Page 86 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 86

Pag. 2                                                                                                                                      DRUMUL SOCIALISMULUI NR



                                                                                                           O M   A  G  I  U     P  A  T  R  I  E  I
                                                                                          i
                                                                                                                                                                          i Velei
                                                                                          i    Lumina                          Stindarde
                                                                                         •
                                                                                                                                                                           13.00 Tei.'-
                                                                                          *  Ascult adîncurile cum sună                                                    13,05 I.a -.ir
                                                                                         *  a istorie                             Peste ieri şi peste azi                       mină (
                                                                                          I şi devenire                           Cresc pădurile dc brazi                  11,15 Săplămi
                                                                                         ® cotidiana clipă                                                                19.00 Telejuri
                                                                                          I în rotire                             Şi din tot cc ne-a fost jar,            19.20 Teleenc
                                                                                         •   deasupra fiecărei inimi              Creşte trunchiul de stejar.                 (color)
                                                                                          I care bate o izbîndă mai mult          Peste azi şi peste nuinc,               19,50 Lumea
                                                                                         ţ sfarm un bulgăr de                                                                 (color)
                                                                                          I cărbune                               Tot stindardele de pîine,               20.20 Film ar
                                                               mărturia  teribilului  chin  al S  . în mîna cu arome de sudoare                                               „Omul
                  Îndoiala creatoare                          celui  aflat  noapte  de  noap­  şi simt foşnind                    Tot cu astre pe sub glie                22.20 Tclejuri
                                                               te   în   încleştarea   dintre   *  frunza arsă a verii dc demult  Ori cu scrierea pe-o io
         I                                                     facere   şi   îndoială.   El   a   *  cînd Ei cu viitorul          într-o limbă ce ne vine
             Scriam   săptăminile   tre­  ea  începe  cu  un  instru­  mărturisit-o   în   scris,   era   •   făcut-au Icgămînt
         I  cute   despic   împrejurările   ment  de  percuţie  şi  un  su­  pentru   el   un   mijloc   de   •  spre viitorul ţării  Nu din creionări străine.
         I  cînd  opera  de  artă  a  avut   nător   şi,   intr-un   irezistibil   defulare,   dar   mulţi   artişti,   •   deplinei ei izbînzi  Oi din templul unui neam.
                                                  adăugindu-şi
                                     crescendo,
           de
               întimpinai
                         la
                             apariţie
                                                                                          I în cercuri mari se Iasă
         t  neîncrederea,  lipsa  de  în­  mereu   alte   instrumente,   din  mîndrie  sau  din  pu­  « lumina sub pămînt.                                                dioprogramu
                                                                                                                                                                            UUCUKL.Ş!
                                                               doare,  trec  sub  tăcere  a-
         l  ţelegere   sau   adversitatea   sfirşeşte   într-o   apoteotică   ceastă   fatalitate   a   îndo­  ,   ADRIAN POPA                      NUJA CRĂCIUN *        Buletin  do  i
                                                                                                                                                                                 zllo
                                                                                                                                                                          ordinea
         I  contemporanilor.   Dar   sînt   explozie  în  ,,tutti",  cu  toa­  ielii.   Ea-i   însoţeşte   însă                  •------ --------------- • — • — •-----------• — • —  tură;   7,00.
            situaţii  -  nicidecum  Puţine   tă   orchestra   adică.   Este   pe  toţi,  de  cind  ajung  la                                                              7,30  Azi,  în
         I  -  cînd  creaţia  se  află  în   singurul  caz  pe  care-l  cu­  conştiinţa  de  sine,  pînă  in                                                              pondonte   di
                                                                                                                                                                                  pre
         I  lata  neîncrederii  sau  a  în­  nosc,   cînd   mono-tonia,   în   clipa  plecării  celei  de  ob­  L  a  u  r e  a  ţ i i   n  o  ş t r i                    Revista   melo
                                                                                                                                                                          rierul
            doielii   propriului   creator,   sens etimologic, devine se-  şte.  Numai  semidocţii,  ca­
         *  ea  fiind  totuşi  o  operă  de                    botinii   şi   panglicarii   tră­                     lui,  a  ţării.  în  regia  lui   şi  în  muzică  o  aripă  dc   Ilulctin   di
                                 -  L e & L w v x \
                                                                                                                                                                                  ra
                                                                                                                                                                          Audienţa
         t  valoare,  dacă  nu  chiar  o                       iesc   fericiţi,   cu   convinge­  Cîntceul   şi   poezia   au   Eugen  Evu,  pe  versurile   zbor   —   un   ansamblu   comoara   fol
            capodoperă.   E   cazul                            rea  pe  care  nimic  nu  le-o   fost  şi  ră'inîn  temei  de                                              ltcvisla   li
         \  printre   atîtea   altele   care                   poate   zdruncina,   că   orice   gînd  şi  de  suflet  al  omu­  sale  şi  ale  fratelui  său,   care  a  urcat  treptele  per­  11,00  Ilulctin
         l  ar  putea  fi  evocate  -  ce­                     secreţie  a  talentului  lor  e   lui.  Iar  cînd  cîntecul  şi   poetui  Ioan  Evu  —  grupul   fecţiunii   artistice,   valorile   Din  ţările  s
                                                                                                                                                                                  ci
                                                                                                                                                                          Medalion
         s  Mi  l-am  amintit  tocmai  pe   ducătoare.  Dar  iată  că  ar­  o   capodoperă.   Adevăratul   poezia   poartă   întrînsele   ce  se  ascultă  cu  sufletul.   resul  local  la  cel  naţio­  Mătlneanu   ;
                                                                                                                                              sale  trecînd  de  la  inte­
                                                                                                                             scrie
                                                                                                                     „Canon"
                                                                                                                                      muzică
                                                                                                                                   o
            lebrului  BOLERO  de  Ravel.
                                                                                           carafele  valorii  artei,  for­
                                                                                                                                                                          de  ştiri;  12,
         \  acesta   pentru   că,   nu   de   tistul   de   mare   talent   şi   artist  insă,  fie  că  o  măr­  ţa  lor  de  penetraţie,  de   Poate  forţa  reală  a  aces­  nal.  Ei  scriu  muzică  şi   rea  scenă  .
                                                               turiseşte,  fie  că  nu,  poartă
                                                                                                                                                  interpretează
                                                                                                                                                             (voce
                                                                                                                                                                    şi
                                                                                                                                                                          De  la  J  iu
                                                                                                                                              o
            mult,  s-a  împlinit  o  jumă­  cultură,   delicatul,   rafina­                comunicare    emoţională,   tei  formaţii  artistice  pro­
         \  tate  de  veac  de  la  moar­  tul  Maurice  Ravel  era  con­  mereu  cu  sine  îndoiala  ca   nu  cunoaşte  limită.  For­  vine  din  sudura  organică   la   instrumente),   secon-   nai  ;  is.00   -
                                                                                                                                                                          radio-tv.;
         \  tea   compozitorului.   El   a   vins   că   BOLERO-ul   său   pe   o   nevăzută   cocoaşă.   maţia   de   spectacol   de   a   entuziasmului   cu   va­  dî-nd  impresionant  recita­  de  preţul  ii
                                                                                                                                                       loan
                                                                                                                                                             Mermezan,
                                                                                                                                                    :
                                                                                                                                              torii
                                                                                                                     loarea,  a  energiei  proas­
                                                               Paradoxal  în  aparenţă,  a-
                                                                                                                cu
                                                                                                        poezie
                                                                                                    şi
         I  compus   BOLERO-ul   în   nu   poate   supravieţui   in­  devăratul   artist   are   con­  muzică   originale   a   Case'   pete   cu   necontenita   ne­  interpret  de  mare  sensi­  Dialoguri   o
                                                                                           creaţii
                                                                                                                                                                          Radiojurnal
            1929,  la  sugestia  Idei  Ru­  dependent,   ca   piesă   con­                                                                    bilitate,   cu   largi   dispo­  nia,  peisaj  i
                                                                      şi
         \  binstein,  una  dintre  mari­  certantă.  Şi  asta  cînd,  încă   ştiinţa   sale   chiar   orgoliul   de   cultură   Hunedoara   voie   de   înnoire.   Mircca   nibilităţi  în   arta  drama­  temporan   ;
                                                               forţei
                                                                          creatoare,
                                                                                   dar
         \  le  balerine  ruse  ale  epo­  de  la  început,  s-a  dovedit   se   îndoieşte   de   fiecare   creează,  cu  fiecare  prezen­  Golan,  împătimit  al  mu­  tică,  Petru  Sandul,  pen­  de   *-"tă;
                                                                                           ţă  scenică,  o  stare  emo­
                                     a  fi  ceea  ce  in  literatură
            cii,  Dar  a  făcut-o  cu  con-                                                                          zicii,   cunoaşte   secretul                         <le  .  ;  li
         \                           se  cheamă  un  BEST-SELLER,   nouă  plăsmuire  a  sa.  Ceea   ţională   care   înalţă   su­  „Canon“-ului:   munca,  tru   care   scena   înseam­  adrv.,.i   dv.
            vingereq  că  nu  elaborează                                                                                                      nă  şansa  de  a  se  simţi   serii  ;  •  Sî
         \  decît  uri.  pretext  coregra­  cintindu-se  în  toate  marile   ce,  în  felul  său,  spunea  şi   fletul.  Momentul  de  res­  Ordeanu   Graţian,   ou   om,  Gini  Maxim,  Sorina   tlcă   internă
                                                                                           pect  faţă  de  creaţia  de
                                                                        versul
                                                               Labiş
                                                                    în
                                                                                                                             sa
                                                                                                                                 componistică,
                                                                                                                     fantezia
                                                                              acela
                                                                                   cu
         \  fic   care   trebuie   completat   şi  micile  să  li  de  concerte   alură  de  butadă:  „MĂ  ÎN­  calitate,  oferit  în  recenta   e  mereu  sufletul  forma­  Moruţan,   Zoica   Stan   —   nală  •  Mu
                                         lumii,
                                     ale
                                               fiind
                                                                                                                                                                          (ii,
                                                     înregistrat
                                                                                                                                                                               muzică
           prin   mişcare,   scenografie                                                                                                      reale   promisiuni   în   ur­
         \  şi  lumină.  Aşa  şi  trebuia   pe milioane de discuri...  DOIESC   DAR   NU   MA-N-   evoluţie   din   etapa   re­  ţiei,  Florin  Chete,  deose­  cuşul spre valoare.  jurnal  ;  21,i
                                                                                                                                                                           dv. ;
                                                                                                                                                                                22,00
         \  să  fie,  căci  BOLERO  este   Ravel  a  fost  un  mare   DOI...“.   Oricum,   îndoiala   publicană   a   Festivalului   bit  de  sensibil  şi  munci­  Formaţia   multilaureată   22,10 Sport
                                                                                                      României"
                                                                                           „Cîntarca
                                                                                                                 a
            o  mică  .melodie  plină  de   artist  care  a  avut  modes­  rămîne   pentru   artist   un              tor,   Ladislau   Iacob,   de                         muzicale d
         \                           tia  de  a  ignora  adevărul   rău   de   neocolit   dar   un   impresionat   profund   şi                —   care   aşteaptă   în   a-   laritate;
            poezie,  inspirată  de  melo­                                                  juriul.   „O   formaţie   de   un   profesionalism   şi   o   ceastă  vară  noi  lauri  —   poetic- ' 23,
         \  sul  iberic  şi  repetată  apoi   că  talentul  său  transformă   rău  necesar,  care-i  stimu­  excepţie,  de  mare  presti­  exigenţă   a   interpretării   îşi  exprimă  prin  vers  şi   dans ; a;J,55
                                     totul  în  valoare.  Cazul  său
                                                               lează  exigenţa  faţă  de  sine
         \  fără  nici  o  variaţie.  Ceea   este  curios  şi  reprezintă  o   .însuşi  şi  fără  de  care  ca   giu  1"  Aprecierea  juriu­  exemplare,   Ştefan   Tamaş   cînt   convingerile,   crezul   dc ştiri.
            ce  dă  acestei  piese  viaţă,                                                                           integrat   cu   uşurinţă   în   cc  definesc  climatul  sti­
         \                           Situaţie   oarecum   extremă,   podoperele   ar   fi   probabil   lui  etapei  republicane  re­
            încărcînd-o   de   sugestii   şi   dar   nu   e   nicidecum   un   mult mai rare.  confirmă  statutul  pe  care   grupul   artistic,   formea­  mulator  al  culturii  noas­
         \                                                                                                           ză,   împreună   cu   Ioan   tre noi.
            de   o   extraordinară   ten­  caz   singular.   Reamintili-vă                 această   formaţie   multi-
         \  siune, este orchestraţia :  IURNAL-ul lui Rebreanu,     RADU CIOBANU           laureată   l-a   cîştigat   în   Evu  —  a  cărui  pasiune
                                                                                           viaţa spirituală a judeţu­  pentru poezie îşi găseşte          LUCIA LICIU
                                                                                                                                                                            DEVA  :
                                                                                                                                                                           lor   (Patrii
            Viml muzical                                                                                                           „Ordinea cuvintelor“                    bastre
                                                                                                                                                                           (Arta)  ;
                                                                                                                                                                           Domnlşoar;
             <1 e v ea u                                                                                             Avatarurile lui odată si o dată                       dern  —  a  -
                                                                                                                                                                           (Modern
                                                                                                                                                                           şi  cei  40  i
                                                                                                                                                                           riile  I-ll  (
           In  stagiunea  193(3—1937                                                                                  Inconsecvenţele   în   orto-   dată"  :  odată  cu  venirea   mandra   (i
         încheiată   recent,   organiza-                                                                             grafierea  unor  cuvinte,  pro­  scrii,   odată   cu   începutul   ŞANI:   Adl
          orii   activităţilor   politico-                                                                           movată   de    îndreptarele   anului şcolar.          I-II   (Pariu
                                                                                                                                                                           H
          ■ducative   şi   culloral-ar-                                                                              ortografice,  ortoepice  şi  de   Ediţiile   vechi   ale   în­  r _   -
         'isliec   din   judeţul   I-Iune-                                                                           punctuaţie,  par  să  îndrep­  dreptarului   propuneau   or­  (Lut.ieh) ;
          ioara  au  reuşit  să  creeze,                                                                             tăţească   exasperantul   ton   tografierea   o   dată   cu,   o   Punct... şi
                                                                                                                                                                           (Cultural)
          n   municipiul   Deva,   un                                                                                al   lui   Ion   Creangă   cu   dată cc.              Prin ccn
         profitabil   climat   muzical.                                                                              care,  în  Amintiri,  se  ros­                        (Lucea făru
         No  referim  în  primul  rînd                                                                               tea  despre  gramatică.  Ab­  Ediţia  a  IlI-a  (1971)  re­  Ocbi de
                                                                                                                                                comandă  formele  odată  cc,
          a   cultivarea   hunului   gust                                                                            senţa   unor   gramatici   nor­  odată   cu,   prescriere   ad­  ANINOASi
                                                                                                                                                                           lor (Muuc
          irtistic.;  prin-  spectacole  şi                                                                          mative  şi  a  unor  manuale                          CÂNI: To:
          ecitalun   susţinute   de   an-                                                                            ferite   de   scolastică   aug­  misă  şi  de  Al.  Graur  în   —  seria a
          mribluri   şi   instrumentişti                                                                             mentează  gîndul  "'scriitoru­  Micul   tratat   dc   ortografic,   nire în A
          ie   notorietate   internaţio-                                                                             lui.                       apărut în 1974.            zat); BOA
                                                                                                                                                                           zele sus -
          lală :   corul   „Madrigal",                                                                                Iată   două   exemple   care   „Dc  vreme  ce  aici  înţe­  „Intîlnire
          lirijat   de   Marin   Constan-                                                                            fac  încă  obiect  de  nedu­  lesul   elementelor   compo­  (Steaua ro
          in,   ansamblul   de   balet     Grupul coral ile voci ega !e al T.A.G.C.M. Deva (dirijor Nicolao icobescu) a avut   merire   pentru   mulţi   vor­  nente  nu  mai  apare,  tre­  Mihail cili
          •lasicşi  contemporan  „Fan­  o frumoasă cvoluţio în etapa republicană a festivalului muncii şl croaţiei.  bitori : odată şi o dată.  buie   scris   nedespărţit   şi   tria); Liet
                                                                                                                                                                           GEOAG1U-
         tasio",   condus   de   Oleg                                                                                                           atunci   cînd   urmează   cu   —  seriile
         Danovsky,   violonistul   Şte­                        trîncea.   dirijorul   corului   dirijează   grupul   coral   al   O  dată  este  compus  din   sau cc".    cultură);
         fan  Ruha,  micuţul  şi  ex­  Dirijorul               C.S.V.  Calau,  .are  gesturi   tineretului   de   la   I.U.M.   numeralul   o   şi   substanti­  Ediţia  a  IV-a  a  îndrep­  pinzclc si
         cepţionalul   violonist   Ale­                        strînse,  extrem  de  măsura­  Petroşani.   Formaţia   i-a   vul  dată  (.plural  daţi),  la   tarului  (1933,  cu  un  supra-   „Secretul
                                                                                                                                                                           eia); BRA
         xandru  Tomescu.  Ne  refe­                           te,  ce  oferă  uneori  impre­  acceptat   maniera   dc   di­  origine   forma   feminină   a   tiraj   recent   apărut),   pro­  Buiiitt; (
         rim   apoi   la   participarea   Urmărind   evoluţia   unei   sia  de  crispare.  Corpul  său   rijat  şi  rezultatele  pe  care   participiului   trecut   al   pune  însă  ortografierea,  în   tui iul Bi
                                                                                                                                                                           cultură):
         unui   important   număr   de   formaţii   muzicale   te   laşi   este  încordat  la  maximum,   le obţine sînt excelente.  verbului  a  da  :  a  mai  ve­  cazul  de  faţă,  tot  în  ac­  torcle BU'
         formaţii   şi   interpreţi   din   nu  o  dată  cucerit  de  omul   devine  un  pumn  de  nervi.   Dirijorii   hunedoreni   de   nit   o   dată.   Scrierea   lui   cepţia  primelor  ediţii  :  o   rcştil); IL)
                                                                                                                                                                           mina); G
         centre   culturale   (Bucu­  care,   cu   mişcări'   deli-cate   Faţa   i   se   luminează   muzică  populară  se  împart   cu   elementele   componente          Ţepeş — i
         reşti,   Cluj-Napoca,   Timi­  sau  ferme,  strînse  ori  am­  doar după co a ieşit din  în   două   categorii   :   unii   separate  este  corectă  pen­  dată  cc,  o  dată  cu,  ci­  uerui).
         şoara,   Constanţa,   Braşov,   ple,  conduce  colectivul  de                    care  sînt  deopotrivă  şi  in­  tru  că  exprimă  o  idee  de   tind,  în  această  ortografie,
         Sibiu,  Graiova),  caro  ne-au   interpreţi  —  cor,  orchestră                  terpreţi,  alţii  care  se  re­  posibilă   repetiţie:   o   dată,   din   Mihail   Sadoveanu,
         permis   schiţarea   imaginii   etc  —  prin  labirintul  atît   Impresii din sala   zumă  doar  la  actul  diri­  dc două ori.        Dureri   înăbuşite,   Editura
         muzicalo  a  unei  mari  părţi   de  complicat  al  unei  .piese,   de spectacol  jatului.   Din   prima   cate­  Odată,   cu   cele   două   „Minerva", 1904:
         din  ţară.  Alături  dc  aces­  al unui întreg repertoriu.                       gorie  fac  parte  taragotistul   elemente   aglutinate   înseam­  „Săniile   porniră   iar   în­
          tea,'   Tebitaiurile   susţinute   -Etapa  republicană-a  Fes­                  Pera  Bulz  de  la  aprecia­  nă   „odinioară"   (a   fost   cet.  Frigul  creştea  o  dată
         de  corurile-  şi  instrumen­  tivalului   naţional   .„Cinta­  !   sala  de  spectacol.  Evolu­  tul  taraf  din  Vata  de  Jos,   odată   ca   niciodată),   ceea   cu lumina".  Pentru i
         tiştii   judeţului   nostru   au   rca  României"  a.  adus  în   ţiile   celor   două   formaţii   violonistul   Voicu   Stăncscu,   ce   presupune   scrierea   sa   Inconsecvenţa   este   nu   ii în ge:
                                                                                                                                                                           şl se va î
         precizat  -  justa  valoare  a   prim-plan   cîţiva   dirijori   dirijate  de  ei  au  fost  insă   de   la   orchestra   C.S.IL,   astfel.  numai  vădită,  ci  şi  supă­  va ii tei:
                                    hunedoreni,   unii   dintre   ei   unanim apreciate.  violonistul   Tudorieă   Mun-                                                    Local vor
         resurselor   .   hunedprene,                                                     tcanu,   dirijorul   orchestrei   Acad.  Al.  Graur  propu­  rător   de   derutantă.   Ceea   caracter d
         'tare,   spre,   ,,   mulţumirea   cu  o  experienţă  îndelunga­  Există  dirijori  cu  un  di­             nea,  ca  sprijin  didactic  în   ce  probează  că  nu  numai   ţite de de
                                    tă.  '  Nu  poţi  să  nu  rămîi
         noastră,  ş-au  vădit  a  fi  de                      namism  al  mişcării  extrem   Casei   de   cultură   Orăştie   distingere,   intercalarea   al­  o dată a fost odată 1  ce şi izol
                                                 de
         competitivitate   naţională.   impresionat  profesorului   căldura   de   pregnant.   Ea   profeso­  s.a.   Calităţile   profesionale   tui  cuvînt  între  cele  două   Izolat, cai
                                                                                                                                                                           în 24 de
                                    gestului
                                                        Ma­
         Un   alt   plan,   dar   ţinînd                       rul  Gheorghe  Duţieă,  diri­  ale  unor.  astfel  de  ejameni                    Cum  vi  se  pare  —  în   15 1/mp.
         tot  de  grija  organizatorilor   rin   Dîivă,   dirijorul   coru­  jorul  corului  de  cameră  al   sînt  certe.  Ceea  ce  fac  el   componente,   fapt   posibil   acest  ultim  gînd  —  orto­  moderat,
         faţă   de   calitatea   actului   lui  c.  S.  Hunedoara.  Mîini-   Şcolii  generale  n.r.  4  Hu­  nu  e  la  îndemâna  oricui.   doar   în   cazul   dintîi:   o   grafierea   în   acest   superb   de scurtă
                                                                                                                                                                           Izolat voi
         sonor,   a   fost   .constanta   le,   faţa   lui   roagă   inter­  nedoara,  acest  lucru  e  fi­  Profesorul   Vasiîe   Molodeţ   singură dată.  vers   al   lui   Ştefan   Aug.   de vijelie
         punere.ia  dispoziţie  a  sălii   preţii  :  „Urmăriţi-mă  atent   resc.   Interpreţii   săi   sînt   pregăteşte   de   mai   mulţi   în  a  fost  odată  ca  nici­  din vest.
         festive-din   Palatul   culturii,   şi  astfel  n-o  să  greşiţi  la   copii  din  clasele  II—IV,  iar   ani  atît  taraful,  cît  şi  an­  Doinaş  din  Anotimpul  dis-   minime v
                                                                                                                                                                           şi 22 grad
         cu acustica sa foarte bună  intrări,   în   conturarea   şi   piesele  şi  maniera  de  inter-   samblul  de  diverse  instru­  odată,   evident,   inserţia   crct  (1975):  —  „Curgeţi  voi,   xllnc intri
                                    transmiterea  ideii  si  senti­  ;   pretarc  sînt  moderne.  Par­  mente   populare   ale   Casei   este  imposibilă.  (O  situaţie
           Atenţia   şi   sprijinul   de   mentului   frazei   muzicale.   ticiparea  copiilor  la  cerin­  de   cultură   Brad.   Ultima       nori,   o   dată   cu   soa­  La mut
         care  s-a  bucurat  arta  su­  ;  Nu  mă  obligaţi  să  fac  e-   ţele   dirijorului   e   totală.   formaţie   este   o   realizare   similară   şi   în   cuvintele   rele !" — ?  ii   instabil
         netelor   în.   ultimul'an,'   ne   .  forturi  în  pluş.  Uzura  mea   Ei   simt   plăcerea   nemăsu-   aparte   a   sa   care   solicită   altădată   „odinioară",   spre   O  singură  dată  sau  deo­  porar   no
                                                                                                                                                                           ploi  cu  c;
         fac  s'ă  ’  aşteptăm,  cu  în­  '  nervoasă  are  şi  ea  o  li­  -rată  de  a  ciuta.  Şi  pe  dea­  un   înalt   profesionalism,   deosebire   de   altă   dată   dată ?  să,   însoţi
         crederea   unor   deosebite   mită.  Sînt.  om  ca  şi  voi.   supra  îl  iubesc  foarte  mult,   cunoştinţe   de   orchestraţie,   „în alte împrejurări").       cări   electr
         reabză/îj   viitoarea   stagiu­  O  să  obosesc  mai  repede   îi  sînt  ataşaţi.  Unul  dintre   armonie.   Sînt   calităţi   de       Din   fericire,   norii   şi   slficări   di
         ne. ■ ~ • ~                de   cit   ar   trebui".   Spre   dirijorii   care   „dansează"   care  trebuie  să  dea  dova­  Dificultăţile  apar  în  ca­  soarele nu au o dată.  temporare
                                                                                                                                                                           oră.
                 ANA FODOR.         deosebire  de  Marin  Dîrvă.   in   scenă   este   profesorul   dă toti dirijorii.  zul   în   care   odată   are
                  muzicolog         profesorul Victorin Bă-    Horaţiu Alexandrescu. El            MINEL BODEA       sensul „împreună, deo­                EUGEN BURZA
   81   82   83   84   85   86   87   88   89   90   91