Page 86 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 86
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
O M A G I U P A T R I E I
i
i Velei
i Lumina Stindarde
•
13.00 Tei.'-
* Ascult adîncurile cum sună 13,05 I.a -.ir
* a istorie Peste ieri şi peste azi mină (
I şi devenire Cresc pădurile dc brazi 11,15 Săplămi
® cotidiana clipă 19.00 Telejuri
I în rotire Şi din tot cc ne-a fost jar, 19.20 Teleenc
• deasupra fiecărei inimi Creşte trunchiul de stejar. (color)
I care bate o izbîndă mai mult Peste azi şi peste nuinc, 19,50 Lumea
ţ sfarm un bulgăr de (color)
I cărbune Tot stindardele de pîine, 20.20 Film ar
mărturia teribilului chin al S . în mîna cu arome de sudoare „Omul
Îndoiala creatoare celui aflat noapte de noap şi simt foşnind Tot cu astre pe sub glie 22.20 Tclejuri
te în încleştarea dintre * frunza arsă a verii dc demult Ori cu scrierea pe-o io
I facere şi îndoială. El a * cînd Ei cu viitorul într-o limbă ce ne vine
Scriam săptăminile tre ea începe cu un instru mărturisit-o în scris, era • făcut-au Icgămînt
I cute despic împrejurările ment de percuţie şi un su pentru el un mijloc de • spre viitorul ţării Nu din creionări străine.
I cînd opera de artă a avut nător şi, intr-un irezistibil defulare, dar mulţi artişti, • deplinei ei izbînzi Oi din templul unui neam.
adăugindu-şi
crescendo,
de
întimpinai
la
apariţie
I în cercuri mari se Iasă
t neîncrederea, lipsa de în mereu alte instrumente, din mîndrie sau din pu « lumina sub pămînt. dioprogramu
UUCUKL.Ş!
doare, trec sub tăcere a-
l ţelegere sau adversitatea sfirşeşte într-o apoteotică ceastă fatalitate a îndo , ADRIAN POPA NUJA CRĂCIUN * Buletin do i
zllo
ordinea
I contemporanilor. Dar sînt explozie în ,,tutti", cu toa ielii. Ea-i însoţeşte însă •------ --------------- • — • — •-----------• — • — tură; 7,00.
situaţii - nicidecum Puţine tă orchestra adică. Este pe toţi, de cind ajung la 7,30 Azi, în
I - cînd creaţia se află în singurul caz pe care-l cu conştiinţa de sine, pînă in pondonte di
pre
I lata neîncrederii sau a în nosc, cînd mono-tonia, în clipa plecării celei de ob L a u r e a ţ i i n o ş t r i Revista melo
rierul
doielii propriului creator, sens etimologic, devine se- şte. Numai semidocţii, ca
* ea fiind totuşi o operă de botinii şi panglicarii tră lui, a ţării. în regia lui şi în muzică o aripă dc Ilulctin di
- L e & L w v x \
ra
Audienţa
t valoare, dacă nu chiar o iesc fericiţi, cu convinge Cîntceul şi poezia au Eugen Evu, pe versurile zbor — un ansamblu comoara fol
capodoperă. E cazul rea pe care nimic nu le-o fost şi ră'inîn temei de ltcvisla li
\ printre atîtea altele care poate zdruncina, că orice gînd şi de suflet al omu sale şi ale fratelui său, care a urcat treptele per 11,00 Ilulctin
l ar putea fi evocate - ce secreţie a talentului lor e lui. Iar cînd cîntecul şi poetui Ioan Evu — grupul fecţiunii artistice, valorile Din ţările s
ci
Medalion
s Mi l-am amintit tocmai pe ducătoare. Dar iată că ar o capodoperă. Adevăratul poezia poartă întrînsele ce se ascultă cu sufletul. resul local la cel naţio Mătlneanu ;
sale trecînd de la inte
scrie
„Canon"
muzică
o
lebrului BOLERO de Ravel.
carafele valorii artei, for
de ştiri; 12,
\ acesta pentru că, nu de tistul de mare talent şi artist insă, fie că o măr ţa lor de penetraţie, de Poate forţa reală a aces nal. Ei scriu muzică şi rea scenă .
turiseşte, fie că nu, poartă
interpretează
(voce
şi
De la J iu
o
mult, s-a împlinit o jumă cultură, delicatul, rafina comunicare emoţională, tei formaţii artistice pro
\ tate de veac de la moar tul Maurice Ravel era con mereu cu sine îndoiala ca nu cunoaşte limită. For vine din sudura organică la instrumente), secon- nai ; is.00 -
radio-tv.;
\ tea compozitorului. El a vins că BOLERO-ul său pe o nevăzută cocoaşă. maţia de spectacol de a entuziasmului cu va dî-nd impresionant recita de preţul ii
loan
Mermezan,
:
torii
loarea, a energiei proas
Paradoxal în aparenţă, a-
cu
poezie
şi
I compus BOLERO-ul în nu poate supravieţui in devăratul artist are con muzică originale a Case' pete cu necontenita ne interpret de mare sensi Dialoguri o
creaţii
Radiojurnal
1929, la sugestia Idei Ru dependent, ca piesă con bilitate, cu largi dispo nia, peisaj i
şi
\ binstein, una dintre mari certantă. Şi asta cînd, încă ştiinţa sale chiar orgoliul de cultură Hunedoara voie de înnoire. Mircca nibilităţi în arta drama temporan ;
forţei
creatoare,
dar
\ le balerine ruse ale epo de la început, s-a dovedit se îndoieşte de fiecare creează, cu fiecare prezen Golan, împătimit al mu tică, Petru Sandul, pen de *-"tă;
ţă scenică, o stare emo
a fi ceea ce in literatură
cii, Dar a făcut-o cu con- zicii, cunoaşte secretul <le . ; li
\ se cheamă un BEST-SELLER, nouă plăsmuire a sa. Ceea ţională care înalţă su „Canon“-ului: munca, tru care scena înseam adrv.,.i dv.
vingereq că nu elaborează nă şansa de a se simţi serii ; • Sî
\ decît uri. pretext coregra cintindu-se în toate marile ce, în felul său, spunea şi fletul. Momentul de res Ordeanu Graţian, ou om, Gini Maxim, Sorina tlcă internă
pect faţă de creaţia de
versul
Labiş
în
sa
componistică,
fantezia
acela
cu
\ fic care trebuie completat şi micile să li de concerte alură de butadă: „MĂ ÎN calitate, oferit în recenta e mereu sufletul forma Moruţan, Zoica Stan — nală • Mu
lumii,
ale
fiind
(ii,
înregistrat
muzică
prin mişcare, scenografie reale promisiuni în ur
\ şi lumină. Aşa şi trebuia pe milioane de discuri... DOIESC DAR NU MA-N- evoluţie din etapa re ţiei, Florin Chete, deose cuşul spre valoare. jurnal ; 21,i
dv. ;
22,00
\ să fie, căci BOLERO este Ravel a fost un mare DOI...“. Oricum, îndoiala publicană a Festivalului bit de sensibil şi munci Formaţia multilaureată 22,10 Sport
României"
„Cîntarca
a
o mică .melodie plină de artist care a avut modes rămîne pentru artist un tor, Ladislau Iacob, de muzicale d
\ tia de a ignora adevărul rău de neocolit dar un impresionat profund şi — care aşteaptă în a- laritate;
poezie, inspirată de melo juriul. „O formaţie de un profesionalism şi o ceastă vară noi lauri — poetic- ' 23,
\ sul iberic şi repetată apoi că talentul său transformă rău necesar, care-i stimu excepţie, de mare presti exigenţă a interpretării îşi exprimă prin vers şi dans ; a;J,55
totul în valoare. Cazul său
lează exigenţa faţă de sine
\ fără nici o variaţie. Ceea este curios şi reprezintă o .însuşi şi fără de care ca giu 1" Aprecierea juriu exemplare, Ştefan Tamaş cînt convingerile, crezul dc ştiri.
ce dă acestei piese viaţă, integrat cu uşurinţă în cc definesc climatul sti
\ Situaţie oarecum extremă, podoperele ar fi probabil lui etapei republicane re
încărcînd-o de sugestii şi dar nu e nicidecum un mult mai rare. confirmă statutul pe care grupul artistic, formea mulator al culturii noas
\ ză, împreună cu Ioan tre noi.
de o extraordinară ten caz singular. Reamintili-vă această formaţie multi-
\ siune, este orchestraţia : IURNAL-ul lui Rebreanu, RADU CIOBANU laureată l-a cîştigat în Evu — a cărui pasiune
viaţa spirituală a judeţu pentru poezie îşi găseşte LUCIA LICIU
DEVA :
lor (Patrii
Viml muzical „Ordinea cuvintelor“ bastre
(Arta) ;
Domnlşoar;
<1 e v ea u Avatarurile lui odată si o dată dern — a -
(Modern
şi cei 40 i
riile I-ll (
In stagiunea 193(3—1937 Inconsecvenţele în orto- dată" : odată cu venirea mandra (i
încheiată recent, organiza- grafierea unor cuvinte, pro scrii, odată cu începutul ŞANI: Adl
orii activităţilor politico- movată de îndreptarele anului şcolar. I-II (Pariu
H
■ducative şi culloral-ar- ortografice, ortoepice şi de Ediţiile vechi ale în r _ -
'isliec din judeţul I-Iune- punctuaţie, par să îndrep dreptarului propuneau or (Lut.ieh) ;
ioara au reuşit să creeze, tăţească exasperantul ton tografierea o dată cu, o Punct... şi
(Cultural)
n municipiul Deva, un al lui Ion Creangă cu dată cc. Prin ccn
profitabil climat muzical. care, în Amintiri, se ros (Lucea făru
No referim în primul rînd tea despre gramatică. Ab Ediţia a IlI-a (1971) re Ocbi de
comandă formele odată cc,
a cultivarea hunului gust senţa unor gramatici nor odată cu, prescriere ad ANINOASi
lor (Muuc
irtistic.; prin- spectacole şi mative şi a unor manuale CÂNI: To:
ecitalun susţinute de an- ferite de scolastică aug misă şi de Al. Graur în — seria a
mribluri şi instrumentişti mentează gîndul "'scriitoru Micul tratat dc ortografic, nire în A
ie notorietate internaţio- lui. apărut în 1974. zat); BOA
zele sus -
lală : corul „Madrigal", Iată două exemple care „Dc vreme ce aici înţe „Intîlnire
lirijat de Marin Constan- fac încă obiect de nedu lesul elementelor compo (Steaua ro
in, ansamblul de balet Grupul coral ile voci ega !e al T.A.G.C.M. Deva (dirijor Nicolao icobescu) a avut merire pentru mulţi vor nente nu mai apare, tre Mihail cili
•lasicşi contemporan „Fan o frumoasă cvoluţio în etapa republicană a festivalului muncii şl croaţiei. bitori : odată şi o dată. buie scris nedespărţit şi tria); Liet
GEOAG1U-
tasio", condus de Oleg atunci cînd urmează cu — seriile
Danovsky, violonistul Şte trîncea. dirijorul corului dirijează grupul coral al O dată este compus din sau cc". cultură);
fan Ruha, micuţul şi ex Dirijorul C.S.V. Calau, .are gesturi tineretului de la I.U.M. numeralul o şi substanti Ediţia a IV-a a îndrep pinzclc si
cepţionalul violonist Ale strînse, extrem de măsura Petroşani. Formaţia i-a vul dată (.plural daţi), la tarului (1933, cu un supra- „Secretul
eia); BRA
xandru Tomescu. Ne refe te, ce oferă uneori impre acceptat maniera dc di origine forma feminină a tiraj recent apărut), pro Buiiitt; (
rim apoi la participarea Urmărind evoluţia unei sia de crispare. Corpul său rijat şi rezultatele pe care participiului trecut al pune însă ortografierea, în tui iul Bi
cultură):
unui important număr de formaţii muzicale te laşi este încordat la maximum, le obţine sînt excelente. verbului a da : a mai ve cazul de faţă, tot în ac torcle BU'
formaţii şi interpreţi din nu o dată cucerit de omul devine un pumn de nervi. Dirijorii hunedoreni de nit o dată. Scrierea lui cepţia primelor ediţii : o rcştil); IL)
mina); G
centre culturale (Bucu care, cu mişcări' deli-cate Faţa i se luminează muzică populară se împart cu elementele componente Ţepeş — i
reşti, Cluj-Napoca, Timi sau ferme, strînse ori am doar după co a ieşit din în două categorii : unii separate este corectă pen dată cc, o dată cu, ci uerui).
şoara, Constanţa, Braşov, ple, conduce colectivul de care sînt deopotrivă şi in tru că exprimă o idee de tind, în această ortografie,
Sibiu, Graiova), caro ne-au interpreţi — cor, orchestră terpreţi, alţii care se re posibilă repetiţie: o dată, din Mihail Sadoveanu,
permis schiţarea imaginii etc — prin labirintul atît Impresii din sala zumă doar la actul diri dc două ori. Dureri înăbuşite, Editura
muzicalo a unei mari părţi de complicat al unei .piese, de spectacol jatului. Din prima cate Odată, cu cele două „Minerva", 1904:
din ţară. Alături dc aces al unui întreg repertoriu. gorie fac parte taragotistul elemente aglutinate înseam „Săniile porniră iar în
tea,' Tebitaiurile susţinute -Etapa republicană-a Fes Pera Bulz de la aprecia nă „odinioară" (a fost cet. Frigul creştea o dată
de corurile- şi instrumen tivalului naţional .„Cinta ! sala de spectacol. Evolu tul taraf din Vata de Jos, odată ca niciodată), ceea cu lumina". Pentru i
tiştii judeţului nostru au rca României" a. adus în ţiile celor două formaţii violonistul Voicu Stăncscu, ce presupune scrierea sa Inconsecvenţa este nu ii în ge:
şl se va î
precizat - justa valoare a prim-plan cîţiva dirijori dirijate de ei au fost insă de la orchestra C.S.IL, astfel. numai vădită, ci şi supă va ii tei:
hunedoreni, unii dintre ei unanim apreciate. violonistul Tudorieă Mun- Local vor
resurselor . hunedprene, tcanu, dirijorul orchestrei Acad. Al. Graur propu rător de derutantă. Ceea caracter d
'tare, spre, ,, mulţumirea cu o experienţă îndelunga Există dirijori cu un di nea, ca sprijin didactic în ce probează că nu numai ţite de de
tă. ' Nu poţi să nu rămîi
noastră, ş-au vădit a fi de namism al mişcării extrem Casei de cultură Orăştie distingere, intercalarea al o dată a fost odată 1 ce şi izol
de
competitivitate naţională. impresionat profesorului căldura de pregnant. Ea profeso s.a. Calităţile profesionale tui cuvînt între cele două Izolat, cai
în 24 de
gestului
Ma
Un alt plan, dar ţinînd rul Gheorghe Duţieă, diri ale unor. astfel de ejameni Cum vi se pare — în 15 1/mp.
tot de grija organizatorilor rin Dîivă, dirijorul coru jorul corului de cameră al sînt certe. Ceea ce fac el componente, fapt posibil acest ultim gînd — orto moderat,
faţă de calitatea actului lui c. S. Hunedoara. Mîini- Şcolii generale n.r. 4 Hu nu e la îndemâna oricui. doar în cazul dintîi: o grafierea în acest superb de scurtă
Izolat voi
sonor, a fost .constanta le, faţa lui roagă inter nedoara, acest lucru e fi Profesorul Vasiîe Molodeţ singură dată. vers al lui Ştefan Aug. de vijelie
punere.ia dispoziţie a sălii preţii : „Urmăriţi-mă atent resc. Interpreţii săi sînt pregăteşte de mai mulţi în a fost odată ca nici din vest.
festive-din Palatul culturii, şi astfel n-o să greşiţi la copii din clasele II—IV, iar ani atît taraful, cît şi an Doinaş din Anotimpul dis- minime v
şi 22 grad
cu acustica sa foarte bună intrări, în conturarea şi piesele şi maniera de inter- samblul de diverse instru odată, evident, inserţia crct (1975): — „Curgeţi voi, xllnc intri
transmiterea ideii si senti ; pretarc sînt moderne. Par mente populare ale Casei este imposibilă. (O situaţie
Atenţia şi sprijinul de mentului frazei muzicale. ticiparea copiilor la cerin de cultură Brad. Ultima nori, o dată cu soa La mut
care s-a bucurat arta su ; Nu mă obligaţi să fac e- ţele dirijorului e totală. formaţie este o realizare similară şi în cuvintele rele !" — ? ii instabil
netelor în. ultimul'an,' ne . forturi în pluş. Uzura mea Ei simt plăcerea nemăsu- aparte a sa care solicită altădată „odinioară", spre O singură dată sau deo porar no
ploi cu c;
fac s'ă ’ aşteptăm, cu în ' nervoasă are şi ea o li -rată de a ciuta. Şi pe dea un înalt profesionalism, deosebire de altă dată dată ? să, însoţi
crederea unor deosebite mită. Sînt. om ca şi voi. supra îl iubesc foarte mult, cunoştinţe de orchestraţie, „în alte împrejurări"). cări electr
reabză/îj viitoarea stagiu O să obosesc mai repede îi sînt ataşaţi. Unul dintre armonie. Sînt calităţi de Din fericire, norii şi slficări di
ne. ■ ~ • ~ de cit ar trebui". Spre dirijorii care „dansează" care trebuie să dea dova Dificultăţile apar în ca soarele nu au o dată. temporare
oră.
ANA FODOR. deosebire de Marin Dîrvă. in scenă este profesorul dă toti dirijorii. zul în care odată are
muzicolog profesorul Victorin Bă- Horaţiu Alexandrescu. El MINEL BODEA sensul „împreună, deo EUGEN BURZA