Page 84 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 84
Pog. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 232 • VINERI, 24 IULIE 1987
Vizita oficială de prietenie, în tara
A AGRICOLA DE V
noastră, a delegaţiei U.C.I., condusă ■■
Printr-o bună organizare - zilnic cite
de tovarăşul Boşko Krunici, 9 hectare de grîu recoltat cu fiecare combină
preşedintele Prezidiului C.C. al U.C.I. Combinării de la C.A.P. , unui asemenea succes. ncrii de la S.M.A. Cîrneşt
prin
Peşteana
răspund
înccpîn-'
ireproşabil,
ţionat
asemenea, de multă hărni
fapte lăudabile de muncă Toate combinele au func şi din întregul judeţ. De
CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE înaltelor comandamente du-se lucrul în lan înainte cie şi pricepere dau do
formulate de secretarul ge de ora 8 şi încheindu-sc vadă si mecanizatorii Au
(Urmare din pag. t) abordate problemele con blemelor complexe ale vie neral al partidului, tova după ora 21. Mijloacele rel Stănămirescu' şi Ion
flictelor existente în dife ţii economice .şi ' politice răşul Nieolae Ceauşescu. pentru transportul recoltei Rusuroi, care folosesc cu
tinontului european, unde rite regiuni ale lumii, sub- mondiale şi au subliniat, privind strîngerca la timp s-au asigurat în strînsă co randament ridicat presele
s-au acumulat cele mai liniindu-se necesitatea so în acest context, necesita şi fără pierderi a pro relare cu cantitatea dc dc balotat paie, asigurînd
mari cantităţi de arme luţionării acestora exclu tea sporirii rolului statelor ducţiei de grîu. După ce grîu secerată, iar mecani astfel eliberarea cu ope
nucleare şi clasice. S-a a- siv pc cale paşnică, prin mici şi mijlocii, al ţări au participat la secerişul zatorilor le-a fost adusă rativitate a terenului.
rătat că este necesar să tratative purtate în spiri lor nealiniate la rezolvarea griului la C.A.P. Totesti. hrana caldă în cîtnp, la Cu bune rezultate lo
sc facă totul pentru înche tul deplinei egalităţi şi constructivă a acestor pro combinerii din Peşteana locurile de muncă. Func secerişul griului se lu
ierea neîntîrziată a unui respectului reciproc. bleme, la democratizarea s-au întors în unitatea lor ţionarea fără defecţiuni a crează în lanurile C.A.P.
acord privind retragerea Au fost discutate, în n- relaţiilor internaţionale, cu hotărârea fermă de a combinelor se datoreşte Toteşti, unde s-a strîns
rachetelor cu rază medie celaşi timp, o serie de as imprimarea unui curs nou folosi cu randament ma faptului că fiecare com recolta dc pe aproape 200
de acţiune de pe continen pecte ale situaţiei econo în viaţa politică mondială xim combinele în vederea biner şi-a reparat, revizuit ha din cele 251 ha-plani
tul nostru, pentru trecerea mice mondiale, ale lichi — spre destindere, secu înmagazinării grabnice a şi verificat combina ce o ficate. Prin hărnicie se
la eliminarea tuturor ar dării subdezvoltării şi so ii tate, colaborare şi pace. întregii producţii. Ca do arc în primire, dovedin- detaşează combinerii Octa
melor nucleare do pe con luţionării globale a pro în timpul. convorbirilor vadă, în prima zi de du-şi astfel înalta răspun vian Cohuţ, Mirón Vlăi-
tinent şi din lume, pentru blemelor subdezvoltării — • s-a efectuat, de asemenea, muncă cî au stabilit un dere faţă de îngrijirea coni, .Silion Vlaic, Doinei
reducerea arsenalelor, efec inclusiv a datoriilor exter *un schimb de păreri cu adevărat record la recoltat, utilajelor din dotare, faţă Olaru şi Doinei Dumi-
tivelor şi cheltuielilor mi ne deosebit de mari ale privire la situaţia şi -evo reuşind să strîngă, cu cele de soarta" producţiei agri trcscu.
litare, pentru edificarea statelor în curs de dezvol luţia mişcării comuniste trei combine, producţia dc cole. în tarlaua „între sate"
unei Europe Unite, a păcii, tare — ale edificării unei grîu de pc 27 de hectare. Cei trei combineri a C.A.P. Ostrov, unde sînt
securităţii şi colaborării. noi ordini economice inter şi muncitoreşti, la întări Bilanţul zilei de muncă a Teofil Paveloni, Voicu Io- cultivate cu grîu 150 ha
Cei doi conducători dc naţionale. rea conlucrării tuturor for fost deosebit de rodnic sivoni şi Liviu Lăzăroni. lucrează cu spor combine-
partid au apreciat însem ţelor democratice, progre înmagazinîndu-se o pro fiecare iucrînd de 15—21 rii Cornel Niculeseu, Du
nătatea pe care o are inten T o v a r ă ş i i Nieolae siste în lupta pentru pro ducţie de 70 tone boabe ani în S.M.A. şi de peste mitru Bogdan .şi- Ionaş
sificarea eforturilor pentru Ceauşescu şi Boşko Kru gres social şi pace în lu pentru consum şi 20, tone 5 ani pe combină — merită Opric, care depun eforturi
transformarea Balcanilor nici au apreciat că, în ac me. grîu de sămînţă. laude pentru conştiincio stăruitoare pentru a reali
într-o zonă a păcii şi co tualele împrejurări, este Convorbirile se desfă Şeful secţiej de meca zitatea dovedită în muncă, za zilnic norma de lucru
laborării, a înţelegerii şi mai necesar ca oricând ca şoară în atmosfera de cal nizare, Dionisic- Pîrvu. ofer ind exemple demne dc prevăzută pe combină, iar
bunei vecinătăţi, fără arme toate ţările, fără deosebire dă prietenie, înţelegere şi ne-a dezvăluit „secretul'' urmat pentru toţi .combi- mecanizatorul Simlnln Moi-
nucleare şi chimice, fără de mărime sau orînduire stimă reciprocă, ce carac sescu asigură un ritm bun
baze militare străine. socială, să participe, în terizează relaţiile dintre de lucru la balotatul paie
în cadrul convorbirilor condiţii de deplină egali partidele, ţările şi popoa AU ÎNCHEIAT SECERIŞUL GRIULUI lor. La transportul recol
au fost, de asemenea, larg tate. la soluţionarea pro rele noastre.' Folosind cu randament ridicat combinele şi timpul tei şi paielor sînt folosite
bun de lucru în cîrnp, cooperativele agricole de mijloacele cooperaţi ivei a
OASPEŢI Al MUNICIPIULUI CONSTANTA producţie din Haţeg, Sin petru, Gurasada, Zam, Ban- gricole.
Şl Ai ALTOR AŞEZĂRI DOBROGENE potoe,' Leşnie şi Sîncrai sînt primele unităţi din ju Stringer ea grabr t îc ri
deţul nostru care au reuşit să siringă producţia de producţiei de grîu dc ’ l>
Preşedintele Prezidiului destinate flotei noastre Parcurgerea câtorva din grîu dc pe întreaga suprafaţă. Pentru a urgenta se cele 250 ha se buc uri i d
Comitetului' Central al U- maritime. tre arterele principale ale cerişul, combinele de la aceste unităţi au fost de întreaga • atenţie si 1,
niunii Comuniştilor din La încheierea vizitei, to municipiului Constanţa a plasate operativ în sprijinul altor cooperative agri C.A.P. Un lirfcxi, unde Vi■col
Iugoslavia, tovarăşul Boşko varăşul Boşko Krunici, oferit’ apoi delegaţiei U.C.I cole. latul mai trebuie i :ea liza
Krunici, împreună cu semnînd în cartea de onoa prilejul de a cunoaşte ma pc rât.-va zeci dc Iu ?ctiire
membrii delegaţiei U.C.T., re a întreprinderii, a feli rile transformări edilitare . .
a vizitat în cursul zilei de citat, în numele delegaţiei şi sociale pe care lc-a cu p:Till I p " P| ■ £ Iftitfpil Wí
|
joi zona portuară a muni U.C.I., pe constructorii do noscut si le cunoaşte acest >&•#:
cipiului Constanţa, între nave constănţeni şi le-a oraş de pe ţărmul Mării V / Y V £>■
ii
prinderea de construcţii adresat urări de noi suc Negre.
navale, Canalul Dunăre— cese în activitatea lor. Pe tot parcursul vizi
Marea Neagră şi întreprin De la întreprinderea de tei, locuitori ai munici
derea agricolă de stat Mur- construcţii navale, coloana piului Constanţa, ai altor
fatlar. oficială de maşini s-a în aşezări dobrogene au făcut
Oaspeţii au fost însoţiţi dreptat spre Ecluza de la membrilor delegaţiei U.C.I.
de tovarăşii Emil Bobii şi Agigea a Canalului Dună .o primire călduroasă, în
Ion Stoian. re—Marea Neagră. După care şi-au găsit expresia
La sosirea în port. dele ce au asistat la ecluzarea sentimentele de strînsă
gaţia U.C.I. a fost întâm în canal a unui convoi de prietenie şi profundă sti
pinată de Mihai Marina, barje încărcat cu minereu mă ce şi le nutresc reci
pritn-secretar al Comitetu pentru Combinatul* side proc poporul român şi po
lui judeţean Constanta al rurgic de la Galaţi, oaspe poarele iugoslave.
P.C.R. ţii s-au îmbarcat pe nava La încheierea vizitei,
„Steaua Polară", cu care
Vizita a prilejuit oaspe oaspeţii iugoslavi s-au îna
ţi or iugoslavi posibilitatea au străbătut apele cana poiat în staţiunea Neptun.
de a cunoaşte unele aspec lului pînă la Basarabi. Pe
Ieri,
RECOLTATUL
te privind dezvoltarea şi parcursul călătoriei, pre rilor l.A din Uîrsău au INULUI. peste în sprijinul cooperato la
venii
lucrători
200
de
modernizarea celui mai şedintele Prezidiului C. C. SA BAGDAD. - Irakul I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva şi 40 ele elevi <le la liceele indus
mare port al României, al U.C.I., ceilalţi membri triale nr. 2 şi nr. 5 din Deva, la recoltatul manual al Inu
ai delegaţiei U.C.I. au ma şi-a exprimat oficial spri lui, in tarlaua „l.a pod Foto NICOLAE GHEORGHIU
vasta activitate ce sc des nifestat un deosebit inte jinul faţă de rezoluţia Con
făşoară aici, condiţiile de res faţă de acest mare siliului de Securitate, care
muncă şi de viaţă asigu complex hidrotehnic .şi de ousfei-o cere încetarea imediată a
rate lucrătorilor portuari, navigaţie, apreciindu-1 ca conflictului armat irakiano- zele sus — seria a HI-a
în acelaşi timp, ei au fost pe o grandioasă operă a „Intîlnire in Atlantic“
informaţi despre stadiul H NICOSIA. - Secreta iranian şi s-a declarat că Televiziune (Steaua roşie); OKÂŞTIE:
de realizare a portului poporului nostru, ce va rul general al O.N.U., Ja- este gata să colaboreze cu Mihai! cline de circ (Pa
Liceenii
tria);
(Flacăra);
Constanţa-Sud, lucrare de dăinui peste veacuri, ca o vier Perei de Cuellar, a secretarul general al 20,00 Telejurnal GEOAOIU-BAI: Carmen
dc
I-H
mari dimensiuni prin in dovadă a potenţialului eco declarat, într-un interviu O.N.U. şi cu Consiliul de 20,25 Congresul al I V-Ioa — seriile HAŢEG: (Casa Toate
nomic şi tehnic al Româ
al P.C.R. — Congre
cultură);
termediul căreia se asigu niei socialiste. Oaspeţii au preluat de televiiiunile Securitate pentru transpu sul marilor înnoiri. pînzele sus — seria I
ră legătura cu Canalul Du fost informaţi că întreaga greacă şi cipriotă, că este nerea ei in viaţă — infor 20,45 Lumina peste ţară „Secretul epavei“ (Da
al IX-lea congres.
năre—Marea Neagră şi ca activitate de concepţie şi hotârit să continue efor mează agenţiile TASS şl 21,15 Cadran mondial cia) ; BRAZI: Locotenent
CALAN:
Bullitt
Secre
:
re va contribui la sporirea realizare a Canalului Du turile pentru reglementarea KUNA, citind o declaraţie 21,03 Muzică populară tul Iul Bachus (Casa de
considerabilă a volumului năre—Marea Neagră — situaţiei din Cipru şi, in în acest sens a unui pur 21,50 Telejurnal. cultură); SIMEUXA: Mis
de mărfuri ce vor fi expe construcţie cu profunde acest scop, să reia contac tător*,de cuvînt oficial al «*a— terele Bucureştilor (Mu
reşul) ; II,IA: Pintea (Lu
diate şi vor intra In ţara implicaţii în viaţa econo tele cu cele două părţi, guvernului Irakian, Aceas 'îil IMEÍWÁ j mina) ; GHELARI: Vlac!
noastră. transmite agenţia de presă tă declaraţie a fost făcută Ţepeş — seriile I-II (Mi
mică Şi socială a regiunii nerul).
La întreprinderea de pe care o străbate şi a cipriotă CNA. Ţelut! de după reuniunea comună a DEVA : Drumul oase
construcţii navale din Con ţării, precum şi. cu reper mersurilor O.N.U., a spus Consiliului Comandamentu lor (Patria); Porţile al
ale
oraşului
stanţa, înaltul oaspete a cusiuni pozitive asupra el, este acela de a asigu lui Revoluţiei şl a condu bastre ; HUNEDOARA t Vremea;
(Arta)
fost informat despre pu ra independenţa, suvera Domnişoara Aurica (Mo
transporturilor fluviale in cerii regionale a Partidu dem — A); Acrobatele
ternicele transformări pe ternaţionale — s-a desfă nitatea şi integritatea te (Modern — B); AII Baba Pentru azi: Vremea va
care unitatea le-a cunoscut şurat sub directa îndru ritorială a Republicii Cipru. lui Baas Arab Socialist, şl cel 40 de hoţi — se fi .călduroasă, cu cerul
îndeosebi în ultimii 22 de mare a secretarului gene precizează sursele citate. riile 1-13 (Flacăra); Sala variabil. Izolat vor că
mandra
PETRO
(Arta);
ani, despre diversitatea de ral al partidului, preşedin 31 BEIRUT. - O grevă ŞANI: Adio arme — seriile dea ploi cu caracter de
des
tipuri de nave pe care a- tele Republicii, tovarăşul generală a fost declarată, ^ LUSAKA. - intensifi i-ll (Parîng); Locotenent aversă, însoţite de Vlntid
cărcări
electrice.
ceasta le realizează. joi, în Liban, în semn de carea relaţiilor multilatera Bullitt (7 Noiembrie); va sufla slab la mode
Nieolae Ceauşescu. protest faţă de actuala si Păcală — seriile I-II rat, cu intensificări de
în docurile uscate ale în continuare, a fost vi le dintre ţările indepen (Unirea); L U P E NI: scurtă durată, de 40—50
întreprinderii, oaspeţii au zitată întreprinderea agri tuaţie din ţară. dente din sudul Africii este punct... şi de la capăt Icra/h. Temperaturile mi
luat cunoştinţă despre mo colă de stat Murfatlar. La La Beirut, toate institu principala cale de lichida (Cultural) ; VULCAN ! nime vor fi cuprinse în
imperiului
dul de organizare şi des faţa locului, oaspeţii au ţiile administrative, maga re a dependenţei lor eco Prin cenuşa LONEA : tre 16 şl 21 grade, iar
cele maxime între ,30 şl
(Luccarărul);
făşurare a operaţiilor de fost informaţi despre re zinele, fabricile şi Aero nomice de R.S.A., a decla ochi de urs (Minerul); 34 grade.
asamblare şi reparare a zultatele obţinute de spe portul Internaţional şi-au rat în deschiderea lucrări ANINOASA : Lupii mări
vaselor. Aici le-au fost cialiştii unităţii în cultura incetat activitatea, infor lor sesiunii ministeriale a lor (Muncitoresc); URI- (Programul tv. pentru
sus
CANI:
Toate
pînzcle
prezentate tancul petrolier viţei de vie, în mecaniza mează agenţia China S.A.D.C.C. de la Lusaka, — seria a IlI-a „întîl- săptămîna viitoare se
„Pacea”, de 150 000 tdvv, rea lucrărilor viticole şi în primul ministru al Zambiei, ® nlre în Atlantic“ (Rete publică în ziarul de
zat); BRAD: Toate pîn-
aflat în curs de finalizare, folosirea raţională, eficien , Nouă. Kebby Musokotwa'ne. I mîine).
şi un feribot de 12 000 tcLv. tă a solului.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Islrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nieolae Tircob |_44065_J
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August nr. 275