Page 70 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 70
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
I.M.C. Deva sau certificatul CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ
de calitate al materialelor : ?c . % • ' íTele*
20,00 Tclcjur
de construcţii Grîul — cît mai repede în hambare 20,20 Cor" 'or
al Z'.C.
sui ma
* Industri
(Urmare din pag. 1) întreprinderii : Constantin (Urmare din pag. t) rin. Do aceea ne străduim de recoltare ridicată şi, o lucrare do calitate, cu iu lip
Merfu, loan Gordan, Be- să realizăm o viteză zil totodată, să efectueze o lu grijă să nu risipim nici un Ccauşer
nedic Ghiduş, Dumitru Hă- Documi
ţie amintită, f.M.G. Deva nică mai mare • la seceriş crare de bună calitate. bob.
0 răstăşan, Moise Voiconi, paielor cu presele conduse 20,35 Antolof
a devenit şi o... fabrică Olimpiu Matei, Otto Ba- de mecanizatorii Viorel şi, totodată, să evităm ori La unitatea agricolă din C.A.P. Strei. Prima com Flacăra
de case ! Cu tehnologii lasz, Vasils Ungurear.u, Rad şi loan Dura. Baloţii ce pierderi de recoltă. Nădăştie s-au secerat, pînă bină care a intrat în lanul ţional
dintre cele mai moderne Grigore Vaida, Octavian erau transportaţi cu o Combinele lucrau fără duminică seara, 70 ha cu de grîu în tarlaua numită; gia ori
sînt fabricaţi, aici, pereţi David, Alexandru Covaci, platformă de mare capa pauze, cu excepţia celor grîu, întreaga producţie „La transformator" a fost 21,10 Călător
bllca 1
de apartamente gata fini citate, la volanul tractoru cerute do golirea bunche- obţinută fiind expediată, cea condusă de Cornel Po lona.
saţi, cuprinzînd toată tîm- Petru Bugnar, Sabin Luca, rclor în mijloacele de direct din tarlale, spre dar, şeful formaţiei de me * Imagini
losif
Peteleu,
Alexandru
dansuri
plăria sau alte adaosuri lui aflîndu-se IIie Cornea. locurile de depozitare, i.u canizare din Strei, care — 21,50 Tclcjur
constructive necesare, ast Rus, loan Cornea, Loghin Pînă acum au fost depo transport conduse de Con mijloacele de transport în activităţi de efort deo
fel incit locurile de con Petresc, Ştefan Blănaru, zitate în baza furajeră cir stantin Tăşcuţă, Gheorghe conduse de Dionisie Stan- sebit în agricultură, cum
Dumitru Stoian, loan Muş
strucţie au devenit, tot mai te, Emil luga, Gligor Corb ca C0 tone dc paie. Ciosa, Vasile Oprea şi Ilic ciu şi Nicolae Pope. Ingi este secerişul — nu ezită
mult, locuri de montaj al şi mulţi alţii. Nu putem C.A.P. Băcia. Toate com Covaci. Se lucra cu ace nerul şef urmărea îndea să urce pe combină. L-au
blocurilor de locuinţe. încheia fără a arăta că în binele de care dispune for eaşi hărnicie şi responsa proape calitatea secerişu urmat îndeaproape combi
- Împreună cu întreprin primele şase luni din 1987 maţia de mecanizare de bilitate la transportul ba- lui, constatînd -ă nu ră- nele la volanul cărora se
derea au crescut şi oame I.M.C. Deva şi-a onorat aici — conduse de Aurel loţilor, stocul de paie de mîneau boabe în spice, şi aflau Dumitru Ciorogaru, »cciitiiş
nii săi — remarca Gheor- cele două decenii de exis Oprea, losif Lorincz, A- pozitate apropiindu-se de indicînd să se coboare cît Ştefan Barta, Valerică d ioprogram
ghe Marian, preşedintele tenţă prin înscrierea unor drian Boghi şi Eugen To- 200 tone. mai jos cu putinţă hedo- Şchiopu, loan Negoiţă, Ma 0,30 La or<
agricultură;
comitetului sindicatului al C.A.P. Nădăştie. O acti rele combinelor. rin Visarinescu, loan Va- jurnal ; 7,31
importante depăşiri la prin ma se află în activitate,
unităţii. Dar, se poate C.A.P. Bretea Şiroiului silnche şi Gică Ionaşcu. • Corespon
cipalii indicatori de plan. do cum se poate intra în vitate spornică am întîl-
spune şi invers - că uni nit la secerişul griului şi este cea mai înaintată din — Avem o mare supra deţe : 8,oo i
tatea a crescut cu oame Astfel, s-a obţinut o pro lan şi pînă seara tîrziu, la C.A.P. Nădăştie. C.U.A.S.C. Călan la sece faţă de grîu de recoltat — 8.10 Curier
9.00 Buletin
nii săi - pentru că. în ducţie marfă suplimentară ca şi presele cu care lu rişul griului. Faptul se ex ne spunea Cornel Podar ltăspundcm
fapt, toate cuceririle pe de aproape 15 milioane crează Onişor Paşca şi -- Lucrăm cu patru plică prin aceea că aici s-a — dar sîntern organizaţi lor ; 10,00
10,
ştiri ;
plan tehnic făcute în flu lei, productivitatea muncii Stclian Stancu. Strîrigerea combine — ne spunea Do- muncit la strînsul recoltei în aşa fel incit să realizăm pionierilor ;
xurile de producţie au a crescut cu 5 500 lei/om recoltei de grîu este co rel Roşu, inginerul şef al cu 11 combine, conduse lucrarea în această săptă- mea, inimi
fost gîndite şi înfăptuite, al muncii, iar la produc ordonată îndeaproape de unităţii. La volanul lor se de mecanizatorii loan mîriă. mont folclo
blid tato; li
în exclusivitate, de către ţia fizică sortimentală s-au Visirin Dragoş, inginerul află mecanizatorii Nicolae Gherghinoiu, Traian B’o- ~k ştiri ; ll,i
harnicul nostru colectiv de obţinut plusuri care asi şef al cooperativei. care Pătruţ, Dumitru Cioară, glea, Stan Pan, Mi-mi Chi- inaugurat
nostru
îi
cele
Raidul
muncă. gură un avans important ne spune : Nicolae Crihan şi loan prean şi alţii, toţi oameni două consilii unice agro al IX-lea a
»¡n
eîntecel
Am notat doar o parte în realizarea sarcinilor de Tcodorcscu. oameni harnici cu multe secerişuri la industriale evidenţiază fap popoarelor;
din numele oamenilor care plan din acest an, a an — Am început secerişul activ. Munca era coordo tul că secerişul griului şi medicală n
au pus, efectiv, umărul la gajamentelor asumate în mai tîrziu ca în alte uni şi pricepuţi ce se strădu- nată de Marcel Petruţa, balotatul paielor înaintea comoara fo
De Ia l 1.
creşterea şi modernizarea întrecerea socialistă. tăţi din C.U.A.S.C. Sime- iesc să realizeze o viteză inginerul şef al cooperati ză în ritm intens, fiind jurnal; 15
vei. luate toate măsurile pen mieră rai
Ateneu,
„c
— Secerişul griului este tru evitarea pierderilor de niel“; 10,0
bine organizat, astfel că recoltă. Cooperatorii, me 10,30 Din i
zltoeUor
ro
avem condiţii ca în cîteva
specialiştii
şi
ACTIVITATEA DE EXPORT zile bune de lucru să-l canizatorii activitatea lor zii ‘vară
i ; 1
consacri
dc
terminăm — ne-a spus in fructuoasă aniversării a 22 zeta econoi
calitate • dinamism • eficienţa terlocutorul. Paralel cu de ani de Ia cel de-al IX- terpreţi de
recoltatul se munceşte şi lea Congres al partidului, Iară laurea
naţio
lului
României“;
moment istoric în construc
îndeplinirea exemplară ia ba-lotatul paielor şi la ţia socialismului în patria serii f- tiu
transportul acestora în ba
Mui. ;t, 1
za furajeră. Se realizează noastră. zică ; 20,00
a planului la export 20,15 Menii ;
românesc
gestla
dv.
tr-o oră ţ
(Urmare din pag. 1) cuţic şi livrare, a cerinţe 23.00 Moi
23.10 Nocti
lor calitative impuse de BILANŢ POZITIV ÍN TRANSPORTURILE AUTO
beneficiari. De asemenea,
ii/.cază producţia destinată am consemnat largul ecou Oamenii muncii dc Ia transportul muncitorilor
pieţei externe — menţio şi interesul deosebit faţă întreprinderea dc trans şi efectuarea operativă a
na loan Poraicu, secretar de măsurile de cointere porturi auto Ilunedoara- activităţilor în campania
adjunct al comitetului do sare materială a oameni Deva raportează însem agricolă. Situaţia concre
partid. Departe de a fi lor muncii, a întreprinde nate depăşiri Ia princi tă a realizării planului
simple treceri în revistă rilor care îşi realizează palii indicatori dc plan. este următoarea: Ia tone
de cifre şi date, aceste a- »12VA :
planul la export, măsuri Tovarăşul loan Haraga, transportate sarcinile au Irat (l’atr
nalize se soldează cu pro stabilite la recenta şedin secretarul comitetului de fost îndeplinite in pro (Arta) ;
puneri concrete, valoroa ţă a Comitetului Politic partid al întreprinderii, porţie de 107.G Ia sută, l lomnlşoar
se, menite să aducă îmbu ne-a comunicat: Ia venituri brute de 305,1 elern — A
Executiv al C.C. al P.C.R.
(Modern -
nătăţiri substanţiale acti Acordarea de adaosuri- lu — Bilanţul muncii co la sută, Ia venituri mar şi cei 40
vităţii de export. lectivului nostru, pe pri fă dc 107,4 Ia sută, Ia rii Ic I-II (1
nare la retribuţie de 5 şi tea luni
Din discuţiile purtate cu 10 ia sută pentru îndepli mele şase luni din an, venituri călători dc 100,G (A r t a);
mai mulţi interlocutori din nirea prevederilor pe rela este pozitiv la toţi indi Ia sută, iar Ia călători- Ad‘ 11111'
secţiile cu aport hotărâtor catorii. în această peri kilomctri, de 100,7 la su (i* ; i
ţia ţări socialiste şi, res oadă comitetul de partid litt ,i Nc
în realizarea exportului pectiv, devize 'convertibile tă. Producţia netă, în la mandra
(oxizi — şef secţie chi a fost primită cu vie sa şi consiliu] oamenilor aceeaşi perioadă, a fost PENI: J
(Cultural)
mistul Aurel Iancu, piese tisfacţie de întregul colec muncii au luat măsuri realizată în proporţie de Dispariţia
auto —, ing.. Cornel Răsă- tiv de la „Chimica" Orăş- pentru impulsionarea lu 110,G Ia sută, iar produc (Luceafăru
deanu, mase plastice şi lie, fiind considerată ca crărilor auto pe şantie tivitatea muncii a fost Fata cu
(Minerul);
ambalaje — irig. Doru imbold spre succese şi mai rele de construcţii ale depăşită cu 4 Ia sută. Co Nocturnă 1
Braia) am reţinut încă una mari, o dovadă în plus a judeţului, în cariera Cră- lectivul nostru dedică a- citorcsc);
dintre... explicaţiile succe grijii pe care partidul, per ciuneşti şi în bazinul ceste frumoase rezultate goste de >
BRAD: In
selor notabile de care am sonal tovarăşul Nicolae carbonifer al Gorjului aniversării a 22 de ani Gogii (fi
amintit, cunoaşterea în a- Ceauşescu, o poartă creş (Rovinari), aproviziona de la Congresul al IX-lea OKA.ŞT1E
zile (Patria;
mănunt, pe locuri de mun terii continue a bunăstării Gavrilă Cajvan, unul din (re cei mai buni combineri rea ritmică a populaţiei al partidului şi zilei dc Ioane ir
că, a sarcinilor de produc tuturor celor ce muncesc ai secţiei de mecanizare din Ilărâu. cu mărfurile necesare, 23 August. căra)*: <
ţie, a termenelor de exe- din patria noastră. Appasiona
cultură);
ver Tvvist i
Dragoste
răşină; Ci
în paralel cu sporirea, rea conducerii întreprinde curajos ((
Nicolae Aliniaţi efortului general pentru o nouă calitate
într-o cadenţă ritmică, în rii pentru peiâccţionarea ră); SIME
anii E p o c i i pregătirii profesionale prin ursoaice
ILIA: Rol
Ceauşescu, a zestrei de cursuri de calificare orga Diamantul
edificii şi ansambluri arhi ţilor noastre a crescut Colcctivele de lucrători ambianţe plăcute în inte dului nostru privind în nizate pe sectoare de acti GHELARI
tectonice care conferă fru cu 10 250 mp, volumul măr comerciali de la magazi rioarele unităţilor, de în tronarea noii calităţi în vitate, modernizarea flu rul).
museţe municipiului, cu furilor desfăcute populaţiei nele „Diann" (de produse frumuseţarea zonelor cu toate sectoarele economiei xului de vînzare, prin auto
permanenta creştere a înregistrînd o creştere cosmetice, parfumerie, ar flori şi curăţenia spaţiilor naţionale. servire, expunere deschisă, Iflm T rmV
puterii sale economice, s-au semnificativă. S-au dat tizanat), „Jurubiţa" (mer din jur. în unităţile recent în acces direct al cumpără
construit moderne maga în folosinţă în aceeaşi pe cerie),- „Aurora" (ţesături — Unitatea noastră — fiinţate, cum sînt maga torului la mărfuri. în
zine şi pieţe, unităţi co rioadă 25 de unităţi co de lînă, bumbac, mătase, subliniază Eugenia Mocuţ zinul „Tineretului", cel de scopul creării unei ambian
merciale reprezentative merciale în centrul civic, decoraţiuni interioare), — s-a situat anul trecut articole pentru copii şi ţe plăcute, colectivele de Pentru .
pentru împlinirile noastre în microraioanele V, VI „Cora" (confecţii şi trico pe locul I în întrecerea noua unitate „Expo-mo- meseriaşi şi de vitrineri — fl în gen
socialiste. între acestea, şi VII, în strada George taje pentru femei), „7 pi socialista organizată între bilă" (în care sînt amena decoratori, conduse de eu cerul
cele aparţinînd Întreprin Enescu şi zona stadionului, tici" (articole pentru copii), unităţile întreprinderii. Fa jate compartimente spe Olimpia Boba, au dat un Local vor
caracter <
derii comerciale de stat pe strada Avram Iancu, „Adam" (tricotaje şi lenje cem totul să ne menţinem ciale pentru prezentarea nou chip unităţilor din ţite de dc
pentru mărfuri industriale numărul unităţilor noastre rie pentru bărbaţi), „Lux locul cucerit. obiectelor de mobilier pro centrul civic, prin modifi ce şl izol
0
Hunedoara formează ade ajungînd la 102. S-a urmă (încălţăminte pentru femei Prin cele opt raioane ale duse de LP.Ii. Deva), cele cările aduse mobilierului Izolat, ca p
căzute
vărate artere comerciale, rit totodată diversificarea şi bărbaţi), „Romarta" (blă magazinului „7 pitici" se de confecţii, încălţăminte, existent şi amenajarea cu 1/mp. Vii
cum sînt elegantele uni profilurilor în funcţie de nărie si pielărie? confecţii pun în vînzare, prin auto tricotaje, tutungerie, si bun gust a vitrinelor stra moderat,
tăţi din bulevardul „Da solicitări, de conturarea şi tricotaje de calitate lux), servire şi expunere des tuate în Microralonul V, dale, interioare şi de pro temporare
sectoi
din
cia" sau din strada Geor- noilor cartiere. Prin darea „Intim" (articole din por chisă, articole pentru copii, colectivele de lucrători co tejare a mărfurilor. pcraturile
ge Enescu, ori cele recent în folosinţă, în zona casei ţelan, cristal şi electrice) începînd de la nou-născuţi merciali desfăşoară de a- Aliniat efortului gene între 15 î
înfiinţate, grupate într-o de cultură, zonă dens — conduse de gestionarii şi pînă la cei de vîrstă semenea o activitate co ral pentru nou, modern, colo max
realizare unitară, în noul populată, a magazinelor de Eugenia Mocuţ, Sofia Bu şcolară. mercială eficientă, pre civilizat, pentru o bună 30 grade.
cartier Micro V. tricotaje, lenjerie, încăl cătarii, Marin Iancu şl — Ne străduim să asi zentând cumpărătorilor mo aprovizionare cu mărfuri La mut
— în cei 22 de ani care ţăminte, cosmetice, maro- Stela Popa, Zenovia Susan, gurăm o servire civilizată delele nou apărute, reţinînd diversificate, colectivul fl în geni
te:
cerul
au trecut do la Congresul chinărie, electrice şi de Marcel Agrigoroaie, Roza- — afirma Marcel Agrigo sugestiile lor pentru îmbo I.C.S. mărfuri industriale Local vo
al IX-lea al partidului — bijuterii s-a urmărit a- lia Stuhuţ, Stela Slavu — roaie, responsabilul ma găţirea fondului de marfă. Hunedoara acţionează cu de ploaie
frecvente
ne spune tovarăşa Valen ducerea cît mai aproape practică o servire promptă, gazinului. Milităm astfel La baza creşterii calită dăruire pentru a-şi înde trlce. Vi
tina Zuckerberger, dires- de cumpărători a unui fond marcată de o ţinută de pentru transpunerea în ţii servirii, a întregii ac plini exemplar sarcinile dc moderat,
torul întreprinderii, supra de marfă cît mai diversi înaltă profesionalitate, se viaţă a îndemnurilor se tivităţi a lucrătorilor co plan. din secto
faţa comercială a unită- ficat. preocupă de crearea unei cretarului general al parti merciali a stat preoeupi- ESTERA ŞINA