Page 91 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 91
t. 9 234 • DUMINICĂ, 26 IULIE 1987 Pag. 3
Intîi le-am întilnit in jo- blicană a întrecerii, ,,Căsă „Vă poftesc să primiţi olu mele de la sapă - Inter Mărturisiri ) • Laudă harnicilor mi
cui acela de femei, care toria cu bucluc" s-a des acesta cu fapte prins. II vine Rodica. Şi una-i mal
t/IZIUNE • neri ai Paroşeniului. După
. a scos satul Ociu din ano făşurat in ropotele de a- lapte covăsit, de la noi harnică ca alta. Carolina Salcîmul copilăriei şase luni din acest an, ei
nimat, aşczindu-l in rîn- plauze ale publicului, in din Ociu". este şefa mea de echipă. se menţin pe un loc frun
• dul localităţilor încununate veselia stirnită de textul... Cu Rodica Furdea e o Eu nu trebuie să-i spun în grădina de lingă
O' vo 'A, I cu fauri pe cel mai înalt nescris şi mai cu seamă plăcere să dialoghezi. Cînd o vorbă, doar mă uit la ea casă tata sădise un sal- taş la nivel de ţară •=
al doilea — în întrecerea
IULIE • podium al întrecerilor din de inteipretarea firească învăţătoarea Marina Vuz şi ştie ce are de făcut. cîm in ziua cînd am ve socialistă cu unităţile din
I festivalul muncii şi crea- şl lejeră a personajelor dugan ne-a spus că Rodi Elena ii prima care iese nit şi eu pe lume. Era industria de extracţie a.
• ţiei „Cintarca României". care s-au simţit pe scenă ca este şi o vrednică de la sapă şi-/ tare conştiin salcimul meu. Lingă el cărbunelui. Obiectivul a-
i copiilor | Apoi, pe femeile din Ociu cioasă, şi-i tare Inimoasă mai creşteau zece. Unii
mima cînlecu- • le-am întilnit însoţindu-şi in colectivul nostru. Toate erau mari, alţii mai mici. cestui colectiv în 1987 ?
niAucsc (co- I fetiţele - eleve la şcoala sintem şi la echipa de „Fiecare dintre feciorii Reeditarea succeselor din
anii 1984 - 1985 - 1986,
primară din sat - ta jo- dansuri, şi toate, adică a- tatii să aibă salcîmul lui",
• „Fetele noastre
t populară , cui pe care micuţele l-au proape toate avem cîte ¡i iubeam mult pe toţi, în care a ocupat primul
i duminical . preluat de la mame, spre doi copii. Fetiţele ne sint dar cu salcîmul meu e- loc în competiţia hărni
a duce mai departe tra- in formaţia de dansuri. Ne ram... prieten. îi mîngîiam ciei muncitoreşti • Un
ie alo unui • diţia artistică a satului. Un de la sapă“ bucurăm că am ridicat tulpina, ii miroseam flo om modest, un muncitor
îroic (color) • /oc de copii, care, la rîn- satul in „Cintarea Româ rile albe. Cînd primăvara harnic şi priceput, pasio
uri dunărene : • dul său a urcat pe înal- niei", dar să ştiţi că nici ploua domol, priveam nat şi îndrăgostit de me
i I tele trepte ale întrecerilor la lucru în cooperativă nu cum florile lui se sfătuiau seria sa. Aşa a fost loan
rnal • din „Cintarca României". ca acasă. După lăsarea putată, aceasta a inter ne lăsăm mai prejos. N-am cu ploaia. Se mîngiiau Caraşca timp de aproape
ea Ho mâniei I Iar acum, in ediţia a Vl-a cortinei, preşedintele juriu venit (cum a lăcut mereu vrea să ne fie ruşine de laolaltă. Şi cînd ploaia trei decenii cit a lucrat
• a Iestivalului, le-am regă- lui republican a anunţat ; in convorbirea pe care am felul in care ne îndepli contenea florilor din sal ca oţelar la C.S. Hune
irtlstic (color): , slt in toate etapele între- „Rugăm instructorul de la avut-o cu instructorul for nim sarcinile ce ne revin, cîmul meu parcă le pă doara. Acum, cartea
orie legală" • cerii - de la faza de masă Ociu să vină la masa ju maţiei) : „Vă rog frumos şl ne străduim să ne res rea rău. Şopteau ploii muncii sale se închide.
cţie a stmllou- I la cea republicană — pe riului". „Mina de om cu să nu treceţi in carnet (ori pectăm cuvîntul dat în faţa să mai vină. Cînd apărea Cu laude, cu mulţumiri,
„Mosfilm“ scenă făcind... teatru. Că- sufletul cit muntele“ s-o în ziar I) aşa. Eu is de la comuniştilor. Pentru satul cu urări de viaţă lungă
9 blîndă rază de soare,
rnal. I minul cultural din Ociu se apropiat. Parcă se făcuse sapă. Eu îs brigadieră la nostru s-a făcut mult în zîmbetul florilor era ia şi sănătate • In pofida
înscrisese, in această edi şi mai... mică. Dar cînd noi la C.A.P.". Notăm nu ultimii ani şl noi avem răşi fără oprire. Dulcea caniculei, a lipsei ploii
27 IULIE ţie a competiţiei frumosu- s-a văzut felicitată cu otita mele celorlalte Interprete datoria să preţuim prin mingîiere trăită lingă mi o perioadă îndelungată,
' lui, cu teatru... nescris : căldură, bucuria n-a mai din piesă, nume cunoscute muncă ajutorul ce l-am reasma florilor salcîmu- în Deva, parcul dintre
rnal • „Căsătorie cu bucluc". In- cunoscut margini. In urma pentru că ne-am obişnuit primit. Dar vă rugăm, pof „Consignaţia" şi cofetă
economică I drumarea aparţine (ca şi sa venise şi o ţărancă - cu ele de cînd au primit tiţi pe la noi, pe la Ociu, luî copilăriei o simt şi ria „Aida" arată frumos,
azi. Documeii- ® la dansul de temei, ca şi Rodica Furdea. S-a apro titlul de laureat cu forma să ne vedeţi şl la lucru. astăzi. Omul care l-a să in mare. Pentru că, in
ol or) I la cel al fetiţelor) învăţâ- piat de masa juriului şi ţia de dansuri : Tiţa Zen- Eu locuiesc aproape, cum dit s-a dus. Dar unspre amănunt, este împestriţat
rtistlc (color): • toarei Marina Vuzdugan, cu acelaşi firesc cu care za, Doina Ciorogaru, Caro- se intră în sat. Dacă nu-s zece salcîmi frumoşi nu de hîrtii, pungi şi cutiiI
a". a interpretat rolul soacre'' lina Bulza, Elena Leucă, acasă, mă găsiţi, cu sigu uită picătura de apă pe
cţle a siudiou- I ,,mina de om cu sufletul în „Căsătoria cu bucluc", Florlca Leucă, Lucreţia Da- ranţă, in cimp". care el le-a pus-o întii __________________f
cit muntele", cum ii spun,
cubanezo e a ridicat un vas de pă- vld, Sinziana Băltescu... la rădăcină. Lingă ei
rnal. I de vreo ciţlva ani încoace, cresc vlăstare mîndre...
localnicii. In etapa repu- mînt, adresindu-se juriului. „Aproape toate-s fetele LUCIA L. GH. I. NEGREA E C R A N
v
A
hbhhmhump # „Floarea soarelui", cel dicală corespunzătoare. din plastic, chiştooce şi
Casa arhitecturii mai scump tablou din De pretutindeni Cauzele incendiului nu au beţe de chibrituri. E un
5
W. oa şe lume avindu-l ca autor Pe lost încă stabilite. parc central. Ar trebui I
ct $
ii; Porţile al- # O persoană şi-a pier curăţat, apoi impusă
ale oraşului din Dessau Vincent Van Gogh, a sosit dut viaţa şi alte şase au • Specialiştii de la menţinerea ordinii şi ci- ţ
HUNEDOARA; la Tokio. La licitaţia care fost rănite în urma unui cunoscuta firmă japoneză vilizaţiei... prin toate mij- î
i Aurica (Mo- ln inima unui incintător ale şcolii, ale cadrelor a avut loc la Londra cu incendiu, ce a izbucnit la „Sony" au realizat un tip loacele. Poate are ci- ’
I: Acrobatele peisaj dintre Elba şi Munde didactice şi studenţilor. citeva luni in urmă, ta observatorul meteorologic miniaturizat de videotele- neva vreo iniţiativă •' 1
- R); Aii Baba se înalţă modernul oraş Distrusă în cel dc-al doi chilian din Antarctida. lon ce poate li amplasat Azi, pe s t a d i o n u l )
de :boţ| _ $c- Dessau, important centru lea război mondial în pro bloul a fost cumpărat de „Jiul" din Petroşani, An-'l!
Plaijra); Sala- economic şi cultural al porţie de 60 la sută, casa o Urmă japoneză de asi Autorităţile au luat mă cu uşurinţă in cele mal samblul artistic „Rapso-i®
suri urgente pentru a eva
locuri.
Aparatul
diferite
\rta); PETRO- regiunii Halle (Republica arhitecturii a fost recon gurări pentru suma record cua persoanele rănite şi are un ecran de numai dia română" din Bucureşti
a arme — seriile Democrată Geimană). struită, impresionind as de 39 milioane de dolari. a le acorda asistenţă me 6 cm. p r e z i n t ă spectacolul
ig); Locotcnem Oraşul, care cu numai tăzi prin simplitate, mo „Tempo, tempo la.
(7 Noiembrie); 60 de zile înainte de slir- dernitate şi utilitate. Ea care îşi dau concursul giP
- seriile l-TI şitul celui de al doilea cuprinde corpuri de învă- artişti din R.P. Bulgarii
LUP E N I; război mondial fusese dis ţămint special, aulă, ate llll m f» gm ft mm llll ggWfrŞ£Tg • - Vă rugăm o pereche
de la eapâi trus in proporţie de 84 la liere, expoziţii, administra 5/222Zâi SPORT de chiloţi pentru copii,
; VULCAN : sută, este astăzi reconstruit, ţie. Cîteva exemple : scau llll llll iyjé^M Ü Lá mărimea,.. - Nu avenror']
jşa imperiului modernizat şi renovat, cre- nele din aula Bauhaus-lul, mărimea asta. Plictisită,
l); LONEA ; ind locuitorilor săi condi proiectate cu multe dece PifoîqnartjjejL s |j posibilităţi, sub pretenţii... cu ochii la rezerva ei de
urs (Minerul): ţii civilizate de muncă şi nii in urmă de un student u pastă care nu lăsa urme.
Sania albas- viaţă. Muzee, parcuri, gră sint cunoscute in lume pe hîrtie, şezind comodă
n c 11 o r e s c); Circumscrise activităţii — o obişnuită a primei gura menţinerea echipei în pe un scaun, cu spatele -
\ : Lupi) iiuri- Note de călătorie general nesatisfăcătoare, părţi a clasamentului. Se eşalonul 3. ia cumpărător, fără a
itoresc); ulu cele 5 divizionare C hu- vede că la Simeria, munca O dezamăgire totală a asculta pînă la capăt ce
ite pîn/cle sus nedorene au accentuat cri antrenorilor Alexiuc şi produs suporterilor săi doreşte omul, vînzătoarea
IJ l-a ..tntri- dini botanice şi zoologice, prin simplitatea construc za fotbalului nostru în Molnar a început să dea Victoria Călan. Cu toate de la raionul „Articole
itian' • (Kete- zone de ogrement, edificii ţiei şi confortul oferit, iar campionatul trecut prin- rezultate şi poate că în că insuccesul echipei tre pentru copii" (etajul al
Qi ic pin- de cultură şi artă atrag, iluminatul este o nouă ilus tr-o comportare globală, viitor ei vor reuşi să re buia sesizat din preceden doilea) de la „Palia'"
modului
în
care
trare
a
yiu a UJ-a. „In- zilnic, numeroşi vizitatori. în bloc, sub posibilităţi, clădească o echipă de re tul campionat, în care e- Orăştie, mai mult îşi în
tlanlic'' (Steaua Un loc aparte il ocupă desing-ul îşi află locul sub pretenţii, sub condiţii gularitate şi durată, care chipa s-a scăldat tot într-o depărtează decît îşi a-
„Bauhaus", casa arhitec în toate domeniile de acti
GUKAHARZA : le existente în localităţile să readucă bucuria fotba ameninţătoare mediocritate, trage cumpărătorii. Nici
— seriile turii, a construcţiei. Bau vitate. Lumina odihnitoare, respective. lului în bătrîna tribună a factorii locali şi mai ales vîrsta tinără, nici profe
rul); ORAŞTiE: haus este, de lapt, un edi plăcută, pătrunde în încă Deşi cea mai* * bine pla stadionului feroviar. cei din C.S.V. nu au pro sia rfu i-ar îngădui atîta
ie de circ (Pa- ficiu de învăţămint şi cer peri discret, fără a atrage sată în clasamentul final, Probabil resimţind con cedat la măsuri energice indiferenţă « Un grup
;cnii (Flacăra); cetare pentru arhitectură atenţia. Expoziţia este Minerul Lupcni (locul C) a curenţa lăudabilă a primei — chiar dacă desele schim de 32 pasionaţi ai turis
■BAI: Carmen şi artă aplicată. Fondai in structurată pe desfăşura constituit o deziluzie prin echipe a oraşului (A. S. bări de antrenori, şi chiar mului nautic din Petro
I-Il (Casa de 1926 de arhitecţi, picturi şi rea istorică a şcolii de-a incapacitatea de a valori Paroşeni), Minerul Ştiinţa de conducere, par energi şani au plecat ieri într-o
HAŢEG: Toate sculptori progresişti şi lungul deceniilor, pe dez fica o îndelungată expe Vulcan şi-a diminuat re ce. Şi aici, ca şi la .Lu- excursie cu plutele pe
is — scria 1 susţinut de oameni poli voltarea pe care a cu rienţă divizionară la eşa sursele care i-au asigurat peni, la Deva, s-a apelat Mureş. Aflată la a V-a
epavei“ (Da- tici cu idei democratice, noscut-o arhitectura, pe loanele superioare, dar, în anii trecuţi un mers ia antrenori din afară,
edificiul a adăpostit şcoa legătura intrinsecă a este ediţie, la acţiune iau
ZI: Locotenent mai cu seamă, de a ex cvasinccunoscuţi, buni însă parte oameni ai muncii
3ALAN ; Secre- la superioară de arhitectu ticului cu utilul. ploata avantajul psihologic dc declaraţii, promiţînd de la S.U.C.T. Petroşani, .
ichus (Casa de ră, instituţie deosebit de Cu o permanentă cola asupra altor competitoare, Post-cronică marea cu sarea. Cum a fost
S1MERIA; Mis- importantă pentru acea borare arhitecţi — pictori - ca proaspătă ex-divizionară şi ultimul, N. Militarii, din cadrul Combinatului >
cureştilor (Mu- epocă. De lapt, şcoala a sculptori - desingneri - B. Dar, prin evoluţia sa la campionatul ale cărui declaraţii au fost minier „Valea .Kului". 51 . I \
IA: Pintea (Lu- animat pe plan internaţio ingineri — constructori din modestă (doar 45 de puncte de fotbal (VII) găzduite generos de pro Ruta expediţiei : Mintia ilia i
MELARI: VI ad nal idei Înaintate privind Republica Democrată Ger realizate, adică posibilul gramul editat de asociaţia - Păuliş (Arad), ca un un ?
emoţionant
moment
ta \
seriile I-n (ivil- arhitectura, estetica indus mană şi din numeroase ţări pe teren propriu, chiar pe sportivă, incompatibil şi Monumentul eroilor de la
ale Europei „Bauhaus" ră-
trială, modernă, siluindu-sc mine un important centru nalizată cu 1 punct), Mi constant şi coborîrea ei ar în format şi conţinut, cu Păuliş • O cutie pentru
in' fruntea mişcării iniţiate nerul a lăsat să se între avea, în acest caz, un su nivelul şi sărăcia echipei.
de invăţămînt şi cercetare O probă convingătoare că scrisori şi un post public
pentru susţinerea acestui pentru arhitectură şi artă vadă o demobilizare după port obiectiv. Fiindcă, ori nu vorbele, ci numai fap de telefon au existai
generos scop. Pentru aceste aplicată, cu rezonanţă in retrogradare,, prin care a ce s-ar spune, pentru oraş, tele dau măsura lucrului cîndva pe strada Gh,
idei închinate, în anii de estetica industrială, în permis, de pildă, Progresu chiar dominat de mari u- bine făcut I Lazăr din Hunedoara, De
cruntă teroare nazistă, modernul care îşi dă tot lui Timişoara, venită din nituţi carbonifere, menţi citeva luni însă, cetă
azi : v remea va şcoala de arhitectură a mai mult mina cu utilul campionatul judeţean, să nerea a două divizionare Din păcate, însă, com ţenii dintr-o bună parte-
la, şi se va lost deseori desfiinţată, dar in toate domeniile vieţi'. cîştige seria. Să nu mai la un nivel satisfăcător portarea divizionarelor C a cartierului O. M. nu .
ii va Ii tempo- niciodată n-au io şi nimi amintim că pe Minerul a este dificilă. Şi, dacă ora hunedorene a arătat că nici
. Vor cûdea a- devansat-o şi echipa să şul va izbuti să asigure în la acest nivel nu s-a lu mai au la dispoziţie nicr)
ploaie însoţite cite principiile progresiste LUCIA LICIU cutia pentru corespondenţi
cari electrice şi tească Obilici Sînmartinu viitor acelaşi .mers bun crat bine în campionatul
grindină. Pe a- Sîrbesc, penalizată cu 2 divizionarei B, iar divizio trecut, iar neputinţa cam ţă şi nici telefonul. „Au,/
tităţile de apă puncte. Chiar atît s-au narei C o revenire la ni pioanei judeţene, Minerul fost luate pentru a fi"V
r depăşi 25 1/ stins arderile acestor vaj velul consacrat, atunci Uricani, de a promova în schimbate cu altele, de»4
sele avlnd ca- tip nou" — li s-a expli»«
rcnţial. Virilul nici şi statornici pasio toată lauda celor ce con ,,C" — în „baraj" cu
moderat din naţi ai fotbalului din Lu duc activitatea sportivă Auto Timişoara — dă cali cat oamenilor la vre-1
ard-vest, cu in- pcni, îneît o retrogradare în Vulcan. ficativ şi calităţii campio mea respectivă. .,Expii=>-j
1 o ca le, care natului judeţean. Deşi
i aspect de vi i-a demobilizat complet ? I Cu ani în urmă, în caţia" rămîne valabilcMI
la 50—70 km/h. Sau în ultima vreme s-au Poiana Ruscăi activau două „mare", cu două serii va şi astăzi, dar cetăţeni”
urile minime perindat, pe la echipă cam divizionare C, la Tcliuc şi lorice, el n-a reuşit să din această zonă a ora->
iprin.se Intre 17 mulţi „călători", nelegaţi la Ghelari. în campiona furnizeze o câştigătoare
ie, iar cele ma- aptă dc promovare. şului nu de explicaţii-']
■e 23 şi 28 gra sufleteşte de Minerul Ru tul trecut doar Minerul au nevoie e Căldurâii
illai ridicate. perii, în timp ce oamenii Ghelari a rămas să poarte Camparînd situaţia fot mare ! O simţim cu to-|.
locului au fost cam lăsaţi numele vrednicilor mineri balului hunedorean — re ţii, ziua şi noaptea, o-->;
nte, vremea va trogradări la toate nive
1
lă şi se va răci. deoparte ? ! Credem că răs de pe aceste /minunate confirmă şi termometrele
li temporar no- punsul la această întrebare plaiuri pe terenul dc fot lurile —, cu cel bănăţean Staţiei meteorologice De
cădea averse va putea da o soluţie de bal, dar n-a reuşit să se — promovări în toate cele va : din data de 19 iulie-.,
însoţite de des- 3 eşaloane — concluzia e
lectrice şi Izolat viitor mai consistentă: menţină I O evoluţie pali - frecvent peste 35 grade
Pe alocuri a- Cu un finiş Impresionant, dă, denotînd lacune de clară: dorinţa dc per Celsius în timpul zilei, 4
or avea carae- C. F.R. Simeria a săltat valoare competitivă, neuni- formanţă a învins inerţia, maxima fiind ieri de 39iij
iţiai, depăşind saturaţia color cu multe
substanţial de lingă... Mi ficarea eforturilor şi re grade. j
nerul Ghelari, depăşind şi surselor din unităţile echipe.
pe Minerul Ştiinţa Vulcan I.M.H., nu au putut asi NICOLAE STANCIU