stadiu doresc şi din formaţiile artistice din
Patria); Toate siloz a ajuns la 210 tone. reşană are culturi frumoa­ dinea unor oameni care stupi. Anul trecut a obţi­
; — partea a stau deoparte, nu parti­ au condiţii să ajungă toa­ nut o recoltă de 700 kilo­ satul Crişan.
‘isi'Tclc mări- La'' recoltarea, transportul se de cartofi, sfeclă de te colectivele din secţiile
INEDOA- şi depozitarea nutreţurilor, zahăr şi porumb. Acest cipă la efortul general .şi atelierele „Mecanicii" grame miere de albine, din Text şi foto: ION COTOI
— seriile o contribuţie deosebită o fapt se datoreşte, firesc, pentru obţinerea unor re­
.» — A); a- colte bogate. în satele Orăstie. care a predat la fondul de corespondent
foste (Modern au cooperatorii Mihai Ne- modului cum sînt organi- •
:
isculţ in parc grilă. Cornel Colica, Vio­ zatc ş se desfăşoară lu­ comunei există şi oameni
Căpitanul Flo- rica Băbuţă, Ioan Natrapei, crările de întreţinere a care — cu toate insistenţele
iilc I-1I (Cns- — nu catadicsesc să pună
OŞANI : Hâz- Gherase Orsa şi alţii. culturilor. Lenica Popa,
i ¡ducilor (Pa- C.A.P. Sîrbi inginerul şef al unităţii, mina pe sapă sau coasă.
ia albastră (7 arăta : Notăm numele cîtorva
; Luptătorii La cooperativa agricolă — La cartofi — cc ocu­ dintre ei pentru a fi cu­
a misterioasă din Sîrbi am întilnit, de noscuţi do-'toţi locuitorii
'PENI: Car- pă o suprafaţă de 30 de
I-JI (Cul- asemenea, un marc număr im — s-au efectuat patru comunei şi a 6rca opinie
,CAN: Eva- de cooperatori la întreţi­ rebilonări de către meca­ împotriva atitudinii lor :
>afărul); LO- nerea culturilor şi recol­ Ghedi Toto din Săcămâş,
noasa Asii şi nizatorul Paul Cărmăzan
uvolran (Mi- tarea furajelor. Lucrările - şi două tratamente. La Sivuc Dane, Măriţi Marin-
ITR1LA: Al mecanice la culturile pră­ sfeclă s-au executat două ca şi Gheorghe Zare din
r (iMuncito- sitoare sint efectuate de Ilia, Constantin Serghi şi
CAN1: Luptă- Viorel Todea ş : Viorel prăşite mecanice -— de Eugenia Roz din Sîrbi,
abia (Kele- către Sandu Ciucudean —
X): Miliţianca Crişan. Zaharia Petroi, şi una manuală. La po­ Mia Ister, Manole Holdean
şic); GURA- Cornel Fusa, Simion Pe- rumb, m o c a n i z a t o r u l si Viorel Ardelean din
iVlek îşi caută trescu, Traian Albu, Mirul Bretea Mureşană şi alţii.
(Minerul); Nieolae Pelruse lucrează
Pădureanca Dan si mulţi alţi coope­ la praşila a II-a, iar prima Consiliul popular, consă­
iraţii din Pa- ratori din sat se eviden­ praşilă manuală se apro­ tenii lor trebuie să acţio­
îsuln comori- ţiază prin hărnicia şi cali­ neze pentru a-i determina
i); C.EOAGIU- pie de sfîrşit.
:ub o umbrelă tatea lucrărilor executate. — Cum este participa­ să-şi îndeplinească înda­ I’rin efortul comun al cooperatorilor din Băcia, importante cantităţi de furaje se
cultură); HA- Am rugat-o pe Angelica rea la muncă a oamenilor toririle ce le revin ca află deja depuse la adăpostul fînarclor.
tina muntelui Roman, preşedintele uni­ locuitori ai comunei.
icia); BRAZI: d i n sat ?
.’opolino; CA- tăţii, să ne prezinte sta­ — Bună. Marea majori­
t do public diul întreţinerii culturilor. tate a cetăţenilor iau parte
ml tură); SI- Interlocutoarea ne-a spus:
i proţul vieţii zilnic la muncă, în cîmp, IMBIBATIE ALCOOLICĂ casă, a pătruns. Ce credeţi că a conf'scarea sumei rezultate din spe­
; '-IA: Ora -— La cartofi s-au efec­ efectuînd lucrări de bună EXAGERATĂ luat ? Numai... citeva pături, per­ culă in folosul bugetului statului.
im.,. tuat două rebilonări şi o calitate. Vali Beanga, Elena dele, feţe de masă, prosoape etc.,
praşilă manuală. La po­ Ungur, Letiţia Popa şi Aşa a fost găsit Aurel Coca, din iar ca să fie tacîmul complet şi hai- COVOARELE FURATE
rumb s-au făcut două pra- alţii se situează mereu în Haţeg, strada Aurel Vlaicu, blocul
)EXPRES şile mecanice, iar cea de fruntea activităţii de pe NU ERAU FERMECATE !
I8SSS&SÏS8S8E3 a II-a praşilă manuală se ogoare. P, ap. 5. După ce <a insistat mult la
apropie de sfîrşit. pahar, a împrumutat autoturismul C.M. din Hunedoara îşi curăţase
e tragerii din Se munceşte .şi la reali­ de Ia M. O. şl a pornit vijelios la Fapte in instanţă covoarele şi le lăsase la uscat. Toc­
7 : — Cum se desfăşoară re­ zarea unei 'bogate baze drum. Dar la o trecere de nivel de mai atunci a trecut prin locul acela
: 30, 27, 7, 11, coltarea, transportul şi de­ furajere, pînă în prezent cale ferată volanul nu l-a mai as­
pozitarea furajelor? Mitică Ghindaru, fost macaragiu la
n-a: 39, 3, fiind depozitate 370 tone cultat, manevra necesară nu s-a fă­ C. S. Hunedoara. Crezind probabil
22. — Suprafaţa ocupată cu fin. Cooperativa agricolă cut şi biciclistul M. I. a fost grav ac na de blană a omului. La un an că-s fermecate le-a... umflat. în ziuă
ti’ifoi a fost cosită, iar din Bretea Mureşană nu a cidentat. Dreptate a făcut legea : ; închisoare a fost condamnată, timp
recolta obţinută — 30 de avut de mulţi ani pro­ suficient să-i vină mintea la cap. următoare a zărit alt covor pe bară
tone — a fost depozitată. bleme în ce priveşte asi­ doi ani închisoare cu executarea la uscat. Pluşat. L-a umflat rapid.
muncă
corecţională
prin
pentru
Din cele 133 ha cu fineţe, gurarea necesarului de PENTRU SPECULĂ Copiii care se jucau în apropiere
au fost cosite 40. Duminica nutreţuri. Nici în acest Aurel Coca. Ce fac paharele în au observat şi au dat alarma prin­
trecută, cu sprijinul con­ an nu va avea, existînd plus ! Dintr-o localitate d'n'judeţul Timiş, tre locatari. încolft de cetăţeni, ho­
:
r.i: Vremea sc siliului popular comunal, condiţii să-şi asigure nu­ ţul a lov t cu cuţitul. Dar scăpare
ilduroasă, cu a avut loc o acţiune amplă MAI ÎNTÎI CHEILE, APOI... Valentin-Voinicel lacobescu venea să n-a avut. Drept urmare, fapta sa a
il, mal mult treţurile pentru viitoarea facă speculă cu anumite produse -
îtul va sulla la coasă şi transportul fi­ stabulaţie a animalelor. Cornelia Rostaş, din Petroşani, nu fost pedepsită pe măsuţă: şapte ani
slab. Tcmpe- nului, la care au luat parte grîu, porumb, orz etc. — în Valea de închisoare. Vreme destulă să
ilnlme vor fi un mare număr do oameni. Cine stă deoparte ? era încadrată în muncă. Dar fura. Jiului, la Aninoasa. La fiecare de­
ntre 15 şi 20 A pus ochii pe locuinţa lui P. A. Dar gîndească la aventura covorului
cele maxime — Cine sînt cei mai în comuna Ilia sc rea­ cum să intri ? Mai întii trebuiau plasare, îşi umplea buzunarele cu fermecat.,.
33 grade. vrednici cosaşi ? lizează — cum am arătat 9-10 000 de lei. Descoperit la ulti­
, vreme căldu- — Augustin Suciu, Petru pînă acum — o organiza­ subtih’zate cheile de la uşa casei. Rubrică realizată
eer mai mult Dan, Ionel Suciu, Petru A făcut şi... gestul acesta. Apoi, pe ma aventură şi deferit organelor de cu sprijinul
; slab la mo- re ireproşabilă a activi­ înserat, cînd proprietarul nu era a- justiţie a venit repede şi sentinţa : Tribunalului judeţean
nord-est. ITaida, Viorel Andrica şi tăţii, o mobilizare gene­
allii. rală la întreţinerea cultu­