Page 73 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 73
La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, primul ministru
al Republicii Elene, Andreas Papandreu, ya face
o vizită de prietenie în ţara noastră
La invitaţia preşedinte al Republicii Elene, An Republica Socialistă Româ
lui R e p u b l i c i i So
cialiste România, Nicolae dreas Papandreu, va face nia, în ziua de 27 iulie
o vizită de prietenie în
1987.
Ccauşescu, primul ministru
«IIMÉS 22 de ani de !a Congresul aî IX-iea a! P. C. R. )
C O ( U S I L l U L U I P O P U L A R J U D I EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU
Anul XXXIX, nr. 9 230 MIERCURI, 22 IULIE 1987 4 pagini - 50 bani
Orizonturile împlinirilor
IN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE „La începutul activităţii sale, urăm colectivului tine nifere, peste trei ani au
rei Exploatări miniere Paroşeni mult spor in muncă, urcat pe locul al doilea,
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA COMUNĂ succese tot mai mari in indeplinirea planului de produc iar în 1984, 1985 şi 1986
ţie, sănătate si fericire tuturor!". au cucerit locul I, fiind
A CONSILIULUI NAŢIONAL AL OAMENILOR MUNCII Şi A distinşi cu „Ordinul Mun
Aceste cuvinte scrise pe roşeni, într-o dotare teh cii" clasa I. De fapt, 1986
CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE Şl SOCIALE prima pagină a cărţii de nică de nivel mondial, pe a fost anul de virf al ac
onoare a unităţii au fost care oamenii adîncurilor tivităţii minei din cei 21
adresate minerilor de la au învăţat s-o mînuiască de ani de existenţă, ra-
Paroşeni în data de 7 oc rapid şi temeinic, aducînd portind îndeplinirea planu
Activitate intensă pentru prelungirea tombrie 1966 de secreta la ziuă cantităţi continuu lui anual cu 52 de zile
rul general al parti crescute de cărbune. Pe mai devreme şl înscriind
dului, tovarăşul Nicolae un spor la producţia fizi
vieţii maşinilor şi utilajelor grele Ceauşescu, în chiar ziua întreprinderea că de 146 051 tone de căr
cînd iubitul conducător de
partid şi de stat a inau minieră Paroşeni bune.
Sint mulţi oamenii Paro
Beneficiari numeroşi — mească pc oamenii muncii ciale. în acest scop, în gurat această nouă şi im „bulevardele" subterane şeniului cu contribuţii la
combinatele siderurgice din din cadrul S.E.R.U.H., atelierele secţiei so dă per portantă cetate a cărbu ale I.M. Paroşeni, uriaşele aceste frumoase realizări.
Hunedoara şi Călan, În coautori la realizarea la manent o adevărată bătă nelui românesc. complexe de susţinere, tă Unii şi-au făcut datoria şi
treprinderea antrepriză pen termenele stabilite a lu lie pentru scurtarea timpu Au trecut aproape 21 de iere şi transport al cărbu azi sînt la pensie, alţii
tru construcţii . şi repara crărilor de investiţii şi lui de imobilizare în re ani de atunci şi la Paro nelui por nişte veritabile continuă să consolideze
ţii siderurgice Hunedoa reparaţii, pentru înfăptui paraţie a tuturor mijloa şeni ş-a consolidat una uzine, comandate de mi prestigiul minei, să spo
ra, alte unităţi industria rea sarcinilor de produc celor de transport şi a dintrş unităţile carbonifere neri cu gesturi simple, bine rească neîncetat baza de
le din Orăştie, Brad, Pe ţie prevăzute. Pentru ei. utilajelor, pentru prelun de prestigiu ale ţării, efi ştiute, extrem de eficiente, resurse energetice a ţării.
troşani — nu concep buna cei ce alcătuiesc colecti girea vieţii acestora. gie cu strălucire de dia in scurt timp, minerii Pe meterezele hărniciei şi
desfăşurare a activităţilor vul secţiei de exploatare şi Cît de bine au reuşit mant a Epocii Nicolae . Paroşeniului au ajuns cu abnegaţiei muncitoreşti se
specifice de producţie fără reparaţii, onorarea acestui oamenii muncii clin S.E.R.U. Ceauşescu. Grija statorni noscuţi in întreaga ţară situează consecvent brigă
sprijinul direct al Secţiei titlu nu înseamnă altceva Hunedoara să se achite de că a partidului pentru dez pentru rezultatele în mun zile conduse de Mihai Bar-
de exploatare şi reparaţii dccît menţinerea în func îndatoririle ce le revin o voltarea din an in an mai că. în 1976 au obţinut lo DUMITRU GHEONEA
utilaje Hunedoara. Un vo ţiune a unui număr cît demonstrează... steagul de dinamică a industriei s-a cul IV în întrecerea socia
lum impresionant de ¡mij mai mare do utilaje grele, fruntaş şi diploma pentru materializat, la mina Pa listă între unităţile carbo (Continuare în pag. a 2-a)
loace de producţie aflate implicarea directă, cu toate locul I ocupat î-n între
în exploatare, întreţinere forţele, la finalizarea tu cerea. socialistă pe între
şi reparaţii — excavatoa turor demersurilor între prindere în anul 198G.
re, macarale turn, auto prinse pentru a răspunde Acum, după şase luni din
basculante. trailere, buldo sarcinilor subliniate de to acest al doilea an al cin
zere, încărcătoare cu cupă, varăşul Nicolac Ccauşescu cinalului .1986—1990, 'co
motocompresonre, automa la recenta plenară comună lectivul secţiei îşi conso
carale pe pneuri şi pe a Consiliului Naţional ai lidează, prin rezultate
şenile —-permit, de 10 ani Oamenilor Muncii şi a Con demne de laudă, poziţia
încoace, tuturor benefi siliului Suprem al Dezvol de .fruntaş pe care o ocu
ciarilor amintiţi să-i nu tării Economice şi So pă. Astfel, la lucrările de
construcţii-montaj (C-J-M),
planul aferent perioadei
ACTIVITATEA DE EXPORT a fost depăşit cu 564 000
lei, la activitatea de lu
calitate » dinamism ® eficienţă crări industriale şi repa
raţii curente (L.T.R.C.),
sporul însumează 797 000
„Ne vom mobiliza mai lei, iar la productivitatea
MIRCEA DIACONU Atelierul electric al U.U.M.R. C’rişcior. Aurel Stingă şi Ioun i.uţ finalizează mon
mult, vom realiza numai (Continuare în pag. a 2-a) tajul unei instalaţii de protecţie pentru compresoare. Foto NICOLAE GHEORGHIU
produse de calitate“
La Secţia de cherestea — Cum aţi reuşit să ob
Vaţa de Jos, aparţinătoa ţineţi aceste sporuri de
re I.F.E.T. Deva, ritmul producţie ?
livrărilor de produse la —' Organizîndu-ne temei
export a crescut în inten nic fluxurile tehnologice,
sitate.' Este firesc pentru ocupîndu-ne în permanen Nici o clipă pierdută la secerişul griului !
că aici, producţiei destina ţă, toţi factorii responsa
te exportului i se acordă bili ai secţiei, de asigura Cu toată canicula din se afla .şi mecanicul' loan nu, inginerul şef al uni
cea mai marc importanţă; rea condiţiilor . derulării aceste zile, secerişul se Smirna,. pentru a acorda tăţii — griul a fost recol
:
Am străbătut secţia de normale a producţiei. Cei desfăşoară în ritm susţi asistenţa tehnică în caz do tat de pc 60 la sută din
la un capăt la altul. Oa mai buni şi mai harnici nut în majoritatea unităţi nevoie. „Pînă acum însă suprafaţă. Meritul este, în
menii lucrau cu hărnicie, oameni au fost amplasaţi lor din C.U.A.S.G. Deva. — preciza inginera Marin primul rînd, al combine-
erau preocupaţi de reali- în punctele „cheie", ei a- Mecanizatorii, cooperatorii Aldca —■, combinele au rilor Gheorghe Doru, lo-
zarea unor produse de ca vînd sarcina .să urmăreas şi specialiştii, mobilizaţi funcţionat aproape fără sif Simon, Mihai Boacă.
litate superioară, de înde că cu atenţie realizarea din zori în noapte în la cusur, mcnţinînd viteze de Eugen Maftei şi Nicolae
plinirea exemplară a sar sortimentelor pentru ex nuri, se străduiesc să men lucru bune pentru astfel Lingurar, care muncesc
cinilor fizice de plan. La port. De asemenea, electro ţină vitezele de seceriş de terenuri în pantă. Aşa zilnic cu hărnicie şi răs
l ampa do expediţie a pro mecanicii s-au ocupat de planificate, să nu piardă că am reuşit să secerăm pundere, hotărîţi să vadă
duselor finite l-am întîlnit buna funcţionare a utila nici un bob din recoltă, griul de pe 120 ha din cît mai grabnic toată re
pe tovarăşul Marcel Sbîr- jelor şi instalaţiilor clin aeţionînd, în acelaşi timp, cele 220 ha cultivate în u- colta în hambare. Trans
cen, şeful secţiei. împreu dotare. Am reuşit să ob la eliberarea operativă a nitatea noastră. portul griului la locurile
nă cu alte cadre tehnice, ţinem depăşirile amintite, terenurilor de paie. Ast
îl
el coordona activitatea de muncind aşa cum a reco fel, la C.A.P. Deva, după de depozitare Irimie făceau
Gal
mecanizatorii
încărcare a unui nou lot mandat secretarul général ce au încheiat cu o zi îna C.U.A.S.C. DEVA I şi Irimie Gal TI, tată .şi
do cherestea din fag pen al partidului. tovarăşuL inte de 'recoltat griul din fiu. Şi aici .munca era or
tru beneficiarii do peste Nicolac Ccauşescu; la şe ganizată în flux. Cu pre
hotare. Discuţia noastră a dinţa Comitetului Politic. parcelele de la „Archia" sele de balotat munceau
fost scurtă. Executiv al C.C. al P.C.R.," şi „Bejan", ieri, cele şapte Remarcăm buna organi
— Dacă luaţi în calcul clin 10 iulie a.c. combine au intrat la se zare a muncii, în flux, de Gheorghe Beteag şi M'a-
şi acest lot de produse, ne — Ne daţi citeva exem cerat în holda de „După la secerat pînă la semă rius Hălăşloan, transportul
puteţi spune ce realizări ple do fruntaşi ? şcoli". împreună cu cei natul culturilor succesive. paielor în depozitul de
are la export, de In înce — înainte însă aş dori şapte combineri —- Gnvri- Mecanizatorii Vasile Bob nutreţuri asigurîndu-l me
putul anului, colectivul pe să spun că muncitorii noş lă Mititeanu, Nicolae Lu- şi Gheorghe Igna, cu pre canizatorul Dorel Pădura-
caro-.l Conduceţi V tri sint impresionaţi de puţ, Dumitru AndreuCa, sele, balotau paiele, iar riu cu remorcile, si coope
— Sicitu că da. . Situaţia grija manifestată de con loan Nocli.ş, Andrei Ioo, Viorel Poncă le transporta ratorii Alexandru Szabo
cxpoi 'tul ni es tc n rin;ărită ducerea partidului pentru Augustin Olaru şi Glieor- în baza. furajeră. Pe te şi Simion Both, cu atela fp.f tilp -
7 i de 7.1, pe corn en/ Í si fic- îndeplinirea exportului şi ghe Burleanu — se aflau renul eliberat, Toan Asi- jele. O echipă compusă din iii
care lo.* de •muncă în par- sînt mulţumiţi ele măsurile la datorie Sergiu Sbuchca, mionesci şi loan Saivan cooperatorii Terezia Be- Tgfe->i feriri:. -y p £ :¡m
te. B ¡lanţul nostru la ex- luate menite să crească inginerul şef al coopera pregăteau patul germina reţki, Iosif Eres, Arpad ' i . ■. > :
port Osii ' P ' spr e e- cointeresarea materială a tivei şi inginera Marin tiv, asigiirînd front de Mathe, Anton ' Daradics, - r\ v : '
vom piu, pc relaţia C.T.S., oamenilor -muncii care Aklca, şefa fermei vege lucru lui loan Borodi, ca loan lieş şi Ana Nagy a-
in pi ‘îi. 1, rida trecută di rt a- contribuie la realizarea a- tale. Ei coordonau întrea re semăna porumb în a- şezail baloţii în stivă.
cest an. pi*c vederilo' con- ga activitate în cîmp, a- mestec cu floarea soarelui. Din păcate, ol,iberatu! te-
tracii inie sî nt depă .site‘ cu DORU MIŢĂ, tc.nţi ca nimic să nu se Ritmuri bune la seceriş feiPlte:
17,2.1là. suia - iar P.c • d. vi 7.C corespondent piardă din recoltă, iar pa se înregistrau şi la C.A.P. MIRCEA LEPADATU Secerişul înainton/â cu
con viTtii > Í \ Qcu 4f>, G'.i la iele să fie tăiate cit mai Ci'istur unde, pînă ieri — paşi' repozi spro finali
[Continuare in pag. a 2-a) aproape de sol. Tot acolo ne spunea Mihai Lăpugea- (Continuare in pag. a 2-a) zan».