Page 94 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 94
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
T
Recuperarea materialelor refolosibile - o activitate
CAMPANIA AGRICOLĂ DE li
continuă, tratată cu maximă importanţă
20,00 '
La Centrul de recupera materialelor refolosibile caş, geîtionarii Ion' Bo- Puternică mobilizare de forte 20,20
re a materialelor refolo- Hunedoara este situat în bora şi Ionica Gherasie, 20,0
sibilc Hunedoara discutăm apropierea marilor com ţin un contact permanent
cu subinginerul Sebastian binate siderurgice de la cu unităţile şi instituţiile (Urmare din pag. 1} cretara comitetului de l u c r ă t o r i de la >
Iordache, şeful biroului co Hunedoara şi Călan. El limitrofe, mai ales cu partid al întreprinderii. I.C.I.T.P.L.C.I.M. şi 30 21,50
lectări al întreprinderii are în cadrul I.J.R.V.M.R. C. S. Hunedoara şi C.S. Tot la ora aceea au ajuns de elevi ai Liceului nr. 1
judeţene de recuperare şi volumul de colectare şi „Victoria" Călan. Recupe satele Şoimuş, Bălata, Căi- în cîmp şi luni, unitatea Deva. începînd de- luni,
valorificare a materialelor prelucrare a materialelor ratorii sînt zilnic prezenţi neî şi Boholt, printre cel încheind de recoltat supra au venit la recoltarea
refolosibile Hunedoara — cel mai mare, de circa 40 în unităţi, urmărind la mai vrednici — cum ne faţa repartizată. Aici au inului la Birsău încă şapte
Deva, despre preocuparea la sută, din totalul produc faţa locului modul cum spunea Aurel Luca, pre mai ajutat, în săptămîna unităţi economice şi insti BUC
colectivului de aici pentru ţiei întreprinderii judeţene. sînt valorificate materia şedintele cooperativei — trecută la recoltat Inul, tuţii din municipiul re dlopr-
îndeplinirea indicatorilor De aceea, colectivului de lele metalice şi nemetalice, numărîndu-se Otilia Moga, lucrători ai Tribunalului şedinţă de judeţ. 6,15 S,
La o:
de plan pe primul semestru oameni ai muncii ai cen cum este expediat fierul Iosif Tesa, Gheorghe Luca, şi judecătoriei Deva, tipo — Recoltarea inului se cultui
al anului 1987. trului amintit îi revin, vechi spre oţelării, dacă loan Ilie, Traian Popa, grafiei şi din alte unităţi. desfăşoară în ritm rapid — 7,30 ,
— în şedinţa Comitetului comparativ cu anii trecuţi, întruneşte calităţile înscri Nicolae Luca şi mulţi alţii. La Cooperativa agricolă ne spunea Toma Lenghel, ltevlst
rlerul
Politic Executiv al C.C. sarcini mobilizatoare în se în documente,, depis Alături de ci munceau de producţie din Bîrsâu inginerul şef al unităţii — BuIetV,
al P.C.R., din 20 februarie 1987, la toate sortimen tează (inclusiv de la lucrători de la I.C.SJV.P. sînt cultivate cu in 35 de aşa că în cîteva zile bune punde
1987, între alte probleme tele din planul de pro- populaţie) noi surse de Deva, Sucursala judeţea ha. Strîngerea recoltei de lucru putem încheia 10,00
10,03
importante s-a dezbătut şi materiale refolosibile care nă C.E.G. şi A.D.A.S. ş.a. cunoaşte şi aici o puternică lucrarea. Sprijinul ce-1 rllor;
Raportul privind măsurile pot fi aduse in depozit — peste 100 de oamenî. mobilizare de oameni. Zil primim de la oameni ai muzlc
de îmbunătăţire a gradului LA C.R.M.R. pentru prelucrare şi sor Sâmbătă, 150 de lucrători nic iau parte la muncă muncii din oraş şi de 1-a l’ubllv
de prelucrare şi a calităţii tare. Cu majoritatea uni ai I.C.S.A.P. Deva au fost circa 70—80 de coopera elevi este de mare în de şt.'
tea r
fierului vechi pentru pro HUNEDOARA tăţilor colaborăm bine. tócele
\ la orele 5 dimineaţa în tori. Sîmbătă şi dumini semnătate în buna desfă
ducţia de oţel, în perioada I.M.C. Deva nu se numără poare:
1987—1990. Aceasta re însă printre aceste uni cîmp, avînd-o în frunte pe că, alături de oamenii din şurare a acestei impor ştiri;
cală ;
flectă importanţa ce o ducţie. Iată şi cîteva din tăţi. Continuă să ne ex Eugenia Ardeleanu, se sat au muncit şi 150 de tante lucrări. moar.
acordă partidul şi statul tre realizările din cursul pedieze fierul vechi ne De la
premi
nostru activităţii de recu acestui an. în primul se sortat, cu impurităţi ne Recito
perare a materialelor refo- mestru, la unole sortimente metalice (beton), peste di Lucrările miniere Fillpe
iosibile, prin care, aşa ca: oţel, alamă, cupru, bronz, mensiunile de şarjă şi fără Cîntai
cum se ştie, în viitor tre plumb, planul a fost rea a trece în documente sim Radio
ce pi
buie să se asigure 50 la lizat cu mici plusuri, Iar bolul unde se încadrează. (Urmare din pag. t) pei de dulgheri, Adalbert la ora actuală avem tot (lonar
sută şi chiar mai mult din la fontă s-a obţinut o La fel, mai sînt unele Gabor, care lucrează la ceea ce ne trebuie pentru pozlto
necesarul de materii prime depăşire de 6119 tone. şcoli din raza noastră de sută a culoarului aerian de culoarul de bandă, ne-a executarea lor. Beneficia Edmoi
Mărgu,
al economiei naţionale. De Prin măsurile luate de con activitate, de la care pre alimentare cu minereu a spus : rul poate conta pe terme de şti-
asemenea, la şedinţa Comi ducerea întreprinderii şi luăm şi în prezent cu preparaţiei, efectuarea u- — în cursul acestui an, nul de predare stabilit. ta ec
tetului Politic Executiv al printr-o muncă susţinută greutate hîrtia. nor demolări în vederea echipa mea a mers foarte Şeful punctului de lucru terprr.
Iară;
C. C. al P.C.R., din 3 iulie a întregului colectiv, în La rezultatele bune ob demarării lucrărilor de gli bine. Lună de lună am ob din Gurabarza, ing. Mihai * Bu
1987, s-a indicat centra perioada la care ne refe ţinute de colectivul cen sare a două silozuri tam ţinut depăşiri de plan. In Staicu, a ţinut să eviden Auku'
lelor şi întreprinderilor in rim, centrul din Hune trului din Hunedoara, care pon pentru minereu, exe prezent ne ocupăm de în ţieze pentru contribuţia a-
dustriale să ia măsuri fer doara şi-a depăşit sarcinile vor fi substanţial majo cuţia unei staţii de 110 chiderea culoarului, pe cei dusă la îndeplinirea sar •*>-
me pentru creşterea în valorice de plan cu 4,1 rate In cinstea zilei de kV la Crişcior, predarea 96 de metri realizaţi, şi de cinilor de plan, cît şi pen
continuare a productivită milioane lei. La sortimen sectorului de descărcare- turnarea betonului la ul tru calitatea lucrărilor i<
I
ţii muncii, a calităţii pro tele hîrtie, cartoane, cio 23 August şi a Conferin încărcare mecanizată a timul stîlp. Baza materia prestate, echipele conduse z.
duselor, recuperarea şi buri din sticlă ş.a. s-au ţei Naţionale a partidului, concentratelor în gara lă este asigurată în între de Petre Roşea (montori), me.
valorificarea materialelor înregistrat însemnate spo alături de recuperatori, Brad ş.a. Simpla înşiruire gime. Vom face o lucrare Gherasim Bardoş (zidari), turn.
refolosibile. Acest lucru ruri faţă de aceeaşi pe o contribuţie deosebită la a acestor lucrări este edi de calitate pe care o vom Nicolae Popa, (betonişti), 24,00 r
face ca problema activi rioadă a anului trecut. îndeplinirea sarcinilor de ficatoare, Ele au scopul de preda beneficiarului înain Anton Balint (fierar-beto-
tăţii de recuperare a ma — Cum colaboraţi cu plan şi-au adus-o şi lucră a moderniza şi a dezvolta te de termen. nişti). De asemenea, a apre
terialelor refolosibile să unităţile şi instituţiile din torii Vasile T'han, Floa tot mai mult producţia de — Spre sfîr.şitU'l lunii ciat aportul lucrătorilor
devină o necesitate de zonă, care vă furnizează rea Biculescu, Maria Carp, minereu a minei Barza, viitoare — a adăugat ing. din subordinea maistrului
prim ordin la scara între materialele refolosibile, cu Ion Jiboteanu, Felicia In a doua parte a anu loan Silvăşan, responsabil Zamfir Farca, al colective dev
gii ţări, de a cărei impor cele cărora trebuie să le Tihan, Maria Guzgan, Ma lui curent sînt prevăzute cu activitatea de instalaţii- lor secţiei de utilaj şi tria);
tanţă să fie conştient fie predaţi materialele colec ria Ana, Dorina Szas, Car a se pune în funcţiune montaj — vom începe gli transport Crişcior, coordo ele to.
NEDO
care cetăţean, dar mai ales tate? două importante obiective: sarea celor două silozuri. nată de maiştrii Traian poli no
men Huh,- Ştefania Dedu, culoarul de bandă şi două Praotic, silozurile sînt o- Sicoe şi loan Keîemen, la
lucrătorii care-şi desfăşoa — Şeful centrului, A- Mircea Catarambă, silozuri cu anexele afe biectivele cele mai impor execuţia obiectivelor mi Sosesc
(Modi
ră activitatea în acest do drian Mihuţ, ajutat de re rente. Am stat de vorbă tante din perioada care a niere cuprinse în planul La ran
meniu. cuperatorii Lutsch Ana, STELIAN DENA, ea cîţiva dintre cei care mai rămas din acest an. de investiţii al LM. Barza TRO.?
Centrul de recuperare a Zaharia Tecşe, Traian Far- corespondent le realizează. Şeful echi- Cu excepţia oţelului beton, pe anul 1987. Barba
Mistei
Nolen
statue
LUPE
(Urmare din pag. 1) descărcau lăzi cu roşii. Se pi in
Pe drumul legumelor din grădină Ia consumatori aflau în rafturi şi multe CAN;
rul);
dintre celelalte produse de nent
DOBRA. La datorie, sezon: varză, morcovi, cea AN IN
din zori în noapte culturi şi cele care au a- — Cine manipulează toa roşii, 500 kg ardei gras, nit la unitatea Agrocoop pă, gulii. Dar orarul de ftjit
>e)
juns la maturitate le re tă marfa aceasta, presupu 1 700 kg piersici. nr. 3. In plus, aici, varza deschidere nu credem că •wchi
coltăm operativ şi le ex nând că vi se va satisface Din cele cîteva consta aflată în vînzare avea un este cel mai potrivit. Mai
Am ajuns în ferma de BRA1
(Stea
legume a C.A.P. Dobra, pediem spre consumatori. comanda ? tări consemnate aici şi din aspect îndoielnic. Este exact, ar trebui aici unul TIE:
întinsă pe 100 ha, în jurul Adevărul este însă că, da — NU ştiu nici eu. altele, se deduc două as drept că vînzătoarea în non-stop. Să fie închise u- (Patr
nităţile tocmai la prînz, la
prelungite,
orei 14. Sub razele dogo torită secetei întîrziate în Unitatea nr. 6 tip For pecte: pentru întreprinde cerca să o mai cureţe, orele de maximă solicita terioa
dar... In rest, ceapă, ceva
culturile
sînt
diu
ritoare ale soarelui, totul dezvoltare. Avem suprafe tuna de pe bulevardul E- rile organizatoare de co re din partea publicului ca
parcă împietrise pe cîmp. ţe mari ocupate cu ardei, minescu e un vad foarte merţ, unităţile din cartie morcovi şi dovlecei... cumpărător, nu este bine. MAT-
Totuşi, la grădină găsim bun, dovadă depăşirea sis rele mai îndepărtate sînt — Varza am primit-o a- $i vil
ola);
o echipă de femei recol roşii, vinete, castraveţi tematică a planului. In a- cam scăpate din atenţie, cum două-trei săptămîni La depozitul complexu poru
tând varza de vară şi aşe- ş.a.m.d., dar încă nu au ceeaşi zi, mai avea în vîn- atît în privinţa aprovizio de la Rapolt — spunea lui de legume şi fructe Glasi
zînd-o în lăzi. Erau coope ajuns în stadiul de recol zare varză, gulii, ceapă, nării cît şi a servirii. Al Victoria Maier, şefa uni stăm de vorbă cu tovarăşul cultu
tare. Noi ne facem datoria,
ratoarele conduse de Leti- dovlecei. Puţin faţă de doilea aspect este acela că tăţii. A fost urîtă şi a- loan Bozdog, şeful com ffostc
ILIA
ţia Oprean, care pregăteau le udăm zilnic cu asper ceea ce aveau nevoie cum în buna aprovizionare şeful tunci... plexului. Tema discuţiei: mina
pentru livrare un nou lot soarele şi prin brazde. A- părătorii. Ei solicitau ro de unitate are, cum e fi Ajungem în piaţa mare. maximă operativitate in tirea
de varză. In alte tarlale, vem, de asemenea, perma şii, ardei gras, fasole etc. resc, un rol hotărâtor. Ci ajungerea produselor de la (Min
cooperatoarele din echipe nent la lucru în cîmp eîte — toate comandate pentru ne stă şi aşteaptă marfa, Mai întâi tot la o unitate producători la cumpără
le conduse de Sidonia Pre- 45—50 de cooperatori, care acea zi, dar neonorate. acela nu o va avea la tim Agrocoop, nr. 5, condusă
seean şi Angelica Dorea e- prăşesc, recoltează, udă etc. în cartierul Bejan am pul potrivit. de Gheorghe lovănescu. tori. Cum se procedează
fectuau praşila n treia la trecut pe la mai multe u- Ceapă şi morcovi vindea practic, tovarăşe Bozdog ?
ardei, iar cele din echipa DEVA. în piaţa şi în nităţL Aproximativ cores la punctul amenajat afară, — Absolut toate produ Re
Silviei Cismaş prăşeau vi cartierele mărginaşe punzător aprovizionată era HUNEDOARA. Iar la punctul din hală sele uşor perisabile sînt cepţi
FA
netele. Coordonat de ingi doar unitatea nr. 12. La „Balanfa" bunei doar morcovi... De la şe transportate din cîmp di Ex
nera Leontina Rada, şefa Raidul prin magazine de ora zece şe găseau în vîn- aprovizionări oscilează ful unităţii aflăm că a a- rect la unităţi, pe reţeaua 59, 5
fermei, mecanizatorul Io- legume din municipiul re zare roşii, varză, ceapă, vut zilele trecute şi alte de desfacere, nu fac haltă Ex
viţă Muntean executa tra şedinţă de judeţ l-am în morcovi. Cartofii se termi de la o unitate ia alta, legume, zarzavaturi, ver 72, I
71, î
tamentul fitosanitar la cas ceput cu cele din piaţa naseră chiar atunci. de la o zi la alfa în depozit. Doar în situa Ex
traveţi. Aspersoarele stro mare. Nimic de zis. I se — Comanda pe azi (24 deţuri, fructe. Au trecut. ţia cînd pe reţea se află 20, ,
peau la întreaga capacita ofereau cumpărătorului, La ora deschiderii uni Aşteaptă să mai primeas ceapă, varză etc., care sînt 79, (
Ei
te, Deci, cu toată canicula, într-o gamă bogată, legu iulie a.c.) trebuie să so tăţii nr, 12, condusă de că... mai rezistente, le păstrăm 31,
se muncea cu răspundere me proaspete. Doar faso sească — ne spune şeful Vasile Ghigu, gospodinele La Unităţile nr. 1 (gestio pentru o scurtă vreme în 77, <
de unitate. Nu vom rămî-
pe toate fronturile în fer lea verde era o prezenţă ne în gol. aveau la dispoziţie varză, nar Nicolae Stoiculescu), depozit, unităţile de des F /
E:
ma de legume de aici. singulară — la magazinul în Deva livrează cartofi, ceapă, cartofi, gulii, mor şi nr. 11 (gestionar Ion Po facere neavînd condiţii de 55,
Situaţia recoltării o a- de pe platou al Agrocoop. între alţii, A.E.S.C.H. Sîn- covi, dovlecei, vişine, pier top), tot în piaţa mare, se depozitare. E)
flăm de la brigadierul Din piaţă pînă în cartie tandrei. Dar nu prea are sici, dacă ne referim la 19,
EJ
loan Şindea, legumicultor rele Dacia şl Bejan este Cine-i încărca în maşini. produsele de sezon. Ro 78,
cu vechi state de serviciu, o distanţă bunicică. N-ar Unii dintre -cei ce fac co şiile se terminaseră seara. Cu toate condiţiile deosebite ale acestei veri se F<
un adevărat „stîlp" al fer fi fost de dorit ca distanţa merţ cu legume au găsit Cît am zăbovit noi în u- cetoase, producătorii dc legume depun eforturi stărui 1 02-
me!, cum îl caracteriza Eu să se transforme în dife soluţie la problemă. Maria nitate a sosit un transport toare pentru a obţine recolte cît mai bogate, pentru
genia Lazăr, primarul co renţă asemănătoare în a- Ardeleanu, responsabila cu varză de la C.A.P. Strei. a le culege la timp şi a le oferi pieţei proaspete, de
munei. provizionare. magazinului nr. 1 Agro Foarte frumoasă, adusă di bună calitate. Lucrătorii de pe reţeaua dc desfacere,
—- Am început recolta La unitatea nr. 8 din Da coop, din cartierul Dacia, rect din grădii ă. în marea lor majoritate, răspund strădaniilor legumi
tul verzel cu cîteva zile cia a I.G.S.L.F. nu se gă spunea: In piaţa „Dunărea", la cultorilor. Sînt însă şi excepţii, ca acelea semnalate
înainte. Din suprafaţa de seşte mare lucru de cum unităţile nr. 17 (gestionar în raidul nostru. Pi
10 ha, aceasta a fost adu părat. Legumele, cîte sînt, — Ieri (23 iulie a.c.), Constantin Manolache), şi In perioada următoare, cînd numărul sortimente fi I
cu
nată de pe 4 ha. Livrăm sînt „obosite". Normal. în ne-am dus cu încă două nr. 4, (gestionar George] lor şi cantităţile de legume oferite de producători vor Loc
zilnic la G.L.F. între 10— ziua raidului, magazinul lucrătoare la fermă şi am Ghigu), se descărcau pier spori considerabil, se impune ea pe întregul flux — cu
15 tone de legume, pe bază fusese aprovizionat cu 300 încărcat cartofi. Am avut sici şi se puneau operativ producători, transport, desfacere — să se acţioneze îns<
ele<
de grafic. Pînă acum am kg cartofi şi alte legume. pînă acum. Dar şi alte pro în vînzare la mai multe cu cea mai mare răspundere, pentru ca nimic din re fla
livrat 70 tone de varză. Mariana Păpădie, coman bleme de aprovizionare le puncte de desfacere, pen coltă să nu se piardă, legumele să ajungă proaspete, nor
Ieri am început şi recolta dase pentru acea zi în can rezolvăm prin efort pro tru a se evita aglomera de calitate Ia consumatori. niir
priu. Pe această cale ma
rea castraveţilor, expediind tităţi îndestulătoare — a- gazinul desfăcuse în ţiile. In plus, aici erau ş tnti
ceR
4
în prima zi 2,5 tone. Ur-, proape 10 tone de legume. roşii, ca şi alte produse de 25
»ărim zilnic stadiul âc Era singura lucrătoare din săptămîna respectivă, pînă ION CIOCLEI, N. TIRCOB,
dezvoltare al diferitelor 4, în magazin. joi, 7 tone cartofi, 8 tone sezon, ceea ce nu am InlU- GH. I. NEGREA, MIRCEA LEPĂDATU