Page 87 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 87
233 9 SIMBÄTÄ, 25 IULIE 1987 Pag. 3
(Urmare din pag. 1) • Formaţiile de con
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARA Raport structori din e a d r u I
HUNE • Fruntaşi pe ţară (lo T.A.G.C.M. Deva, care
cul al 11-lea pentru acti lucrează în Valea Jiului,
vitatea desfăşurată în muncitoresc au realizat în plus, de fa
tu sap t ă - Puternică mobilizare la seceris primul an al actualului începutul acestui an, faţă
(ial color) cincinal), oamenii muncii • Raportul muncitoresc de perioada similară din
din cadrul întreprinderii 1980, un volum dc con-
politică al minerilor dc Ia Lo-
(Urmare din pag. 1) — Acum, că secerişul se citate, care au dus cu „Chimica" Orăştie au nea înscrie în şase luni strucţii-montaj de peste
apropie de sfîr.şit, puteţi promptitudine recolta la continuat şi în acest an 21 milioane lei.
ne-a spus interlocutorul. face o apreciere asupra locurile de depozitare. să obţină însemnate suc şi două decade din acest
grăbeşte Se lucrează bine, fără pau modului cum s-a "muncit La Cooperativa agricolă cese în realizarea sarci an un spor al produc • Şi minerii şi prepa
ze şi cu deosebită grijă să cu combinele ? dc producţie din Pi.şchinţi, nilor de plan, a angaja ţiei de cărbune de peste ratorii din Poiana Ruseăi
ic (color): nu pierdem nici un bob. — După părerea mea. unde, de asemenea, sece mentelor asumate în în 10 000 tone. Angajarea înregistrează rezultate po
iştit“ O puternică concentrare bine. în sensul că n-am rişul griului se apropie trecerea socialistă. Tre şi buna organizare a lu zitive dc la începutul
de forje am întîlnit la se avut necazuri deosebite, ci dc sfîr.şit şi se munceşte buie remarcate îndeosebi crului în abataje, pe acestui al doilea an al
cerişul griului şi la C.A.P. numai mici întreruperi ia eliberarea terenului şi eforturile depuse pentru brigăzi şi schimburi, spi cincinalului. Fi au extras» ^
Geoagiu. Intr-o tarla din din cauza ruperii curele însanunţarea culturilor du îndeplinirea planului la ritul de dăruire şi res suplimentar planului mai
vecinătatea satului Geknar lor sau a penelor de cau ble, a început recoltarea export, în bilanţul afe ponsabilitate patriotică mult de 2 000 tone mi
sc aflau în lan şase com ciuc etc. Asta, pentru că inului ce ocupă o supra rent perioadei care a
-
bine, conduse de Nicolac- ia fiecare formaţie am asi faţă de 20 ha. Lucrarea trecut din acest an fiind îndreptăţesc speranţele că nereu de fier brut, au
Mărgineanu, Crăciun Da- gurat asistenţă tehnică la o efectuează cele 86 fete acest plus va fi majorat prelucrat peste 10 000 tone
f: 0,00 Ră înscrisă o depăşire totală
ii mine) ii * mian, Simion Popa, Traian faţa locului, mecanici din de la Liceul nr. 2 Hune continuu, în cinstea „Zi concentrat de fier, au
r,; 6,39 La Rînzar, Cornel Moga şj tre cei mai buni, care au doara, aflate în tabăra de de peste G milioane lei, lei minerului", a zilei de realizat în plus 24 000
n agricul- Ioan Mihăilă. Iosif Chere- intervenit cu operativita muncă de la Geoagiu, iar pe relaţia devize con-
(liojurnal ; vertibile un procent su 23 August, a Conferinţei tone de dolomită şi 500
t -* Cores- cheş, preşedintele coope te, ori de cîtc ori a fost organizată de Comitetul plimentar de 12,G Ia sută. Naţionale a partidului.
u<le(e; 8,00 rativei, aprecia hărnicia cazul. judeţean al U.T.C. Recol tone de talc.
S 8,10 Cu- cu care munceau combi- — Poate ar fi bine să-i tarea se face prin smul
ir ; 9,00 nerii şi, totodată, străda gere — pentru a se valo
iri ; 9,05 nia lor pentru evitarea numiţi pe aceşti oameni... rifica atît sămînţa pentru
10,05 Din — Da, că merită. Aurel Reparaţiile şi stocul ele cărbune
ului; 10,25 oricărei risipe. După com bal la Geoagiu, Aurel ulei, eît şi tulpinile pen
râ radio ; bine acţionau, în flux ne tru fibră. Fetele muncesc
-ştiri; 11,05 întrerupt, presele de balo Ciucean la Aurel Vlaicu, cu hărnicie, sub îndruma (Urmare din pag. t) cantităţi sporite de ener 3, nr. 4’şi nr. 6. Ce s-a
liste; 11,35 Ioan Rcntea la Romos,
Ollistic II. tat conduse de Traian Ioan Ştefan la Romoşel, rea şi supravegherea aten gie electrică. aprobat şi s-a realizat 7
00 lluletin Jurj, Ioan Rusu şi Teodor Emil Lazca la Pi.şchinţi tă a prof. Simion Cara şi Să subliniem din nou un Cea de a doua problemă Reparaţia curentă ia grupul
le pe ma Olea. Veneau apoi plugu a maiştrilor-instructori Ma lucru bine ştiut nu doar vitală despre care vorbeam nr. 5, la care s-a redus
icii ; 13,00 rile, discurile şi semănă- şi Cornel Miliai la Vaidei. fia Cocoşilă, Eugenia Pasc dc către specialişti şi anu — oprirea agregatelor în termenul de execuţie a lu
Radiojur- torile, la C.A.P. Geoagiu Se cuvine să fie menţio şi Eufemia Oprinesc, în- me că producţia de ener crării cu 10 zile faţă de
n premieră fiind însămînţată cu po nată aici şi participarea tr-o atmosferă dc voie gie electrică este influen reparaţii, conform terme cel planificat, şi revizia
Şlagăre Ia buna desfăşurare a se nelor,, stabilite la nivelul
1 ; 15,30 rumb în cultură dublă o bună, specifică vîrstei ti ţată hotărîtor de aprovi centralei şi ministerului de tehnică la grupul nr. 4.
rale; 10,oo suprafaţă de 40 ha. cerişului a coloanei din nere. Elevele clasei a zionarea ritmică şi la ni resort -*■ este tergiversată în aceste zile se aşteaptă,
¡15 Româ- L-am abordat pe Lau- Orăştie a I.T.S.A.T.A., con Xl-a „C" — curs de zi si vel calitativ ridicat cu dc înseşi aceste două or totuşi, oprirea în RG a
Ştrial con- renţiu Munce-lean, ingi dusă de Mircea Tomuş. claselor I „A" .şi I „F" cărbune .şi dc executarea grupului nr. 6.
30 Album ganisme. Motivele sînt,
10 -«*■ i nerul .şef al S.M.A. Geoa Unitatea a pus la dispozi ale şcolii profesionale la termenele stabilite — oarecum, întemeiate : ţara — Dar dacă s-ar fi apro
Mu—, i giu, care coordona sece ţia unităţilor agricole din strîng cu grijă recolta pen determinate dc înseşi nor are nevoie de energie e- bat intrarea în reparaţii
00 Orele rişul griului în tarlaua de C.U.A.S.C. Geoagiu mij tru a se evita scuturarea mele tehnice dc funcţio lectrică, iar C.T.E. Mi.ntia şi revizii conform terime -
oină poli- lîngă Geknar: loacele de transport soli seminţei. nare — a reparaţiilor a- nelor stabilite, aţi fi fost
nternaţio- arc capacitate sporită faţă
inforina- grcgatclor şi instalaţiilor de celelalte unităţi simi pregătiţi, tovarăşe director,
00 Hadio- din dotare. Iată, de altfel, lare de a o produce. Să v-aţi fi înscris în grafi
1 sugestia cele două probleme vitale admitem însă şi reversul. cele întocmite ?
liojurnal ; Ritmuri de lucru intense la recoltarea gri — Cu excepţia blocului
,20 Pagini la această oră în activita Neoprirea în reparaţii la
ire popu- tea C.T.E. Mintia: opri timp a unor agregate şi I — pentru care nu am
Moment Ritmuri bune de lucru la sănii. Romulus Toader si antrenaţi mecanizatorii rea agregatelor în repara primit furniturile şi pie
ia v ''.'i de secerişul griului se înre Pruncise Acs, mecanizatorii Gheorghe Boancă şi Aron instalaţii de bază poate sele de schimb necesare
10 îiuletin gistrează la C.A.P. Sîntan- de la prese, împreună cu Braşovcanu. ţiile planificate şi realiza conduce Ia avarii şi deran de la furnizor, sintam pre
rea
cărbune
stocului
de
drei, unde acţionează o cooperatorii Petru Deac, In ziua raidului nostru, necesar pentru perioada jamente mult mai păgubi gătiţi să oprim, să repa
formaţie do şapte „Glorii". Nicolae Vugeanu, Marioa- în această unitate a înce friguroasă a anului. Sigur, toare, sc aglomerează vo răm şi să revizuim la timp
lumul de reparaţii, se în
Coordonaţi permanent de ra Toader şi Silvia Acs put şi recoltarea inului. sînt probleme ale energe- greunează procesul pregă agregatele planificate. Me
Miliai Popescu, inginerul au eliberat de paie 70 de Sint cultivate aici 20 ha seriaşii noştri, colaboratorii
şef al unităţii, combinerii ha din cele 110 ha de pe cu in pentru ulei. „Noi ticicnilor, le grevează mun tirii lor, se urgentează ter de la A.C.M.R.U.E. şi
ca, însă nu le pot rezolva
Ion Fazekaş, Pavel Cuti- care griul a fost secerat însă am trecut la recolta singuri. Ei au făcut de menele, se dă, uneori, ca „Energomontaj" s-au mobi
ml oasc- nici, Alexandru Dcte.şan, pînă acum. Baloţii erau rea manuală, prin smul litate slabă. Şi astfel, pre lizat întotdeauna exemplar
■orţlle al- Rovin Vulturar, Marian încărcaţi operativ în re gere, a.şa cum sint indica atîtea ori -— fac şi acum — supusele cî.ştiguri pot de şi au realizat lucrări de
oraşului apel către minerii şi pre veni pierderi. Practica a calitate.
:doara î Aparaschivei, Doinei Mun- morci, transportaţi şi puşi ţiile specialiştilor, pentru paratorii Văii Jiului de a
rica (Mo- teanu şi Marin Dinulescu Ia adăpost în baza fura- a putea fi utilizată şi fibra demonstrat nu de puţine Concluzia ar fi ca, pe
Icrobatele se străduiau să menţină — preciza Laurenţiu Col- ie livra cărbunele — can ori acest adevăr. lîngă o activitate mai
AII Baba viteze dc lucru bune, să cer, preşedintele unităţii, titativ şi calitativ — la Să concretizăm. De la temeinică dc întreţinere şi
iţi — se nivelul contractelor înche
ra) ; Sala- taie paiele cit mai jos şi C.U.A.S.C. Simeria care sc afla la Cărpiniş în începutul anului în curs exploatare a agregatelor şi
PETRO- să nu înregistreze pierderi fruntea’ a peste 30 de coo iate. Aceasta, avîndu-se în trebuiau să intre în repa instalaţiilor din dotare de
e — seriile la boabe. ,,Au recoltat peratori din brigada con vedere că, la această oră, raţie capitală grupul nr. 1 către întregul colectiv al
■ocotenent pînă acum — preciza in jeră de o formaţie com dusă de Maria Bembea. Ne C.T.E. Mintia nu are în •—■ amînat din cauza nca- C.T.E. Mintia, să sprijine
ginerul şef — griul de pe pusă din mecanizatorul vine în ajutor un număr stoc decît 50 000 tone de sigurării de către furnizori mai mult eforturile ener-
U P E a l : 200 ha din cele 260 ha ocu Şerban Titus şi cooperato mare dc lucrători de la cărbune şi pînă la 350 000 a unor echipamente im geticienilor şi organele
la capăt pate. Dacă combinele func rii Ioan Tătaru, Partenie unităţile economice din tone mai este foarte mult portante, în reparaţie cu tutelare de resort, şi mi
7ULGAN : ţionează tot a.şa bine, cu Jurj, Dionisie Roman, oraş şi elevi. în aceste con de adăugat, pe lîngă con rentă grupurile nr. 3,, nr. norii din Valea Jiului, toţi
mperlului Nicolae Deac, Nicolae Jurj sumul zilnic, cit şi faptul 5 şi nr. 6 şi în revizii teh factorii care concură la
LONEA: siguranţă că în cel mult ş.a. Ei au reuşit să strîn- diţii vom reuşi să strîngem nice grupurile nr. 2, nr. 4 realizarea producţiei de
¡Minerul); două zile încheiem sece cit'mai grabnic, fără pier că puterea’ calorică reducă
ipll mări- rişul". gă şi să aşeze în şire peste deri, ■ întreaga recoltă a cărbunelui impietează şi nr. 5, alte reparaţii cu energie electrică la Min
■); uni- 370 tone de paie. do in". asupra funcţionării la pa rente şi revizii tehnice fiind; tia, în ţară. Spre folosul
aide sus „Gloriile" erau urmate Secerişul griului se des rametri superiori a agre planificate pînă la sfteşi ge n c ral, cc onom ico-soc îal
„Intîl- îndeaproape de presele de
?• (Rete- balotat paie. Pînă la zi, făşura din plin şi la C.A.P. MIRCEA LEPĂDATU gatelor şi producerii unor tul anului la grupurile hr. al patriei. ¡ijgjl
oato pîn- Aurel Costina, Gheorghe Simeria. în tarlaua „O-
a a lll-a grăzi" se afla la lucru o
Atlantic“ Fulea şi Mihai Cheresteş, formaţie de şase combine,
HîAŞTIE; ajutaţi de două echipe de Izvor de sănătate pentru oamenii muncii
circ (Pa- cooperatori din brigăzile conduse de Viorel Chlşu,
¡riacura); conduse de Sidonia Mun- Nicolae Bălţatu, Tiberiu
Carmen Pantiş, Cornel Dinescu,
(Casa de teanu .şi Juja Băda, au (Urmare din pag. I) ni s-a asigurai o bază de mulţi revin an de an. preţuit fiu al poporului,
C;; Toate strîns paiele de pe o su Petru Cîmpean şi Gavrilă tratament modernă, com ...Geoagiu-Băi. Izvor de t o v a r ă ş u l Nicolae
■ seria 1 prafaţă de 120 ha. Berchi. Remarcăm şi aici Servicii bune de cazare, plexă, aş zice una dintre sănătate pentru oamenii Ceouşescu. Intrată defini
1“ (Da- operativitatea cu care se masâ, distracţii, asigură în cele mai bine înzestrate ţării, cu debitul în con tiv, cu toate argumentele, .
ocotenent Bătălia griului se dă elibera terenul de paie.
r: Secre dea la C.A.P. Rapoltu Mare Trei prese de balotat, la staţiune şi Biroul de tu din ţară. Oamenii vin cu tinuă creştere în anii care în rîndul perlelor staţiuni
toasa de într-o holdă întinsă, de rism pentru tineret şi mare încredere în staţiu au trecut de la istoricul lor din reţeaua de ocro- !
IA: Mis- care erau ataşate sănii, I.J.P.I.P.S. in clădiri noi, Congres al IX-lea al par
lor (Mu 32 ha, din locul numit strîngeau paiele în urma nea noastră, se simt foar tire a sănătăţii oamenilor, .
nca (Lu „Intre drumuri". Munca era combinelor. Mecanizatorii moderne, cei care sînt găz te bine şi pleacă sănătoşi, tidului, de cînd ne con Geoagiu-Băi este încă un
ll: Vlad bine organizată, combinerii duiţi aici petrec zile re duce destinele, cu strălu semn strălucitor aşezat pe
I-IJ (Mi- de pe cele cinei „Glorii" Ioan Simedrea, Gheorghe confortante, într-o atmo cu... regret pentru că cire şi profund spirit uma- harta patriei în anii „Epo
Buha şi Ion Lingurar, îm
— Ioan Bălosu, Ioan Gor- preună cu cooperatorii sferă de bună dispoziţie, timpul în staţiune trece
clea, Ioan Lingurar, Adam Lenuţa Zorilă, Maria Popa recreativă. repede. Dar mulţi, foarte nifar, cel mai iubit şi cii Nicolae Ceouşescu",
Ioniţă şi Nicolae Gligor —. şi Ioan Olar au eliberat de - Dar renumele staţiunii
făcîndu-şi cu pricepere şi paie peste 50 de hectare. Geoagiu-Băi este conferii
răspundere datoria. Şi aici Concomitent se muncea la şi de condiţiile cu totul
se lucra în flux, combinele pregătitul terenului şi se deosebite, unice, asigurate
emea va fiind urmate îndeaproape mănatul culturilor succesi pentru tratamentul oame
instabilă, nilor, pentru refacerea să
jr. Cerul de presele de balotat cu ve, lucrări la care erau nătăţii lor, pentru vinde
noros.
ploi cu carea unor afecţiuni — a-
să, înso- răta medicul Dan Galu,
i electrl- ACTIVITĂŢI ECONOMICE SI POLITICO- unul dintre veteranii sta
grindinfi.
de apă EDUCATIVE DESFĂŞURATE DE SINDICATE ţiunii, prin mîinile căruia
t depăşi au trecut, în cei peste 20
va sulia • Prin generalizarea, iniţia terea „Creşterea gradului dc de ani de cînd lucrează
msiiicări tivei „Brigada înaltei răspun utilizare a- resurselor secun
1, care deri muncitoreşti“, organizarea dare şl a subansamblelor re aici, zeci de mii de oa
aspect superioară a producţiei şi a condiţionate — factor im meni, majoritatea dintre
lominînd muncii, folosirea la înalţi portant in reducerea costu ei redobîndindu-şi sănăta-
eraturile parametri a maşinilor şl uti rilor de producţie“.
între IV lajelor şi mai buna aprovizio ted. Tratăm cu cele mai
iele nia- nare a locurilor de muncă, • „Preocuparea comitetelor bune rezultate afecţiuni
12 grade. colectivul întreprinderii mi sindicale şi consiliilor oame reumatismale cronice şi
niere Lonea a raportat rea nilor muncii pentru recruta
imea va lizarea cu trei zile mai de rea, stabilizarea şi pregătirea degenerative, poliartroze,
;er tem- vreme a sarcinilor aferente forţei de muncă“ a fost tema spondiloze, afecţiuni ale
r cădea primului semestru ni acestui consfătuirii iniţiate de Consi sistemului nervos periferic,
de aver- an. Do la începutul anului liul municipal al sindicatelor
descăr- şi piuă în prezent ei au ob Hunedoara. tulburări circulatorii peri
e inten- ţinut suplimentar 10 300 tone Comitetul sindicalului de ferice, ostenii, nevroze de
u viteze cărbune. la e întreprinderea minieră Hu suprasolicitare, gastrite, ul
-70 km/ o în colaborare eu comisia nedoara a iniţiat consfătuirea cer, infecţii ale căile uri
Staţiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi oferă condiţii ca oamenii muncii să-şi pe
inginerilor şl tehnicienilor, „Forme şi metode de propa treacă în mod plăcut timpul, să-şi refacă sănătatea.
consiliul orăşenesc al sindica gandă audio-vizuală utilizate nare etc. In anii din urmă
telor Căian a iniţiat dezba in domeniul protecţiei muncii“.