Page 74 - Drumul_socialismului_1987_07

Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Noul an de învăţământ se pregăteşte acum Orizonturile împlinirilor

în ţi mp ce vacanţa mare retuşurile. Pînă la 1 au­ săptămînală nr. 1 din merge rnînă în mină cu (Urmare din pag. 1) grija neîntreruptă pe
a intrat în drepturile ei gust totul va fi gata şi O.M., oameni ai muncii strădania pentru o pregă­ care tovarăşul Nicolae 20,00 T
depline, în unităţile de atunci vom putea pleca de la unitatea patronatoa- tire temeinică a elevilor, băcaru şi Vasile Cojoca­ Ceauşescu personal o 20,2f> c;
învăţămînt se fac intense liniştiţi în concediu". re (Uzina nr. 5 a C.S.H.) locul I pe judeţ, cucerit rii, de Nicolae Andraşic şi poartă minerilor, muncii şi ' r ai
si
pregătiri pentru ca noul Grădiniţa cu program lucrează în aceste zile la în întrecerea socialistă din­ Ferenc Fazakas, de Viorel vieţii lor, la indicaţiile şi * Ol
an şcolar să se deschidă prelungit nr. 3 a C. S. reparaţii, iar la grădiniţa tre unităţile de profil, fiind Popa şi Vasile Liuţă, de recomandările primite de >
sub cele mai bune aus­ Hunedoara. Cele trei in­ nr. 1 cu program prelun­ argument. Efortul făcut Trăian lluţ şi Petrea An- nenumărate ori, directorul h
picii. Un raid prin şcoli trări ale parcului din faţa git a C.S.H. s-au încheiat de conducerea şcolii pen­ tohi, mulţi alţi mineri de minei Paroşeni, ing. loan b
t<
şi grădiniţe din municipiu] clădirilor ¡ce găzduiesc, gră­ lucrările atît în interior tru reamenajarea interi­ nădejde, pricepuţi şi pa­ Beserman — el însuşi aflat n
Hunedoara ne-a demonstrat diniţele cu program săp­ cît şi în exterior. Această oarelor şi exterioarelor clă­ sionaţi de meseria pe care în colectiv de Ia începu­ (<
strădania colectivelor uni­ tămânal, prelungit şi nor­ unitate e o bijuterie". dirii va îi însă zadarnic şi-au ales-o. tul activităţii, în 7 octom­ 20,(0 S
<1
tăţilor de învăţămînt şi .a mal) sînt blocate de be­ Şcoala generală nr. 7 dacă organele locale nu Cel ce vizitează perio­ brie 1966 — sublinia: P
comitetelor cetăţeneşti de tonul proaspăt turnat. O ne întîmpină cu o clădire vor sprijini repararea plan- dic mina Paroşeni consta­ — Şansa noastră a fost, P
11
părinţi pentru pregătirea echipă de muncitori de impunătoare, tencuită şl şeului superior (izolarea tă cu uşurinţă .paşii dina­ în primul rind, mecaniza­ 20.30 T
din timp a localurilor. la C.S.II. lucrează cu hăr­ reamenajată în exterior hidrofugă) pentru că in­ mici ai unităţii spre dez­ rea maximă a lucrărilor, ii
1-
Şcoala generală nr. 1. nicie la betonarea aleilo doar de un an şi împrej­ filtraţiile de apă au în­ voltare şi modernizare, ob­ apoi faptul de a ne fi n
O linişte nefirească ne şi trotuarelor. Printr-o muită cu un gard din fier ceput să deterioreze de servă acel climat optim de format oameni de excepţie, I
întîmpină de la intrare, intrare laterală reuşim să forjat (peste 160 panouri jur împrejur clădirea. lucru, desprinde din dis­ care stau de mulţi ani a- li
impresia că aici nu s-a Şcoala generală nr. 6. cuţiile cu oamenii anga­ lături şi la bine şi la greu, 21,05 F
întreprins, încă, nimic, pen­ Aici problema reparării jarea şi tendinţa perma­ care nu precupeţesc nimic
tru pregătirea noului ■ an Raid prin unităţi şcolare planşeului superior e la nentă de autodepăşire. pentru rezolvarea proble­ 21.30 T
şcolar, s-a spulberat re­ din municipiul Hunedoara fel de acută. După ce cla­ „întrecerea socialistă în­ melor apărute, care pun
pede. La secretariatul şco­ sele a V-a B, G, a Vl-a A, tre sectoare, brigăzi, mi­ tot sufletul, elanul şi ştiin­
lii, tovarăşa Ioana Con- B, a Vil-a G au fost zu­ neri este într-o evoluţie ţă lor în slujba muncii, a
stantinescu ne informează, pătrundem în clădire. La mari), vopsit într-o culoa­ grăvite, ca şi grupurile permanentă, dînd măsura producţiei. Cele trei lo­
invitîndu-ne să constatăm bucătărie se pregăteşte o re plăcută. La intrare, îl sanitare, după ce în mare reală a potenţialului teh­ curi I ocupate consecu­ 1ÎUC
la faţa locului, că în mare mîncare gustoasă („ca în întîlnim pe prof. loan parte curăţenia interioa­ nic, material şi uman de tiv în întrecerea socialistă diopre
parte lucrările de pregă­ fiecare zi, aici la noi", Draşovcanu, directorul in­ relor a fost asigurată — care dispunem, măsura în- pe ţară constituie pentru Buleti
Sfatul
tire a localului s-au în­ cum spune bucătăreasa) stituţiei. „Vă ştiam în este o plăcere să zăbo­ semnînd realizările în pro­ colectivul minei Paroşeni ordine
cheiat. „S-au zugrăvit cori­ pentru preşcolarii aflaţi concediu". „Sînt în conce­ veşti în clasele IA ducţie*, spune Gheorghe argumentul forte al mobi­ (ură;
doarele, s-au vopsit soclu­ acum la plimbare prin oraş, diu" — răspunde, zîmbind, V B (înv. C. Năstase, prof. Golianu, preşedintele sin­ lizării exemplare în conti­ 7,30 A
rile, majoritatea claselor pentru a nu stingheri mun­ directorul, îndemnîndu-ne E. Trofin), a IV-a A (înv. dicatului. nuare, incit să ne menţi­ ponde
Rcvist
au fost împrospătate, în ca oamenilor care efec­ să intrăm în clădirea în A. Avram), Vl-a G (Şt. — Şi ar mai fi un lucru nem poziţia fruntaşă, să norul
unele, unde a necesitat, tuează reparaţiile. Ana care activitatea de pre­ Ballo), I D (AI. Doboly), extrem de important în dăm ţării cărbune mai Buleti
s-a zugrăvit, s-a paluxat Baehner, coordonator al gătire este în toi. Tîmpla- II B — VG (înv. M. Iz- conducerea, organizarea şi mult, mai bun. Răspu
lor ;
şi s-a vopsit parchetul", grupului de grădiniţe şi rul Victoria Vcreş, femeile drăilă, prof. A Zudor) — desfăşurarea eficientă a Cuvîntul de miner devi­ ştiri ;
împreună cu prof. Adriana creşe al C.S.H. ne întîm­ de serviciu Niţa Diaco- la ultimul etaj încăperile activităţii — releva îng. ne faptă cu fiecare zi. Nu­ dedici
b li citii
Bradu şi prof. Mariana pină : „După cum vedeţi, nescu şi Nagy Iuliana cu­ au tavanele deteriorate. în Radu Tomescu, şeful birou­ mai de la începutul aces­ sp iriţi
Maxim., vizităm încăperile astăzi se betonează aleile răţau cu periile varul pe­ clasa a Vil-a C — în. care lui producţie. Este vorba tei luni, I.M. Paroşeni are rea n
şcolii, constatăm grija cu şi trotuarele. Ne aflăm în reţilor de pe coridoare. e evidentă mîna de artist de încrederea între oa­ un spor de producţie de vieţii.
care s-a lucrat pentru pre­ reparaţii cu acoperişul La parterul acestora se a profesorului Fazakaş Ti- meni ce s-a statornicit Ia peste 1000 tone de căr­ 12,00
12,05 I
gătirea lor. îi întîlnim şi clădiriior, înlocuim 50 la montau lambriuri. „Vom beriu — tavanul cade. noi, de faptul că se cu­ bune. Iar pînă la Confe­ neasci
pe maiştrii Adrian Ge- sută din partea lemnoasă continua montarea lainbriu- Aici, cînd plouă, „plouă nosc bine, se ajută la rinţa Naţională a parti­ I urii 01
ber şi Thcer Ladislau. şi din ţiglă. S-au efectuat rilor pe casa scărilor şi nu se-ncurcă”, apa fiind greu, îşi valorifică iniţia­ dului şi 30 Decembrie - Din (
13.00 J
„Curăţenia am făcut-o cu reparaţii la tîmplărie : uşi, sperăm să reuşim înche­ oprită în... găleţi şi lighene. tiva şi pregătirea. Am în şi în întîmpinarea acestor diojui
elevii claselor a IX-â A şi ferestre. Aici vom zugrăvi ierea acestei lucrări şi la Este un aspect la rezol­ vedere şi cadrele de con­ evenimente - sporul va ml eră
B, care, după cum vedeţi, doar bucătăria şi grupul etajul I — ne informează varea căruia organele lo­ ducere şi minerii din bri­ Mioriţ
şi-au dovedit hărnicia — alimentar pentru că, după directorul. Sălile de clasă cale trebuie să acorde găzi. Iar în asemenea con­ creşte considerabil. Pînă nai ;
JG,40
atunci însă se vor încheia
ne informează maiştrii, cum observaţi, în restul le-am zugrăvit cu ajutorul sprijin operativ şi, mai diţii, unele adaptări la a- alte două bilanţuri: la 9 ~00
împreună cu colegul nos­ încăperilor s-a păstrat părinţilor elevilor şi tot ales, eficient. Pentru că 1.«,05
tru Virgil Popescu, am re­ foarte bine curăţenia. Dar cu sprijinul lor au fost reparaţii la izolarea hidro­ numite situaţii se fac sim­ august — „Ziua minerului" . mice
parat şi instalaţiile sanita­ nu vom stagna activitatea montate lambriuri în cla­ fugă s-au mai făcut, iar plu, disciplinat, cu conse­ - şi 7 octombrie — împli­ f 'ă
wîj. f
re, iar acum participăm lă preşcolarilor pentru că, la sele a III-a B (înv. Rita după prima ploaie s-a vă­ cinţe pozitive asupra pro­ nirea a 21 de ani de la ran ;
lucrările de izolaţie hi­ sfîrşit de săptămână, în- Schel), C (înv. Mariana zut cît de... durabile au ducţiei. inaugurarea minei de că­ Inaug
al IX
drofugă. Ieri am realizat tr-o zi vom reuşi să le t'arcaş) şi I—III simultan fost. De altfel, referindu-se la tre tovarăşul Nicolae Orele
o treime din această lu­ zugrăvim şi să punem to­ (înv. Maria Pop). O şcoală evoluţia minei în cei 21 Ceauşescu, conducătorul tern ai
crare. Vom continua cu tul la punct. La creşa în care buna gospodărire LUCIA LiCiU de ani de existenţă, la partidului şi statului. Radio
cultui
gostio
tr-o
23.00
CAMPANIA AGRIC<XA 23,10
Nocti
— 24,(
FIECARE FORMAŢIE LUCREAZĂ Nici o clipă pierdută ia secerişul grîului!
CU RANDAMENT RIDICAT DE 1
(Urmare din pag. 1) preşedintele C.A.P’. Veţel. ză, de ieri s-a defectat şi coordonaţi de loan Nistor, trat
Acţionând cu răspundere cîte două remorci de la „Nţ)i am avut două prese, una din combine, cea pe inginerul şef al cooperati­ (Arta
Donu
şi exigenţă în vederea în­ S.M.A., sînt folosite şi 6 renului de paie şi trans'- una care leagă cu sfoară care muncea Ludovic Buş- vei — se străduiau să su­ dern
făptuirii cerinţelor formu­ a u t o c a m i o a n e de la portul acestora se desfă­ şi una cu sârmă. Acum a- tea. A trebuit dusă în sec­ plinească lipsa celei do a (Mod
late de secretarul general I.T.S.A.I.A. şura mai anevoios datori­ mîndouă stau. Prima din ţie la reparat, are ceva la treia combine, dar, fireşte, şi cc
al partidului, tovarăşul In flux cu secerişul se tă faptului că cele două lipsa sforii, cea de a doua motor. Aşa că acum recol­ viteza de lucru era sub riile
Nicolae Ceauşescu, privind acţionează ia eliberarea prese dc balotat nu lucrau s-a defectat şl a fost tri­ tăm doar cu două com­ cea normală. tea
(A r 1
strângerea în timpul ce) grabnică a terenului de la capacitate. De ce ? „Ne misă la Dobra, la reparat. bine. Cum să nu fiu ne­ în aceste condiţii, con­ Adio.
mai scurt şi fără pierderi paie, în care scop cele 15 lipseşte sfoara — arăta in­ Din cele 130 ha ocupate, căjit, cînd treburile merg siderăm că secţia de me­ (Pari
a întregii recolte de grîu, prese de balotat sînt uti­ ginerul şef — şi pînă Um­ pînă acum am recoltat aşa cum am arătat?“. canizare din Leşnic ari ntt
.uina
lucrătorii ogoarelor din lizate la întreaga capaci­ blăm să ne procurăm, pre­ grîul-de pe 70 de ha. Dar Lucian Bobaru şi Aurel nevoie de un sprijin ur­ PENJ
G.U.A.S.C. Geoagiu au tate, înlăturîndu-se astfel sele sînt obligate să stea". nu putem „ţine pasul”’ la Cătălina — combinerii ca­ gent şi mai consistent din (Cult
reuşit să pună la adăpost, decalajele faţă de seceriş. Din acelaşi motiv era eliberatul terenului de re secerau în holda de lin­ partea conducerii S.M.A. Dlsp;
(Luci
pînă acum, producţia de supărat şi Ionel Pinten, paie. Şi, colac peste pupă- gă Termocentrala Mintia, Deva. Cea
pe aproape 700 ha din cele Cu rezultatele cele mai cea 1
1130 ha. „Hotărârea colec­ bune la secerişul grîului norul
tivului nostru de mecani­ se prezintă C.A.P. Geoa­ (Urmare din pag. I) dul
resc)
zatori — spunea direc­ giu, Romos şi Aurel Vlai- Activitate intensă pentru prelungirea vieţii maşinilor tu mi
torul S.M.4, Geoagiu, ing. cu, la fiecare din aceste cestui important indicator. tores
strîns
rămînînd
unităţi
de
Chap
Virgil Tuddn — este să producţia de pe mai puţin Potrivit acestor noi regle­ Tal is
încheie secerişul pînă la (Urmare din pag. 1) „mecanică" a G. S. Hune­ mers", practică, aşa cum mentări, colectivul nostru ua r
de
100
sfârşitul acestei săptămâni. S.M.A. şi ha. Conducerile doara, distribuitoarelor care a fost cea determinată de are posibilitatea să obţină Ceva
acordă
C.A.P.
Pentru a realiza un ase­ muncii plusurile se cifrea­ pînă acum erau aruncate necesitatea reparării eu lunar însemnate cîştiguri cu mj
menea deziderat, munca tot sprijinul necesar în ză la 10,25 la sută (la la fierul vechi li se face forţe proprii a turbosuflan- suplimentare — 10 la sută ORA
7.iiC (1
este temeinic organizată vederea încheierii grabni­ C+M) şi 12,30 la sută (la honuirea (prelucrare de tei de pe buldozerul tip pentru realizarea exportu- foart
în fiecare din cele 6 for­ ce a secerişului, fiind per­ L.I.R.C.). superfinisare), se confecţio­ S 1500 (o astfel de turbo- căra)
maţii de mecanizatori care manent prezente în cîmp, — Succesele obţinute nează sertăraşele, produsul suflantă, recondiţionată în Revo
de <
lucrează la seceriş. Recol­ alături de combined şi pînă acum — remarca ing. realizat fiind... ca nou. altă întreprindere din Puga
tatul începe dimineaţa de­ ceilalţi lucrători ce iau Aurel Hadadea —, departe Rezultatele obţinute în ur­ ţară, o procuram cu 5 600 13 R A
vreme şi se încheie zilnic parte Ia recoltat şi la eli­ de a determina manifes­ ma efectuării testelor per­ lei). La început ne-a în­ Ne vom mobiliza CAL.
în jurul orei 21, folosin- berarea terenului. între cei tarea automulţumiru în mit extinderea acestui gen cercat gîndul că nu vom (Casi
MER
du-se astfel cu randament mai buni combiner!, ca- rîndul oamenilor muncii de recondiţionare şi la putea să recondiţionăm o (Mui
ridicat timpul favorabil şi re-şi fac cu prisosinţă da­ din secţie, au darul de a alte tipuri de distribui­ asemenea piesă, care la mai mult to C
roz
utilajele din dotare. Pen­ toria, i-am notat pe Nico­ mobiliza şi mai mult co­ toare utilizate la diferite 55 000 rotaţii pe minut ad­ LAR
tru a evita staţionările, s-a lae Mărginean, Petru Cos- lectivul de aici, dorinţa utilaje şi maşini grele. mite un joc Ia lagăre de
organizat remedierea ope­ moiu, Nicolae PotinteU, fiecăruia dintre noi fiind loan Florescu, şef de ordinul micronilor. Dar
rativă a oricăror defecţiuni, loan Ganea, Ion Ţigu şi aceea a autodepăşirii. O echipă la atelierul de am reuşit. Lagărele con­ lui pe devize convertibile
fiecare formaţie de lucru Sorin Poienaru, iar la eli­ demonstrează, cu priso­ depanare, releva unul din­ fecţionate de noi în a- şi 5 la sută pentru realiza­
fiind deservită do atelie­ berarea terenului se deta­ sinţă, febrilitatea cu care tre cele mai noi succese telier se dovedesc cel pu­ rea producţiei de export Pei
re mobile dotate cu toate şează Dorel Boca, Teodor sînt căutate noi modali­ înregistrate aici în activi­ ţin la fel dc bune ca cele pe relaţia ţări socialiste. fi c;
cele necesare intervenţii­ Olea, Avram Dandea şi tăţi de realizare a re- tatea de recondiţionare. originale”. Ne angajăm să muncim în mai
lor în cîmp. De asemenea, Gheorghe Ioani, ei fiind condiţionărilor de piese şî „In construcţia utilajelor în loc de concluzie să continuare mai mult şi şl d
pentru desfăşurarea fluen­ exemple demne de urmat chiar de confecţionare a se manifestă tot mai pu­ amintim faptul că, la fi­ mai bine, să răspundem izola
sped
tă a transportului recoltei, de către ceilalţi mecani­ unor componente pentru ternic tendinţa înlocuirii nele primului semestru al prin fapte concrete încre­ vor
pe lingă cele 8 cupluri cu zatori. procurarea cărora se ehei* acţionărilor mecanice cu acestui an, valoarea lu­ derii acordate de partid. Secţiei ter de c
fruntaşii
Dintre
tuiau pînă acum zeci şl cele hidraulice, . care pre­ crărilor ce prelungesc via­ de cherestea Vaţa de Jos Vânt
Zilnic la irigarea legumelor sute de mii de lei. zintă avantaje multiple — ţa utilajelor însumează vest.
gabarit constructiv redus, merită să fie evidenţiaţi, nime
In fermele legumicole de buna funcţionare a ce­ Strungarul Traian Pop şi viteză mai mare de lucru, 90 000 lei peste prevederile pentru exemplul personal tre ‘
ale C.A.P. Geoagiu şi Au­ lor două A.P.T. şi 4 aripi reparatorul de utilaje Con­ siguranţă şi precizie îh cuprinse în planul de re- în producţie şi contribuţia cele
35 E
rel Vlaicu se acţionează de ploaie la ferma din stantin Negoiţă, au pus exploatare, dezvoltarea u- condiţionări şi confecţio­ la realizarea planului, lu­ client
cu răspundere pentru a la punct o tehnologie de nor forţe net superioare nări piese de schimb. O crătorii David Feier, loan T.a
asigura completarea defici­ Geoagiu şi lui Mii'cea Ma- recondiţionare a distri­ ş.a. Aceasta impune şi eifră care spune multe Crişan, Nicolae Crepcea, hil. n cr
tului de umiditate din sol niu -~ la C.A.P. Aurel buitorului hidraulic (preţ perfecţionarea noastră pro­ despre valoarea acestor Horia Cristian, Gheorghe dea
Această sarcină a fost în­ Vlaicu, unde se folosesc iniţial 23 550 lei), folosit ia fesională, a celor familia­ oameni care au în grijă Bulzesc, Aurel Rus, loan aver:
credinţată mecanizatorilor un A.P.T. şi două aripi de excavatoarele tip P 603. rizaţi cu acţionările mo: ■- funcţionarea maşinilor şl Toc, Valeria Mager, Aure­ căr ci
Ion Bocci, care se ocupă ploaie. In colaborare cu secţia nice. O perfecţionare „din utilajelor grele. lia n Laza şi alţii. mod: