Page 78 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 78
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Bilanţul rodnic — motiv de mîndrie, de
t
EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU angajare fermă a colectivului în muncă
De la Un timp, îa în
„...Prin contribuţia fiecărui sătean treprinderea „Plafar" Orăş- activă şi cu vechi state de nilor, constituie exemple 20.00 T(
de dăruire şi abnegaţie în
20-a, fo
servicii
la
succesele
toate
In
prezent
acţio
20,33 C<
muncă.
peisajul
în
tie,
unităţii.
s-a
(Adăugăm,
industrial
în-
devenit,
schimbat. fel, A mai complex, paranteză, şi faptul că ea în viaţă a importantelor al
pentru
transpunerea
năm
su
denumirile
tr-un
cunoaşte
în
şi a tuturor laolaltă“ prin apariţia în incintă a latineşte ale tuturosr plan sarcini general al de partidu * In
secre
stabilite
nc
medicinale,
tarul
ceea
ce
telor
unei construcţii noi, impu
lo
nătoare. „Este vorba — reprezintă doar unul din lui, tovarăşul Nicolae li
fe
ne explica ing. Ironirn argumentele bunei sale Ceauşescu, la plenara co 21.00 Li
(Urmare din pag. 1) Română va rămîne plăcut 3—4 ani. Numai în ultima I Cerghizan, directorul uni pregătiri profesionale). Ea mună a Consiliului Na 21,20 P;
surprins de noutăţile mo vreme şi-au ridicat case 1 tăţii — despre noua hală acelaşi capitol pot fi citaţi ţional al Oamenilor Mun a)
dernizării prezente pretutin de toată frumuseţea Si- ţ de valorificare superioară şi mulţi alţi oameni ai mun cii şi a Consiliului Su Kl
gantul pod de peste Strei, chimizare a uleiurilor vo cii din „Plafar", cum sînt prem al Dezvoltării Eco at
aleargă spre Bâţălar şi deni. La citeva dintre ele mion lovănescu - la Co- t latile, construcţie unică pe Aurel Clonţa, Elena Pop, nomice şi Sociale. a
Elena
referă
se
tovarăşa
mai departe pină la Câlan. Pribeagu, vicepreşedinte al vragiu, Constantin Cioca, / plan naţional, care va în Iacob Rusan, Cornelia Cos- Pe întregul traseu stră 21,35 Ii
bl
Am menţionat deci o primă Violina Barb, Traian Oglea \ semna şi o capacitate pro tescu, Maria Boldor, Elena bătut în întreprindere, ne-a D
coordonată a sistematizării biroului executiv al consi - la Măceu, Nicolae Pil - t ductivă de zeci de mili Drăgoţel, Tudora Enadie, însoţit ec. Maria Ghcza, 21,50 T
şi modernizării comunei, a liului popular comunal : la Gînţaga şî mulţi alţii. ? oane de lei pe an. în pre Elena Radu, Ana Popa, şeful biroului contabili-
dezvoltării ei în anii socia - in anii care au trecut Tovarăşul Gheorghe Cu- ' zent se desfăşoară aici lu Iosif Bcilcoş. Ultimul din tate-financiar. In fiecare
lismului, cu deosebire în de la Congresul al IX-lea teanu, primarul comunei, a \ crările de montare a uti tre cei enumeraţi mai sus secţie sau loc de muncă
cei 22 de ani de la Con al partidului, perioadă pe continuat ideea : ţ lajelor, urmînd a intra în ne-a vorbit, cu căldura ce unde ne-am oprit, Maria
gresul al IX-lea al parti care cu mîndrie o numim — Dintotdeauna oamenii ţ funcţiune cît de curînd". poate să izvorască numai Gheza ne-a informat des
dului : reţeaua rutieră. „Epoca Nicolae Ceauşescu", din Bretea Română au ' Am discutat cu mai din dragostea faţă de pro pre volumul activităţii des
BUC
Este drept că încă nu toa s-a construit la noi, în vii fost harnici, inimoşi, între- ţ mulţi oameni din între fesia aleasă, despre secţia făşurate de microcolectivul dlopro
te cele 13 sate ce formea torul centru civic, un bloc prinzători. Prin contribuţia ^ prindere. Ne-au vorbit cu coloană distilare — sub respectiv, despre măsurile Uuleti
ză comuna au şosele mo de locuinţe cu 12 aparta fiecăruia şi a tuturor lao- i mîndrie despre mobilizarea unitate care reprezintă nu stabilite pentru creşterea Sfatul
dernizate, dar drumuri mente, în care locuiesc în şi eforturile ce lo fac doar o coloană de distilare indicatorilor de eficienţă. ordine
bune au. condiţii bune specialiştii laltă, foţa comunei noas- , pentru realizarea şi depă a uleiurilor din plante, ci Am notat doar că în pri tură;
7,30 A
...Centrul de comună din agricultura comunei. tre s-a schimbat din te- 1 şirea sarcinilor de pian, a şi o „coloană" de bază a mele cinci luni ale anu nonele
Bretea Română îşi primeş Blocul are spaţii comer melii, cu deosebire de la \ angajamentelor asumate în activităţii întreprinderii lui sarcinile întreprinde ltevist
rierul
te oaspeţii cu un specific ciale la parter. în perioa Congresul al IX-lea ai l întrecerea socialistă. De „Plafar", având aportul cel rii la export au fost rea Uuleti
aparte. Se conturează aici da următoare se va mai partidului, de cind tovară- , pildă, loan Mihăieseu — moi însemnat la realizarea lizate sută la sută, iar în Kăspu
noul centru civic al comu şui Nicolae Ceauşescu a { un muncitor cu înaltă pre şî depăşirea sarcinilor de prezent — în luna iulie —- lor ;
ştiri ;
nei, încadrat, deocamdată, construi un bloc în satul fost ales în fruntea parti- ţ gătire profesională, care plan. „De fapt — preciza sînt pregătite toate condi tezăto
de edificii social-culturale centru de comună. Dar dului şi a ţării. Ritmul dez- ţ conduce de mai mulţi ani Ana Maria Bokoş, secreta ţiile pentru îndeplinirea late ;
- bloc de locuinţe, şcoa nu aceasta e totul. Că voltârii dinamice este o / secţia de siropuri natu rul organizaţiei de partid atît a obligaţiilor aferente ştiri ;
¡naug
mine culturale, magazine realitate şi la noi. Tocmai ) rale — ne-a declarat: a întreprinderii — la în perioadei, cît şi pentru
lă, magazine comerciale, săteşti, şcoli s-au construit „Am intrat în această în deplinirea planului şi an recuperarea totală a unor al IX
sediile organelor politico- de aceea, organizaţia co- l| restanţe înregistrate în Muzic
V. V
şi modernizat în toate sa munală de partid, toţi să- ^ treprindere acum 20 de gajamentelor asumate în
administrative locale, că tele noastre. Apoi s-au mo ani şi am participat, efec întrecerea socialistă se luna iunie 1987. Primul letln
min cultural, dispensare tenii noştri acţionează cu / tiv, la toate transformă poate vorbi numai despre semestru s-a încheiat cu ştiinl
12,10
medicale uman şi veteri dernizat drumurile, au fost dăruire pentru ca împlini- 1 rile înnoitoare petrecute. o contribuţie colectivă, un plus de peste 6 mi rutul
nar... Ceva mai încolo, construite staţii de auto rile muncii noastre să fie \ Sub conducerea secretaru despre participarea conju lioane Ici la producţia * Ra
spre Bâţălar, întîlnim se buz, s-au extins trotuarele cele mai alese în acest ai ^ lui general al partidului, gată, hotărîtă şi responsa marfă, cu depăşirea bene vnnpt
15,15
diul modern al cooperati în centrul de comună. Tot doilea an din actualul cin- 1 t o v a r ă ş u l Nicolae bilă a tuturor oamenilor ficiului planificat (cu a- Ulcop
vei agricole de producţie, mai mulţi săteni îşi con cinai, cind cinstim 22 de Ceauşescu, pot spune că muncii din unitatea noas proape 100 000 lei) şi a Dorin
Odă
ferma ei zootehnică în struiesc case noi, şi le mo ani de la Congresul al 1 viaţa şi munca noastră au tră — de la semănătorii producţiei globale cu circa Rădic
plin proces de sistemati dernizează. Ritmul con IX-lea al partidului, 43 de ţ luat un avînt deosebit. san culegătorii de plante 0,7 la sută. „Un bilanţ a
zare şi modernizare, secţia strucţiei de case noi, mo ani de la eliberarea ţării., I Purtăm adine întipărite în medicinale, pînă la opera rodnic — aprecia inter „./.et
de mecanizare a agricul derne, aprobate prin pla Conferinţa Naţională a / inimă toate evenimentele torii chimişti care sînt locutoarea — care consti ie a;
turii. Fără nici o exagera nul de sistematizare al Partidului Comunist Român 1 pe care le-am trăit şi în experţi în prelucrarea şi tuie, la urma urmei, o mea.
18,00
re, cel care nu a trecut comunei, este de 6-7 pe şi patru decenii de la Pro- 1 făptuit". Drăgănoiu, din valorificarea lor superi „fişă personală" bună, un lin t
motiv de legitimă mîndrie
Văluon
oară. Pe tot acest flux, cei
de 3—4 ani pe la Bretea an, cu creşteri în ultimii clamarea Republicii. \ cadrul biroului desfacere, peste 80 de comunişti ai pentru harnicul nostru co teatn
Radii
poate fi considerată, de organizaţiei noastre se află lectiv de muncă“. lat ia
\ nă ;
asemenea, o participantă in fruntea tuturor acţiu MARIN NEGOIŢĂ , dv. ;
oră
Un valoros instrument de lucru Mom
Noct
— 21,
pentru birourile organizaţiilor r m
de bază CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
Do curînd a ieşit de sub pitol — „Organizarea şi Dl
tipar şi s-a difuzat „în desfăşurarea activităţii po- Strîngerea grabnică a întregii recolte de grîu! lor
drumar privind activita litico-ideologice şi cultural- bast
tea organelor şi organi educative“ — sînt date (Art
Dorr
zaţiilor de partid", edi prevederi statutare şi mo (Urmare din pog. 1) ghe Butoi, Traían Costa, de vorbă cu Gheorghe Bu bună organizare şi o pu dorn
tat de secţia organizato dalităţi de lucru privind Franeisc Bozso şi Gheor toi. ternică mobilizare de for (Moi
rică a Comitetului jude conducerea învăţămîntu- — Am avut cultivată cu ghe Iovan. Combinele au — Căldura e foarte ma ţe. S-a constituit o forma şl c
riile
ţean de partid. lui politico-ideologic şi gnu o suprafaţă de *343 ha secerat fără întrerupere; re, dai’ cu toate astea nu ţie de lucru din 14 com man
Conceput în lumina prin munca politică de la om — ne-a spus Traian Mi- doar la ora amiezii au fost ne oprim căci griul e copt bine, opt prese de balotat ŞAIs
cipiilor, normelor şi regu la om. iiăilă, directorul întreprin oprite pentru ca cei an şi vrem să-l strînge,m cît paie şl mijloace de trans-/’ I-1I
lilor Statutului partidului, Un subcapitol al primu derii. Strângerea recoltei gajaţi ia seceriş să serveas mai repede. port cu o capacitate Iota nuli
a instrucţiunilor elaborate lui capitol tratează pro a început săptămîna tre că nun carca caldă adusă —Oîte bunchere aţi rea lă de 60 tone. Am întîlnit . Pac;
(Un
de C. C. al P.C.R. pentru blematica organizării cu cută şi- ne-am străduit să în câmp. Sabin Blada, şe lizat ieri ? formaţia în activitate la Pun
diferite domenii ale mun noaşterii, aplicării şi con utilizăm din plin capaci ful fermei din Deva a — Numai opt, că am a'- ferma nr. 8 din Bretea (Cui
cii organizatorice, îndru trolului îndeplinirii liotă- tatea maşinilor. în acelaşi I.A.S. Mintia, ne spunea i vut o pană de cauciuc. Strei. In cîtcva orc combi prlr
(Lui
marul este structurat în rîrilor do partid şi de stat, timp acordăm o atenţie -— Combinerii lucrează Astăzi fac zece, pe puţin. nerii — dintre care se e- Cea
3 capitole mari, adre- în care sînt prezentate deosebită strîngerii în în foarte bine. Ieri, de pildă, După .combine au intrat cea
sîndu-se birourilor organi principalele forme şi me tregime a recoltei şi pu Franeisc Bozso a realizat în acţiune presele, pînă videnţiază Costea Dobrca- neri
zaţiilor de bază. Primul, tode pentru fiecare dintre nerii ei la adăpost, in cel 10 bunchere de grîu, iar acum fiind eliberată toată nu, Anton Vinţan, Salvin dul
resc
intitulat „Organizarea şi aceste laturi. De aseme mai scurt timp. loan Creţu, nouă. După ce suprafaţa secerată, plugu Cic, loan Mazăre şi alţii Cil a
desfăşurarea muncii or nea, aici un loc important — Ce viteză se realizea terminăm această tarla, rile, discurile şi semănă- —- au strîns recolta de Tal!
ganizatorice Ia nivelul or îl ocupă planificarea mun ză zilnic şi cît s-a sece combinele vor pleca Ia toriie. La I.A.S. Mintia au grîu de pe 30 ha. Forma u a
ganizaţiilor dc bază", cu cii, cu momentele sale rat pînă acum ? ţia este asigurată cu un Ccv
cun
prinde prevederile statu esenţiale: tematica orien — Avem în lucru opt autoatelier foarte bine do O iii
tare cu privire la organi tativă, analizele din şedin combine, organizate într-o S-A DECLANŞAT RECOLTATUL INULUI tat cu piese de schimb, cu de
zaţiile de bază, organiza ţele de birou şi adunările formaţie puternică, şapte scule şi utilaje ce permit (FU
rea cunoaşterii, aplicării generale, lucrarea prezen- prese de balotat şi trei Ieri, cooperatorii de torilor de la Pişchinţi intervenţii operative pen BA
(Un
şi controlul îndeplinirii ho- tînd orientativ conţinutul mijloace de transport. For la C.A.P. Pişchinţi au au venit şi elevii aflaţi tru înlăturarea oricăror TKi
tărîrilor de partid şi de unui plan de muncă tri maţia se deplasează de la început recoltatul inu în tabăra de vară de defecţiuni. încă în aceeaşi cla)
stat, planificarea muncii, mestrial, precum şi un lui, prin smulgere, aşa la Gcoagiu-Băi. zi s-a deplasat la ferma vie|
Tw
pregătirea şi desfăşurarea ghid concret de întocmire o fermă la alta, în funcţie cum sînt indicaţiile spe Acţiunea de recoltare din Chitici, unde, de ase- £ SIV
adunării generale, compo a acestuia. de stadiul coacerii lanuri cialiştilor în acest an, a inului trebuie declan dig
nenţa biroului organizaţiei O însemnată parte a lor. Fiecare combină rea cu condiţii de secetă şată şi urgentată în toa menea, recolta dc grîu a Pin
de bază, evidenţa şi coti lucrării se ocupă de do lizează cinci hectare zil prelungită. De subliniat te unităţile cultivatoare fost strînsă în timp foarte
zaţia de partid, grupa de cumentele ce trebuie să nic, pînă în prezent fiind că în sprijinul coopera- din judeţ. scurt. Iustin Vasiu, ingine
partid, exercitarea dreptu existe la îndemîna .birou strînsă recolta de pe 220 rul şef al întreprinderii,
lui de 'control, conduce lui organizaţiei de bază, hectare. ne-a spus :
;
rea .şi îndrumarea organ - subcapitol ilustrat de ta Marţi, 21 iulie a.c., for — Avem asigurate toate
zaţiilor de masă şi ob bele şi note, modul în maţia de secerători a lu ferma din Mintia, pentru fost însămânţate cu po condiţiile să recoltăm griul ?'
şteşti. care trebuie condusă acti crat într-o tarla numită a strînge recolta de or rumb în cultură dublă în termenul planificat, fă mc
Cel de al doilea capitol vitatea de întărire a rân Hărău. Combinele au in zoaica. 100 ha. ră să se piardă nici un dă.
se intitulează „Conduce durilor partidului, cum trat în lan dimineaţa de Boabele aurii erau des bob. Combinele funcţio sor
nc;
rea şi îndrumarea de că trebuie procedat la pri vreme, întrUcît din cauza cărcate cu operativitate în I.A.S. Haţeg: nează foarte bine, oame am
tre organizaţiile de partid mirea în partid, la purta căldurii toride n-a fost mijloacele de transport In flux continuu — nii se străduiesc să efec va
a activităţii cconomico- rea discuţiilor individuale rouă pe holdă, şi s-a mun conduse de Ionel Oprea, mc
dii
sociale" şi cuprinde îndru cu comuniştii, aplicarea cit cu grijă pentru a nu loan Pîs şi Gligor Ilonţa seceriş, eliberarea tueze o lucrare dc cea mai pc
mări privind activitatea ‘măsurilor disciplinare, sta şi duse la locurile de de terenului şi însâmînţarea bună calitate. Imediat du cu
gri
politico-organizatorică de bilirea ' şi încasarea coti se pierde nici un bob. For pozitare stabilite. pă combine acţionează pre Ini
mobilizare a colectivelor zaţiei, sarcinile biroului maţia este condusă de A- Au apărut şi defecţiuni culturilor duble sele, terenul fiind eliberat
de oameni ai muncii la organizaţiei de bază în lexandru Cruceanu, ingi foarte repede, apoi intră fi I
realizarea planului şi pro domeniul informării etc. nerul şef al întreprinderii, la combine, dar mecanicii întreprinderea agricolă I/i
gramelor de dezvoltare e- Prin modul în care este iar la volanul combinelor dc pe asistenţa tehnică, de stat din Haţeg a avut în lucru plugurile şi dis de
conomico-socială. studii, a- conceput şi structurat, se aflau cei mai buni me un autoatelier foarte bine ocupată . cu grîu o supra curile pentru pregătirea că
nalize, controale privind îndrumarul sc dovedeşte canizatori, cu experienţă dotat — Gheorghe Ştef şi faţă dc 282 ha. Strîngerea terenului în vederea însă- nr.
nc
desfăşurarea activităţii e- un autentic instrument de bogată la seceriş — loan grabnică şi fără pierderi mînţării cu porumb fura iz<
conomico-sociale. lucru pentru toate birou Lazar, loan Flo.ea, loan Augustin Bîc — le-au în
Im cel de al treilea ca rile organizaţiilor de bază. Creţu, loan Soloc, Gheor lăturat foarte repede. Stălm a recoltei se bucură de o jer.