Page 91 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 91

t. 9 234 • DUMINICĂ, 26 IULIE 1987                                                                                                                                     Pag. 3




                         Intîi le-am întilnit in jo-  blicană  a  întrecerii,  ,,Căsă­  „Vă poftesc să primiţi olu   mele  de  la  sapă  -  Inter­  Mărturisiri  )  •  Laudă  harnicilor  mi­
                   cui acela de femei, care   toria  cu  bucluc"  s-a  des­  acesta cu fapte prins. II   vine  Rodica.  Şi  una-i  mal
  t/IZIUNE      •                                                                                                                                        neri  ai  Paroşeniului.  După
                . a scos satul Ociu din ano­  făşurat  in  ropotele  de  a-   lapte covăsit, de la noi   harnică   ca   alta.   Carolina   Salcîmul copilăriei  şase  luni  din  acest  an,  ei
                   nimat, aşczindu-l in rîn-  plauze   ale   publicului,   in   din Ociu".      este  şefa  mea  de  echipă.                             se  menţin  pe  un  loc  frun­
                •   dul  localităţilor  încununate   veselia   stirnită   de   textul...   Cu  Rodica  Furdea  e  o   Eu   nu   trebuie   să-i   spun   în   grădina   de   lingă
  O' vo 'A,     I cu fauri pe cel mai înalt  nescris  şi  mai  cu  seamă   plăcere  să  dialoghezi.  Cînd   o  vorbă,  doar  mă  uit  la  ea   casă  tata  sădise  un  sal-   taş  la  nivel  de  ţară  •=
                                                                                                                                                         al  doilea  —  în  întrecerea
  IULIE         •   podium  al  întrecerilor  din   de   inteipretarea   firească   învăţătoarea   Marina   Vuz­  şi  ştie  ce  are  de  făcut.   cîm  in  ziua  cînd  am  ve­  socialistă  cu  unităţile  din
                I festivalul muncii şi crea-  şl   lejeră   a   personajelor   dugan  ne-a  spus  că  Rodi­  Elena   ii   prima   care   iese   nit  şi  eu  pe  lume.  Era   industria   de   extracţie   a.
                •    ţiei   „Cintarca   României".   care  s-au  simţit  pe  scenă  ca  este  şi  o  vrednică  de­  la  sapă  şi-/  tare  conştiin­  salcimul   meu.   Lingă   el   cărbunelui.   Obiectivul   a-
  i copiilor    | Apoi, pe femeile din Ociu                                                     cioasă,   şi-i   tare   Inimoasă   mai   creşteau   zece.   Unii
  mima cînlecu-   •   le-am   întilnit   însoţindu-şi                                           in   colectivul   nostru.   Toate   erau  mari,  alţii  mai  mici.   cestui  colectiv  în  1987  ?
  niAucsc (co-  I fetiţele - eleve la şcoala                                                    sintem   şi   la   echipa   de   „Fiecare   dintre   feciorii   Reeditarea   succeselor   din
                                                                                                                                                         anii  1984  -  1985  -  1986,
                    primară  din  sat  -  ta  jo-                                               dansuri,  şi  toate,  adică  a-   tatii  să  aibă  salcîmul  lui",
                •                                    „Fetele noastre
  t populară    ,  cui  pe  care  micuţele  l-au                                                proape   toate   avem   cîte   ¡i  iubeam  mult  pe  toţi,   în  care  a  ocupat  primul
  i duminical   . preluat de la mame, spre                                                      doi  copii.  Fetiţele  ne  sint   dar  cu  salcîmul  meu  e-   loc  în  competiţia  hărni­
                         a duce mai departe tra-                                                in  formaţia  de  dansuri.  Ne   ram...  prieten.  îi  mîngîiam   ciei   muncitoreşti   •   Un
  ie alo unui   •   diţia artistică a satului. Un        de la sapă“                            bucurăm   că   am   ridicat   tulpina,  ii  miroseam  flo­  om  modest,  un  muncitor
  îroic (color)   •  /oc de copii, care, la rîn-                                                satul  in   „Cintarea  Româ­  rile  albe.  Cînd  primăvara   harnic  şi  priceput,  pasio­
  uri dunărene :   •   dul  său  a  urcat  pe  înal-                                            niei",  dar  să  ştiţi  că  nici   ploua   domol,   priveam   nat  şi  îndrăgostit  de  me­
  i             I tele trepte ale întrecerilor                                                  la  lucru  în  cooperativă  nu   cum  florile  lui  se  sfătuiau   seria  sa.  Aşa  a  fost  loan
  rnal          •    din   „Cintarca   României".   ca   acasă.   După   lăsarea   putată,   aceasta   a   inter­  ne  lăsăm  mai  prejos.  N-am   cu   ploaia.   Se   mîngiiau   Caraşca  timp  de  aproape
  ea Ho mâniei  I Iar acum, in ediţia a Vl-a  cortinei,   preşedintele   juriu­  venit  (cum  a  lăcut  mereu   vrea  să  ne  fie  ruşine  de   laolaltă.   Şi   cînd   ploaia   trei  decenii  cit  a  lucrat
                •   a  Iestivalului,  le-am  regă-   lui  republican  a  anunţat  ;   in  convorbirea  pe  care  am   felul  in  care  ne  îndepli­  contenea  florilor  din  sal­  ca  oţelar  la  C.S.  Hune­
  irtlstic (color):   , slt in toate etapele între-  „Rugăm   instructorul   de  la   avut-o  cu  instructorul  for­  nim  sarcinile  ce  ne  revin,   cîmul  meu  parcă  le  pă­  doara.   Acum,   cartea
  orie legală"   •   cerii  -  de  la  faza  de  masă   Ociu  să  vină  la  masa  ju­  maţiei)  :  „Vă  rog  frumos   şl  ne  străduim  să  ne  res­  rea   rău.   Şopteau   ploii   muncii   sale   se   închide.
  cţie a stmllou-   I  la  cea  republicană  —  pe   riului".   „Mina   de   om   cu   să  nu  treceţi  in  carnet  (ori   pectăm  cuvîntul  dat  în  faţa   să  mai  vină.  Cînd  apărea   Cu   laude,   cu   mulţumiri,
  „Mosfilm“        scenă   făcind...   teatru.   Că-   sufletul   cit   muntele“   s-o   în  ziar  I)  aşa.  Eu  is  de  la   comuniştilor.   Pentru   satul   cu  urări  de  viaţă  lungă
                9                                                                                                            blîndă   rază   de   soare,
  rnal.         I minul cultural din Ociu se  apropiat.   Parcă   se   făcuse   sapă.  Eu  îs  brigadieră  la   nostru  s-a  făcut  mult  în   zîmbetul  florilor  era  ia­  şi  sănătate  •  In  pofida
                       înscrisese, in această edi­  şi   mai...   mică.   Dar   cînd   noi  la  C.A.P.".  Notăm  nu­  ultimii   ani   şl   noi   avem   răşi   fără   oprire.   Dulcea   caniculei,   a   lipsei   ploii
   27 IULIE            ţie a competiţiei frumosu-   s-a  văzut  felicitată  cu  otita   mele   celorlalte   Interprete   datoria   să   preţuim   prin   mingîiere  trăită  lingă  mi­  o   perioadă   îndelungată,
                         ' lui, cu teatru... nescris :  căldură,   bucuria   n-a   mai   din  piesă,  nume  cunoscute   muncă   ajutorul   ce   l-am   reasma   florilor   salcîmu-   în   Deva,   parcul   dintre
  rnal          •   „Căsătorie  cu  bucluc".  In-   cunoscut  margini.  In  urma   pentru   că   ne-am   obişnuit   primit.  Dar  vă  rugăm,  pof­      „Consignaţia"   şi   cofetă­
   economică    I   drumarea   aparţine   (ca   şi   sa  venise  şi  o  ţărancă  -   cu  ele  de  cînd  au  primit   tiţi  pe  la  noi,  pe  la  Ociu,   luî   copilăriei   o   simt  şi   ria   „Aida"   arată   frumos,
  azi. Documeii-   ®  la  dansul  de  temei,  ca  şi   Rodica  Furdea.  S-a  apro­  titlul  de  laureat  cu  forma­  să  ne  vedeţi  şl  la  lucru.   astăzi.  Omul  care  l-a  să­  in  mare.  Pentru  că,  in
  ol or)        I la cel al fetiţelor) învăţâ-  piat   de   masa   juriului   şi   ţia  de  dansuri  :  Tiţa  Zen-   Eu   locuiesc   aproape,   cum   dit  s-a  dus.  Dar  unspre­  amănunt,  este  împestriţat
  rtistlc (color):   •   toarei Marina Vuzdugan,  cu   acelaşi  firesc  cu  care   za,  Doina  Ciorogaru,  Caro-   se  intră  în  sat.  Dacă  nu-s   zece  salcîmi  frumoşi  nu   de hîrtii, pungi şi cutiiI
  a".                                       a  interpretat  rolul  soacre''   lina   Bulza,   Elena   Leucă,   acasă,  mă  găsiţi,  cu  sigu­  uită  picătura  de  apă  pe
  cţle a siudiou-  I  ,,mina  de  om  cu  sufletul   în   „Căsătoria   cu   bucluc",   Florlca  Leucă,  Lucreţia  Da-   ranţă, in cimp".  care  el  le-a  pus-o  întii   __________________f
                 cit muntele", cum ii spun,
  cubanezo      e                           a  ridicat  un  vas  de  pă-   vld,   Sinziana   Băltescu...                     la   rădăcină.   Lingă   ei
  rnal.               I de vreo ciţlva ani încoace,                                                                          cresc vlăstare mîndre...
                        localnicii. In etapa repu-  mînt, adresindu-se juriului.  „Aproape toate-s fetele   LUCIA L.               GH. I. NEGREA          E  C  R  A  N
                                                                                                                                                                              v
                                                                                                                                                                             A
  hbhhmhump                                                               #  „Floarea  soarelui",  cel                     dicală     corespunzătoare.   din   plastic,   chiştooce   şi
                           Casa arhitecturii                            mai   scump   tablou   din   De pretutindeni       Cauzele  incendiului  nu  au   beţe  de  chibrituri.  E  un
                                                                                                                                                                             5
  W. oa şe­                                                             lume  avindu-l  ca  autor  Pe                      lost încă stabilite.         parc  central.  Ar  trebui  I
                                                                                                                                                                             ct $
  ii; Porţile al-                                                                                  #  O  persoană  şi-a  pier­                          curăţat,   apoi   impusă
  ale oraşului                  din Dessau                              Vincent  Van  Gogh,  a  sosit   dut  viaţa  şi  alte  şase  au   •   Specialiştii   de   la   menţinerea  ordinii  şi  ci-  ţ
  HUNEDOARA;                                                            la  Tokio.  La  licitaţia  care   fost  rănite  în  urma  unui   cunoscuta   firmă   japoneză   vilizaţiei...  prin  toate  mij-  î
  i Aurica (Mo-     ln  inima  unui  incintător  ale   şcolii,   ale   cadrelor   a  avut  loc  la  Londra  cu   incendiu,  ce  a  izbucnit  la   „Sony"  au  realizat  un  tip   loacele.   Poate   are   ci-   ’
  I:   Acrobatele  peisaj  dintre  Elba  şi  Munde  didactice şi studenţilor.  citeva  luni  in  urmă,  ta­  observatorul   meteorologic   miniaturizat   de   videotele-   neva   vreo   iniţiativă   •'   1
  -  R);  Aii  Baba   se   înalţă   modernul   oraş   Distrusă  în  cel  dc-al  doi­             chilian   din   Antarctida.   lon  ce  poate  li  amplasat   Azi,   pe   s  t a  d  i o  n  u  l )
  de  :boţ|  _  $c-   Dessau,   important   centru  lea  război  mondial  în  pro­  bloul  a  fost  cumpărat  de                                        „Jiul"   din   Petroşani,   An-'l!
  Plaijra);   Sala-   economic   şi   cultural   al  porţie  de  60  la  sută,  casa   o  Urmă  japoneză  de  asi­  Autorităţile   au   luat   mă­  cu   uşurinţă   in   cele   mal   samblul   artistic   „Rapso-i®
                                                                                                 suri  urgente  pentru  a  eva­
                                                                                                                                   locuri.
                                                                                                                                           Aparatul
                                                                                                                           diferite
  \rta);   PETRO-   regiunii   Halle   (Republica  arhitecturii   a   fost   recon­  gurări  pentru  suma  record   cua   persoanele   rănite   şi   are   un   ecran   de   numai   dia  română"  din  Bucureşti
  a  arme  —  seriile   Democrată Geimană).  struită,   impresionind   as­  de 39 milioane de dolari.  a  le  acorda  asistenţă  me­  6 cm.             p  r e  z  i n  t ă     spectacolul
  ig);   Locotcnem   Oraşul,   care   cu   numai  tăzi   prin   simplitate,   mo­                                                                       „Tempo, tempo       la.
  (7 Noiembrie);  60  de  zile  înainte  de  slir-  dernitate   şi   utilitate.   Ea                                                                    care  îşi  dau  concursul  giP
  -  seriile l-TI  şitul   celui   de   al   doilea  cuprinde   corpuri   de   învă-                                                                    artişti   din   R.P.   Bulgarii
     LUP  E  N  I;   război  mondial  fusese  dis­  ţămint   special,   aulă,   ate­           llll m f» gm ft mm         llll ggWfrŞ£Tg                •  -  Vă  rugăm  o  pereche
   de   la   eapâi   trus  in  proporţie  de  84  la  liere,   expoziţii,   administra­  5/222Zâi  SPORT                                                de   chiloţi   pentru   copii,
  ;   VULCAN   :   sută,  este  astăzi  reconstruit,  ţie.  Cîteva  exemple  :  scau­          llll                       llll iyjé^M Ü Lá              mărimea,..  -  Nu  avenror']
  jşa   imperiului   modernizat  şi  renovat,  cre-  nele  din  aula  Bauhaus-lul,                                                                      mărimea   asta.   Plictisită,
  l);   LONEA   ;   ind  locuitorilor  săi  condi­  proiectate  cu  multe  dece­  PifoîqnartjjejL s |j posibilităţi, sub pretenţii...                   cu  ochii  la  rezerva  ei  de
  urs   (Minerul):   ţii  civilizate  de  muncă  şi  nii  in  urmă  de  un  student           u                                                         pastă  care  nu  lăsa  urme.
    Sania   albas-   viaţă.  Muzee,  parcuri,  gră­  sint   cunoscute   in   lume                                                                       pe   hîrtie,   şezind   comodă
  n  c  11  o  r  e  s  c);                                             Circumscrise   activităţii   —  o  obişnuită  a  primei   gura  menţinerea  echipei  în   pe  un  scaun,  cu  spatele   -
  \  :  Lupi)  iiuri-          Note de călătorie                      general     nesatisfăcătoare,   părţi   a   clasamentului.   Se   eşalonul 3.     ia   cumpărător,   fără   a
  itoresc);   ulu­                                                    cele  5  divizionare  C  hu-   vede  că  la  Simeria,  munca   O   dezamăgire   totală   a   asculta  pînă  la  capăt  ce
  ite   pîn/cle   sus                                                 nedorene  au  accentuat  cri­  antrenorilor   Alexiuc   şi   produs   suporterilor   săi   doreşte  omul,  vînzătoarea
   IJ   l-a   ..tntri-   dini  botanice  şi  zoologice,  prin   simplitatea   construc­  za   fotbalului   nostru   în   Molnar  a  început  să  dea   Victoria   Călan.   Cu   toate   de   la   raionul   „Articole
  itian'   •   (Kete-   zone  de  ogrement,  edificii  ţiei  şi  confortul  oferit,  iar   campionatul   trecut   prin-   rezultate   şi   poate   că   în   că  insuccesul  echipei  tre­  pentru   copii"   (etajul   al
  Qi    ic pin-   de  cultură  şi  artă  atrag,  iluminatul  este  o  nouă  ilus­  tr-o   comportare   globală,   viitor  ei  vor  reuşi  să  re­  buia  sesizat  din  preceden­  doilea)   de   la   „Palia'"
                                                   modului
                                                           în
                                                              care
                                          trare
                                                a
  yiu  a  UJ-a.  „In-   zilnic,   numeroşi   vizitatori.              în   bloc,   sub   posibilităţi,   clădească  o  echipă  de  re­  tul  campionat,  în  care  e-   Orăştie,  mai  mult  îşi  în­
  tlanlic''   (Steaua   Un   loc   aparte   il   ocupă  desing-ul   îşi   află   locul   sub  pretenţii,  sub  condiţii­  gularitate   şi   durată,   care   chipa  s-a  scăldat  tot  într-o   depărtează   decît   îşi   a-
                  „Bauhaus",   casa   arhitec­  în  toate  domeniile  de  acti­
  GUKAHARZA  :                                                        le   existente   în   localităţile   să  readucă  bucuria  fotba­  ameninţătoare   mediocritate,   trage   cumpărătorii.   Nici
    —     seriile   turii,   a   construcţiei.   Bau­  vitate.   Lumina   odihnitoare,   respective.  lului  în  bătrîna  tribună  a   factorii  locali  şi  mai  ales   vîrsta  tinără,  nici  profe­
  rul);   ORAŞTiE:   haus  este,  de  lapt,  un  edi­  plăcută,  pătrunde  în  încă­  Deşi  cea  mai*  *  bine  pla­  stadionului feroviar.  cei  din  C.S.V.  nu  au  pro­  sia  rfu  i-ar  îngădui  atîta
  ie  de  circ  (Pa-   ficiu  de  învăţămint  şi  cer­  peri  discret,  fără  a  atrage   sată   în   clasamentul   final,   Probabil   resimţind   con­  cedat la măsuri energice  indiferenţă   «   Un   grup
  ;cnii   (Flacăra);   cetare   pentru   arhitectură  atenţia.   Expoziţia   este   Minerul  Lupcni  (locul  C)  a   curenţa  lăudabilă  a  primei   —  chiar  dacă  desele  schim­  de  32  pasionaţi  ai  turis­
  ■BAI:   Carmen   şi  artă  aplicată.  Fondai  in  structurată   pe   desfăşura­  constituit   o   deziluzie   prin   echipe  a  oraşului  (A.  S.   bări  de  antrenori,  şi  chiar   mului  nautic  din  Petro­
  I-Il   (Casa   de   1926  de  arhitecţi,  picturi  şi  rea  istorică  a  şcolii  de-a   incapacitatea  de  a  valori­  Paroşeni),   Minerul   Ştiinţa   de  conducere,  par  energi­  şani  au  plecat  ieri  într-o
  HAŢEG:   Toate   sculptori   progresişti   şi  lungul  deceniilor,  pe  dez­  fica   o   îndelungată   expe­  Vulcan   şi-a   diminuat   re­  ce.  Şi  aici,  ca  şi  la  .Lu-   excursie   cu   plutele   pe
  is   —   scria   1   susţinut   de   oameni   poli­  voltarea   pe   care   a   cu­  rienţă   divizionară   la   eşa­  sursele   care   i-au   asigurat   peni,  la  Deva,  s-a  apelat   Mureş.  Aflată  la  a  V-a
  epavei“   (Da-   tici   cu   idei   democratice,  noscut-o   arhitectura,   pe   loanele   superioare,   dar,   în anii trecuţi un mers  ia   antrenori   din   afară,
                  edificiul  a  adăpostit  şcoa­  legătura  intrinsecă  a  este­                                                                        ediţie,   la   acţiune   iau
  ZI:   Locotenent                                                    mai  cu  seamă,  de  a  ex­                           cvasinccunoscuţi,   buni   însă   parte   oameni   ai   muncii
  3ALAN  ;  Secre-   la  superioară  de  arhitectu­  ticului cu utilul.  ploata   avantajul   psihologic                    dc   declaraţii,   promiţînd   de  la  S.U.C.T.  Petroşani,  .
  ichus   (Casa   de   ră,   instituţie   deosebit   de   Cu  o  permanentă  cola­  asupra   altor   competitoare,   Post-cronică   marea  cu  sarea.  Cum  a  fost
  S1MERIA;   Mis-   importantă   pentru   acea  borare  arhitecţi  —  pictori  -   ca proaspătă ex-divizionară              şi   ultimul,   N.   Militarii,   din  cadrul  Combinatului  >
  cureştilor   (Mu-   epocă.  De  lapt,  şcoala  a   sculptori   -   desingneri   -   B.   Dar,  prin  evoluţia  sa   la campionatul   ale  cărui  declaraţii  au  fost   minier   „Valea   .Kului".  51 . I \
  IA:  Pintea  (Lu-   animat  pe  plan  internaţio­  ingineri  —  constructori  din   modestă  (doar  45  de  puncte   de fotbal (VII)  găzduite   generos   de   pro­  Ruta expediţiei : Mintia  ilia  i
  MELARI:  VI  ad   nal   idei   Înaintate   privind   Republica   Democrată   Ger­  realizate,   adică   posibilul         gramul  editat  de  asociaţia   -   Păuliş  (Arad),  ca  un un  ?
                                                                                                                                                                 emoţionant
                                                                                                                                                        moment
                                                                                                                                                                            ta \
  seriile I-n (ivil-  arhitectura,   estetica   indus­  mană  şi  din  numeroase  ţări   pe  teren  propriu,  chiar  pe­    sportivă,   incompatibil   şi   Monumentul  eroilor  de  la
                                          ale  Europei  „Bauhaus"  ră-
                  trială,   modernă,   siluindu-sc   mine  un  important  centru   nalizată  cu  1  punct),  Mi­  constant  şi  coborîrea  ei  ar   în  format  şi  conţinut,  cu   Păuliş  •  O  cutie  pentru
                  in'  fruntea  mişcării  iniţiate                    nerul  a  lăsat  să  se  între­  avea,  în  acest  caz,  un  su­  nivelul   şi   sărăcia   echipei.
                                          de  invăţămînt  şi  cercetare                                                     O  probă  convingătoare  că   scrisori  şi  un  post  public
                  pentru   susţinerea   acestui  pentru   arhitectură   şi   artă   vadă  o  demobilizare  după   port  obiectiv.  Fiindcă,  ori­  nu  vorbele,  ci  numai  fap­  de   telefon   au   existai
                  generos  scop.  Pentru  aceste  aplicată,   cu   rezonanţă   in   retrogradare,,   prin   care   a   ce  s-ar  spune,  pentru  oraş,   tele   dau   măsura   lucrului   cîndva   pe   strada   Gh,
                  idei  închinate,  în  anii  de  estetica   industrială,   în   permis,  de  pildă,  Progresu­  chiar  dominat  de  mari  u-   bine făcut I  Lazăr  din  Hunedoara,  De
                  cruntă   teroare   nazistă,  modernul  care  îşi  dă  tot   lui   Timişoara,   venită   din   nituţi   carbonifere,   menţi­          citeva   luni   însă,   cetă­
  azi  :  v  remea  va   şcoala   de   arhitectură   a  mai  mult  mina  cu  utilul   campionatul   judeţean,   să   nerea   a   două   divizionare   Din  păcate,  însă,  com­  ţenii  dintr-o  bună  parte-
  la,   şi   se   va   lost  deseori  desfiinţată,  dar  in toate domeniile vieţi'.  cîştige  seria.  Să  nu  mai   la   un   nivel   satisfăcător   portarea   divizionarelor   C   a  cartierului  O.  M.  nu  .
  ii  va  Ii  tempo-   niciodată  n-au  io  şi  nimi­                 amintim  că  pe  Minerul  a   este  dificilă.  Şi,  dacă  ora­  hunedorene  a  arătat  că  nici
  .  Vor  cûdea  a-                                                   devansat-o   şi   echipa   să­  şul  va  izbuti  să  asigure  în   la  acest  nivel  nu  s-a  lu­  mai  au  la  dispoziţie  nicr)
  ploaie   însoţite   cite   principiile   progresiste  LUCIA LICIU                                                                                     cutia   pentru   corespondenţi
  cari   electrice   şi                                               tească   Obilici   Sînmartinu   viitor   acelaşi   .mers   bun   crat   bine   în   campionatul
  grindină.   Pe   a-                                                 Sîrbesc,   penalizată   cu   2   divizionarei  B,  iar  divizio­  trecut,  iar  neputinţa  cam­  ţă  şi  nici  telefonul.  „Au,/
  tităţile   de   apă                                                 puncte.   Chiar   atît   s-au   narei  C  o  revenire  la  ni­  pioanei   judeţene,   Minerul   fost   luate   pentru   a   fi"V
  r  depăşi  25  1/                                                   stins   arderile   acestor   vaj­  velul   consacrat,   atunci   Uricani,  de  a  promova  în   schimbate  cu  altele,  de»4
  sele   avlnd   ca-                                                                                                                                    tip  nou"  —  li  s-a  expli»«
  rcnţial.   Virilul                                                  nici   şi   statornici   pasio­  toată  lauda  celor  ce  con­  ,,C"   — în „baraj" cu
   moderat   din                                                      naţi  ai  fotbalului  din  Lu­  duc   activitatea   sportivă   Auto  Timişoara  —  dă  cali­  cat   oamenilor   la   vre-1
  ard-vest,   cu   in-                                                pcni,   îneît   o   retrogradare   în Vulcan.         ficativ  şi  calităţii  campio­  mea   respectivă.   .,Expii=>-j
   1  o  ca  le,  care                                                                                                      natului   judeţean.   Deşi
  i  aspect  de  vi­                                                  i-a  demobilizat  complet  ?  I   Cu   ani   în   urmă,   în                      caţia"   rămîne   valabilcMI
  la  50—70  km/h.                                                    Sau  în  ultima  vreme  s-au   Poiana  Ruscăi  activau  două   „mare",  cu  două  serii  va­  şi   astăzi,   dar   cetăţeni”
  urile   minime                                                      perindat,  pe  la  echipă  cam   divizionare  C,  la  Tcliuc  şi   lorice,   el   n-a   reuşit   să   din  această  zonă  a  ora->
  iprin.se  Intre  17                                                 mulţi   „călători",   nelegaţi   la   Ghelari.   în   campiona­  furnizeze   o   câştigătoare
  ie,  iar  cele  ma-                                                                                                       aptă dc promovare.          şului   nu   de   explicaţii-']
  ■e  23  şi  28  gra­                                                sufleteşte  de  Minerul  Ru­  tul   trecut   doar   Minerul                       au   nevoie   e   Căldurâii
  illai ridicate.                                                     perii,  în  timp  ce  oamenii   Ghelari  a  rămas  să  poarte   Camparînd   situaţia   fot­  mare  !  O  simţim  cu  to-|.
                                                                      locului  au  fost  cam  lăsaţi   numele   vrednicilor   mineri   balului  hunedorean  —  re­  ţii,  ziua  şi  noaptea,  o-->;
     nte, vremea va                                                                                                         trogradări   la   toate   nive­
                                                                                                                                                                             1
     lă şi se va răci.                                                deoparte  ?  !  Credem  că  răs­  de   pe   aceste   /minunate                    confirmă   şi   termometrele
     li temporar no-                                                  punsul  la  această  întrebare   plaiuri  pe  terenul  dc  fot­  lurile —, cu cel bănăţean  Staţiei  meteorologice  De
      cădea averse                                                    va  putea  da  o  soluţie  de   bal,  dar  n-a  reuşit  să  se   —  promovări  în  toate  cele   va : din data de 19 iulie-.,
     însoţite de des-                                                                                                       3  eşaloane  —  concluzia  e
    lectrice şi Izolat                                                viitor mai consistentă:    menţină  I  O  evoluţie  pali­                         -  frecvent peste 35 grade
      Pe alocuri a-                                                     Cu un finiş Impresionant,  dă,   denotînd   lacune   de   clară:   dorinţa   dc   per­  Celsius  în  timpul  zilei,  4
     or avea carae-                                                   C.   F.R.  Simeria  a  săltat   valoare   competitivă,   neuni-   formanţă   a   învins   inerţia,   maxima  fiind  ieri  de  39iij
     iţiai, depăşind                                                                                                        saturaţia   color   cu   multe
                                                                      substanţial  de  lingă...  Mi­  ficarea   eforturilor   şi   re­                  grade.               j
                                                                      nerul  Ghelari,  depăşind  şi   surselor   din   unităţile   echipe.
                                                                      pe Minerul Ştiinţa Vulcan  I.M.H., nu au putut asi­        NICOLAE STANCIU
   86   87   88   89   90   91   92   93   94   95   96