Page 90 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 90
"ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Perfecţionarea continuă a activităţii politico-organizatorice
Deschizătorii de drumuri! h L
şi cuîTural-educative desfăşurată de sindicate {Uimare din pag. 1) dintre veteranii intreprin- I
derii. Depăşirea pianului ţ
Ea plenara comună a riale şi comitetele sindica vităţi au fost şi sînt an mai bună orientare în a- aceste rindurî şi-au purtat la rezervele de huilă din i
Consiliului Naţional al telor au organizat nume trenaţi membri ai comi ceastă direcţie a activită cu pasiune şi temeritate Valea Jiului cu un milion j
Oamenilor Muncii şi Con roase acţiuni pentru spri siilor inginerilor ş> tehni ţii cluburilor, caselor de paşii pe la Brusturi şi tone, a planului de pro- ţ 11,3» J
siliului Suprem al Dezvol jinirea consiliilor oameni cienilor, specialişti, mani- cultură -şi bibliotecilor. De Munce!, Baia de Arieş şi ducţie global cu peste 8 l 11,35 I
tării Economice şi Sociale lor muncii în pregătirea festîndu-se o sporită răs asemenea, tematica lecto Bucium, Poiana Ruscâi şi milioane lei, înregistra- , 12.10 I
clin iunie a.c., secretarul şi perfecţionarea profe pundere în alegerea celor ratelor tehnice, cursuri Uricani, apoi, mai încoace, rea de însemnate piu- 1 1
general al partidului, tova sională, ridicarea gradului mai buni lectori, care .să lor universităţilor cultu in timp - pe la Roşia Po suri la toţi indicatorii fi- l 1
răşul Nicolae Ceauşescu, de cunoştinţe a personalu predea la un înalt nivel ral-ştiinţifice, a propagan ieni şi Hondol, Băiţa şî Co zici — foroje, galerii, sui- i I
sublinia că „în activitatea lui muncitor’. Cu deosebire, cunoştinţele teoretice, ur dei tehnico-economice a rando, Vorţa şi Ohaba Po lori, puţuri, creşterea cu » 13.00 i
politico-educativă de for acestea au fost iniţiate la mărind în acelaşi timp fost orientată cu precădere nor, Rovina, Troiţa şi Po 12,2 la sută a productivi- \ (
mare a conştiinţei revolu întreprinderile miniere din modul cum cursanţii le spre problemele de bază dul Ionului, şi înşiruirea ar taţii muncii faţă de plan, 1 11.50 1
ţionare socialiste, trebuie Valea Jiului, la Combina aplică în procesul de pro ale unităţilor. Se acordă putea continua. depăşirea beneficiilor pic- / tl
să nu uităm nici un mo tul siderurgic „Victoria* ducţie. Relevant este că apoi o atenţie sporită ex — Fiecare an din ulti nificote şi diminuarea chel- 1 1
ment necesitatea perfecţio Călan, Trustul antrepriză numai în acest an, în ju tinderii şi generalizării ini mii 22 a însemnat aproa tuielilor Io 1000 lei pro- ţ «
nării profesionale, tehnice generală de constmcţii- deţ participă la aceste ţiativelor muncitoreşti care pe o nouă etapă în acti ducţie. Cifrele sînt seci, i 10.00 '.
a ridicării cunoştinţelor tu montaj Deva, întreprinde cursuri peste 85 000 de vizează pregătirea şi per vitatea întreprinderii — a- dar în ele ii desluşim u- J 19.10 «
turor oamenilor muncii din rea antrepriză de construc oameni ai muncii — mun fecţionarea profesională. preciază Corneliu Arsin. şor pe cei care le-au ob- ţ I
toate domeniile, ca o con ţii şi reparaţii siderurgice citori, tehnicieni, maiştri, Trebuie spus însă că în Şi în permanenţă ne-am ţinut, pe eroii anonimi din t 20,20 I
diţie esenţială a înfăp ansamblul muncii politico- potrivit cronométrele după vastitatea şantierelor, din /
tuirii în cele mai bune "un în intimpinarea Congresului educaţiei organizatorice şi cultural- sarcinile mereu mai mari, secţii, ateliere sau birouri. ) I
diţii a tuturor progtatne- educative de masă pen ne-am racordat strădaniile Sigur, o greu să-i desprinzi ţ I
!or". tru pregătirea, perfecţio la tehnologiile cele mai pe cei mai’buni din 3 600, i 21.50 1
Pornind de la asemenea politice şi cufturir socialiste narea şi utilizarea mai moderne şi aşa au crescut dar o facem totuşi, cu re- 1
cerinţe şi exigenţe, acum, eficientă a forţei de mun vitezele de avansare, pro- gretul de a fi notat doar ţ I
în preajma celui dc-al Hunedoara. întreprinderile ingineri, alţi specialişti. că din unităţile economice ductivităţile şi producţiile o porte infimă dintre ei: l
lll-lca Congres al educa miniere Barza şi Hunedoa O atenţie deosebită sc din judeţ, în vederea rea realizate, oamenii. Nu este Ioan Crişan, Ioan Săvules- ) 20,00
ţiei politice şi culturn so ra, întreprinderea de ma acordă cuprinderii munci căzu! să folosim cifre com cu, Gheorghe Negescu, Ni- ţ 20.15
cialiste, Consiliul jude teriale refractare Baru etc. torilor din secţiile de bază lizării sarcinilor şi anga parative deoarece sînt colae Pană, Aure! Făt, i 20,25 ■
ţean al sindicatelor, orga Prin intensificarea muncii ale întreprinderilor, precum jamentelor asumate în prea multe. Vom spune Ioan Sanda, Grigore Plo- 1
nele şi organizaţiile sindi- politico-organizatorice, a şi a tinerilor absolvenţi, întrecerea socialistă, exis doar că efortul material şi peanu, Veronica Palamar, 1 20.15 1
ale acţionează pentru per celei de la om la om, prin a celor care execută lucrări tă şi unele neajunsuri. financiar al statului, orien losif şi Vasile Micleo, Au- \
manenta perfecţionare a discuţiile şi dezbaterile or şi produse pentru export, Prin înlăturarea acestora, tările date în repetate rîn- rel Cergă, losif Zavoda. i
: tulul şi metodelor lot ganizate în colectivele de întreaga activitate fiind prin îmbunătăţirea activi duri de secretarul genera! S-ar putea vorbi mult >
• muncă urmărind ca muncă şi căminele munci ferm orientată spre sarci tăţii politico-educative, va al partidului, tovarăşul şi frumos despre aceşti ţ 21.30
¡■. li vila tea politico-organi- toreşti şi prin editarea nile de bază, specifice trebui să se acţioneze mai Nicolae ’ Ceauşescu, în a- oameni, care-şi numără ţ
torieă şi cuîtural-educati- unor materiale de propa fiecărei întreprinderi. eficient pentru realizarea cest domeniu prioritar al anii cu zecile la I.P.E.G. .
vă să se afirme cu mai gandă s-a acţionat şi se înti’-o strînsă interdepen de către toţi oamenii economiei naţionale, s-au Hunedoara - Deva. după \
multă vigoare în formarea, acţionează cu mai multă denţă cu aceste importan muncii a planului de pro concretizat în creşterea de cum s-ar putea vorbi şi l j:
educarea şi perfecţionarea hotărîre pentru formarea te sarcini, organele şi or ducţie, creşterea producti aproape 10 ori a volumu scrie şi despre alţi deschi-
profesională a oamenilor unor muncitori competenţi, ganizaţiile sindicale des vităţii şi a calităţii pro lui de rezerve date in ex zători de drumuri spre bo- 1
muncii. De asemenea, o bine pregătiţi, cu o bogată făşoară o intensă activi duselor. ploatare, în sute de mii găţiile din adîncurile pă- ţ m:
atenţie sporită se acordă zestre de cunoştinţe pro tate politico-organizatorică în întîmpinarca Con de metri lineari lucrări mi mîntului, care. departe de i lor
creşterii răspunderii între fesionale, tehnice, ştiin şi cultural-educativă orien gresului educaţiei politice niere subterane şi de fo casă şi oraş, în condiţii ’ bastí
gului personal muncitor în ţifice şi culturale, con tată în direcţia formării şi culturii socialiste, toate raj, în milioane tone de de climă şi de lucru do- ) (Arte
înfăptuirea sarcinilor şi ştienţi de locul, roiul şi şi dezvoltării conştiinţei organele şi organizaţiile cărbune, minereuri, calca seori potrivnice, au reuşit l Dom
angajamentelor asumate in atribuţiile pe care le au socialiste, afirmării tot mai sindicale, toţi membrii re şi argile refractare, ben- să învingă, să sporească , itcru
întrecerea socialistă, folo în înfăptuirea sarcinilor puternice a unui om nou, sindicatelor, sînt puternic tonită şi roci bauxitice, în- realizările în producţie. Ei * (Mod
sirii mai judicioase a ba actuale şi de perspectivă. a unui spirit nou, respon mobilizaţi pentru a da tr-o dotare tehnică de înal se numesc Silvestru Chi- ţ c<
zei telinico-matcriale şi a O atenţie deosebită a fost sabil, eu adevărat revolu viaţă prevederilor Progra tă complexitate şi randa ţac, Ioan Moţ, Petru Rădu- t «iţe
timpului de lucru, asigu acordată întocmirii şi f u n ţionar în munca de fie mului partidului, orientă ment. lescu, Remus Toma, Gheor- i man,
rării în toate sectoarele damentării cursurilor de care zi. în cadrul învăţă- Şi pentru că facem aces ghe Bălan, Ion Staicu, ţ ŞAN
ji colectivele muncitoreşti pregătire, şi perfecţionare mîntului politico-ideologic rilor, sarcinilor şi indica te notaţii in zilele cînd Gheorghe Dioconescu, Mi- 1 l-II
a unui climat de angajare profesională, astfel incit de masă se insistă asupra ţiilor date de secretarul ţara, partidul, poporul cin hai Mica, Lio Munteanu, ) I3u!l;
deplină, de iniţiativă crea ele să corespundă şi să fio sporirii nivelului calitativ genera! al partidului, tova stesc împlinirea a 22 de Mircea Stiopan, Petru Du- ţ Pâca
toare, de responsabilitate, permanent corelate nece al pregătirii cursurilor şi răşul Nicolae Ceauşescu. ani de la Congresul ol şan. i (Uni
ordine şi disciplină. sităţilor, cerinţelor si exi dezbaterilor, abordarea u- privind implicarea mai IX-lea al partidului, , cînd Pentru toţi. „I.P.E.G.-ui" i Puni
în concordanţă cu impor- genţelor impuse tic spori nor tematici în strînsă le strînsă a sindicatelor in toate energiile naţiunii sînt din Deva este de mult o 1 (Culi
>mte!e sarcini şi obiective rea substanţială a pro gătură cu problemele şi activitatea de formare a declanşate spre întîmpina- doua lor familie. munco ţ Pri n
cconomieo-sociale ce revin ductivităţii muncii, efi sarcinile concrete de !a omului nou, în îndeplinirea rea cu realizări dintre cele aici a devenit crezul exis- ţ (Luc
Ochi
judeţului nostru în acest cienţei economice şi calită fiecare loc de muncă. In tuturor obiectivelor eeo- mai bune a zilei de 23 Au tenţei fiecăruia, crezul că J
an şi în întregul cincinal. ţii producţiei, do dotarea colaborare cu factorii edu nomico-soeiale. gust şi Conferinţei Naţio în aceşti ani glorioşi, in- ţ PICT
Consiliul judeţean al sin tehnică şi noile tehnologii caţionali. organizaţiile sin nale a partidului, să con mănunchioţi sub un gene- l tri
ANI
dicatelor, consiliile terito utilizate. I.a aceste acti- dicale au stăruit pentru o VALENTIN NEAGU semnăm şi cîteva dintre ric scump — „Epoca Nicolae 1 lor
succesele înscrise de co Ceauşescu" - munca şi ) CA,\
lectivele de la I.P.E.G. Hu- viaţa lor au cunoscut con- ţ
A început nedoara-Deva de la înce tururi noi, dimensiuni ma- ^ aire
valenţe
împliniri
de
putul anului curent. Ni le jore,
.ai)
numărătoarea CAMPANIA AGRICOLĂ DE oferă luliu Marian, unul fără precedent. \ zele
tllni:
roşii
inversă Griul - recoltat de pe ultimele suprafeţe! In aceste zile dc pu spor de cărbune l-a înre Spai
FRUNTAŞI LA EXTRACŢIA CĂRBUNELUI
I-Il
ternică angajare în mun gistrat formaţia condusă Mill
(Urmore din pog. 1) că pentru a întîmpina de Cristca Valachc. de tria)
(Urmare din pag 1) faţă de :î0 de ha cultivată sprijinul direct al primă ziua de 23 August cu re la sectorul I. Prin folo CEC
mod corespunzător Itidio- eu in. Cum cultura res riei comunei şi repartizată zultate deosebite în pro sirea deplină a timpului
agregatul nr. 2, în vede pectivă a ajuns la matu la C.A.P. Răduleşti — n.n.). ducţie, minerii de Ia Lî- de muncă, buna funcţio cult
rea realizării cu succes a condiţii să intre in lan, ritate. s-a trecut la recol Dcei, ca de fiecare dată, vezeni, unindu-şi efortu nare a utilajelor, întări pînz
după car e trece la volanul
apropiatului „paraiel" cu combinei, seeerînd pînă se tatul ei. Recoltatul sc face şi în această fierbinte cam rea ordinii şi disciplinei, „Sc
sistemul energetic naţio manual de către membrii panie a verii, mecaniza rile în abataje, extrag în membrii acestei forma cia)
nal. în stadiu avansat d" întunecă. cooperatori pentru ca să torii, cooperatorii, specia mod ritmic tot inai mult ţii au extras suplimen nun
montaj se află şi hidro- O activitate susţinută am poată fi utilizată şi fibra liştii, ceilalţi locuitori ai cărbune peste plan. De tar sarcinilor, în zilele tul
găsit şi la C.A.P. Dobrn la începutul lunii iulie, trecute din iulie, mai cult
agregatul nr. I (80 la sută), de in. Vineri, în prima zi comunei Dobra, mobilizaţi tere
la care lucrările se vor Aici, pe „Glbrii", la sece cînd a început strânsul de comitetul comunal de dintre brigăzile între mult de I 000 tone căr reşi
încheia în cursul lun-ii rat, munceau mecanizato inului, se aflau la lucru partid, îşi fac cu răspun prinderii cel mai mare bune. mtn
august. Şi aici se acţio rii Tibcriu Dorea, Mihai numeroşi cooperatori. în dere şi hărnicie datoria. Ţep
nează fh mod organizat, Negrilă şi tonei Luncan. fruntea lor, mobilizîndu-i ncn
cu forţe sporite, în ordine împreună cu ei se afla la cu vorba şi fapta, era A-
şi disciplină. datorie, Mireca Jivan, in drâan Sele.şan, preşedinte
ginerul şef al cooperativei',
Ing. Remus Purece, di care veghea ca nici un le cooperativei. y
rectorul adjunct al I.E. bob să nu se piardă din Aceleaşi aspecte de bu
Haţeg (beneficiarul investi nă organizare a muncii,
ţiei). a ţinut să preci recoltă, iar munca să se de largă participare şi hăr
zeze : desfăşoare în mod organi nicie le-am .consemnat la r
zat şi in ritmurile (nevă fi
— Acordăm cea mai C.A.P. Roşcani. Formaţia râc
Pe
mare importanţă execuţiei zute. paie de terenul eliberat de combine, coordonată de rar
mecanizatorul
de
la termen a obiectivelor Adrian Flocan şi coopera Emil Mii’cea, inginerul şef de ver
hidroenergetice cu terme al unităţii, secera cu spor izoi
ne de predare în acest in. torii din echipa de trans griul pe ultimele suprafe loc»
Sîntem zi de zi — prin port şi stivuit Iw’.oţii, Ia- ţe. In tarlaua ocupată cu căz
dirigintele de şantier, teh cob Popa si OvidLu^Foran in, un mare număr de mp
rac
nicianul Adolf Roselmavsky. pregăteau paiur germinativ cooperatori, în frunte cu va
ori alte cadre de condu iar, în urma lor. Marin Petru Mircea, preşedintele ves
cere ale întreprinderii — Dntca semăna cultura du cooperativei, au început ten
pot
prezenţi la Ostrovu Mare. blă. recoltarea manuală. „Mer jeli
Păcii şa şi Totcşti. alături I.a C.A.lh Răduleşti mun ge mai greu decît ne aş Tei
de constructori şi proiec ca se desfăşura la recol teptam — ne spune pre voi
tanţi. unde contribuim tatul griului, unde erau şedintele — deoarece, din Şi
xin
efectiv la soluţionarea pro cauza secetei prelungite, de,
antrenaţi combinării Ovi-
blemelor ce se ivesc. An diu Gheara şi Ioan Rusu. pămînlul este foarte tare. r
gajamentul constructorilor Dar ne străduim să înche fi
este şi angajamentul nos Cei doi, coordonaţi de in iem recoltatul inului de pe Cei
tru. Avem ferma convin ginerul şef al unităţii. cele 40 de ha cultivate în ros
de
gere că el va fi respectat. Tradafir Mihoc, sc strădu cel mai scurt timp. Ne-am CÔ1
Dispunem de toate condi iau să menţină vitezele de confecţionat şi o maşină gri
ţiile necesare pentru ca lucru planificate, deşi la pentru dccorticat sămânţa, vei
ter
în jurul datei de 10 august nul era în pantă. care nu afectează fibra In plantaţia dc coacă/.c negre a C.A.P. Tole$ti, cooperatorii început culesul 25
să efectuăm primul para-' Cooperativa agricolă din plantei". (O altă asemenea fructelor.
lei la Ostrovu Mare. Răduleşti are şi o supra maşină a fost realizată, cu
