Page 98 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 98
Pag. 2 DRUMUL SOCIAUSMULU
Răspunderi concrete pentru toate fazele
Simboluri ale hărniciei —
procesului de producţie
imbold spre noi realizări
La punctul întîi al hotă- probleme, iar rezultatele semnalate. Tocmai din a-
rîrii adoptate de conferin se văd". cest motiv este necesar ca
ţa pentru dare de seamă Desigur, la nivelul oţelă- toate cele patru organiza nifeste mai multă exigenţă vitate — privind îndeosebi
şL alegeri a comitetului de riei se ivesc permanent ţii de bază să se orienteze (Urmare din pag. \ ) şi spirit de organizare în aprovizionarea tehnico-ma-
partid de la O.S.M. I, de dificultăţi care trebuie re spre direcţiile prioritare rezolvarea acestor proble terială şi promovarea teh
la Combinatul siderurgic zolvate. Răspunderea şi de acţiune stabilite. Este me, să-şi îmbunătăţească nologiilor moderne de
Hunedoara, se arată că „în competenţa comuniştilor, vorba în principal de în neajunsuri, care au impie stilul şi metodele de mun 21,00
treaga muncă politico-or- angajarea lor mai llotărîtă tărirea vieţii interne de. că, de control şi îndru prospectare şi explorare
ganizatorică va trebui in şi unirea tuturor forţelor organizaţie, găsirea unor tat asupra obţinerii unor a colectivelor direct geologică, organizarea pro
tensificată pentru depăşi colectivului la îmbunătăţi forme mai eficiente de ri rezultate superioare. Ne mare ducţiei şi disciplina mun 21,30
rea angajamentelor pe a- rea de ansamblu a-activi dicare a gradului de cu vom mobiliza mai energic la faţa locului, să ia mă cii, — să recupereze inte
operative
pentru
în
că suri
în
continuare,
pentru
nul 1987 cu 500 tone oţel, tăţii a dat posibilitatea noştinţe practice, urmări avem încă suficiente re lăturarea stărilor de lu gral restanţele din primul
respectarea programulu' sporirii substanţiale a con rea mai îndeaproape a ac zerve ncvalorificate". „Şi cruri negative .şi îmbună semestru şi să încheie a-
zilnic de elaborare în pro tribuţiei lor la bunul mers tivităţii tinerilor, inclusiv brigada noastră din Abrud, tăţirea sub toate aspec cest al doilea an al cin
porţie de minimum 98 la a treburilor. Analizele o- al specialiştilor, creşterea care pune în evidenţă ză tele a muncii. Totodată, cinalului cu realizări cel
sută, sporirea substanţia perative efectuate la sfîr- exigenţei faţă de munca cămintele minerale utile s-au angajat, în numele
Bl
lă a productivităţii mun şitul fiecărui schimb, ur- fiecărui comunist. din zona Roşia Poieni, a colectivelor pe care le re puţin la fel de bune ca diop
cii". Sintetic, acestea re Cu .mai multă consisten muncit cu bune rezultate prezintă, să-şi organizeze acelea din 1986. 0,15
prezintă domenii de mare ţă s-a acţionat pentru pu în perioada care a trecut mai bine activitatea în în cadrul adunării gene La
culţi
importanţă pentru activi Hotărîrea de partid — nerea în valoare a măsuri de la începutul anului cu şantiere, să manifeste exi rale a avut loc un mo 7,30
tatea celor patru organiza lor stabilite pentru spori rent — arăta în cuvîntul genţă sporită pentru dis ment festiv, emoţionant: Revi
ţii de bază, a celor 102 de document de lucru rea productivităţii muncii. său maistrul minier Viorel ciplina muncii, să recupe înmînarea harnicului co rien
Buh
eomuni.şt', de fapt, pentru pentru comunişti Şi este bun acest lucru, în- Ştefan. Am resimţit însă reze restanţele înregistrate lectiv al I.P.E.G. Deva, puni
întregul colectiv al acestei trucît pînă în 1990 aceas cam des lipsa unor ma în semestrul I şi să în din partea C.C. al U.G.S.R., 10,00
unităţi de bază a combi ta trebuie să crească de teriale, echipamente şi pie 10.05
natului hunedorean. Lesne mărirea realizării zilnice a 2,2 ori, din care o bună cheie anul cu rezultate a „Steagului roşu" şi „Di corn
10,25
de înţeles, deci, însemnă sarcinilor, încredinţarea de parte încă în acest an. se de schimb, ceea ce con pozitive la toţi indicatorii plomei de onoare" de uni fold
tatea materializării unei răspunderi concrete pentru Ceea ce s-a făcut pînă în siderăm necesar să stea de plan. „Este necesară tate fruntaşa pe ţară pen 10,15
asemenea hotărîri, semni toate fazele procesului de prezent se datorează impli mai mult în atenţia con urgentarea finanţării pro tru rezultatele deosebite Bule
ficaţia fiecărui demers în producţie, pe întregul flux, cării mai responsabile a siliului oamenilor muncii iectelor de cercetare în obţinute în 1986, care l-au 'tera
Muz
care trebuie să se regă de la turnare la laminare, membrilor de partid care al întreprinderii în pe zonele de perspectivă, re situat pe locul al IlI-lea pia
sească practic contribuţia sînt doar o parte dintre au primit sarcini pentru rioada următoare". liefa Florin Todca, şeful în întrecerea socialistă cu Ana
tuturor membrilor de 'formele folosite aici în pregătirea ansamblurilor de Alţi participanţi la dez brigăzii Brad, element de unităţile de profil din de
cora
partid. vederea derulării unei ac turnare, îmbunătăţirea su bateri, între care Ioan Ni- terminant pentru atacarea ţară şi pentru care a fost prer
ne i
„Primul argument al fe tivităţi corespunzătoare. prafeţei lingourilor şi eli culescu, şeful brigăzii geo lucrărilor la timp, pregă corn
lului în care se munceşte Prin eficienţa sporită a minarea pierderilor prin logice complexe Iscroni, tirea distins cu „Ordinul Mun De
pentru traducerea în fapt acestor acţiuni s-au deta erupţii, zidirea corespun lor corespunzătoare cii" clasa a IlI-a. prei
a hotărîrii amintite — sub şat organizaţiile de bază zătoare a oalelor, creşterea Vladimir Galcenco, şeful şi obţinerea rezultatelor Luînd cuvîntul în cadrul Din
Har
linia tovarăşul Grigore Po- a schimburilor B şi C. calităţii şi vitezei de re brigăzii similare din Abrud, scontate“. La asemenea as lucrărilor adunării, tova Altoi
pescu, secretarul comitetu Dacă în plan cantitativ, paraţii, precum şi elimina Ioan Munteanu, şeful bri pecte s-a referit şi mais răşul Radu Bălan, primi graf
lui de partid — este că după cum s-a văzut, re rea perforărilor de prag. găzii Veţel, Victor Butca, trul mecanic Pamfil Su- secretar al pomitetului ju cliO j
late
am intrat în luna iulie cu zultatele sînt bune, în ceea A fost posibil acest lucru din cadrul brigăzii Zlatna, larea, de la brigada Valea deţean Hunedoara al P.C.R., triot
o depăşire de aproape' 200 ce priveşte respectarea prin repartizarea membri au evidenţiat strădaniile de Brazi, care s-a angajat preşedintele Comitetului 16,40
tone oţel. Nu ne stă în fire programului zilnic de ela lor comitetului pe dome şi preocupările colectivelor ca, împreună cu colectivul 17,0(J
17.05
să ne lăudăm, dar noi îl borare în proporţie de mi niile şi loc-tirile de muncă în care muncesc pentru în executiv al Consiliului mict
apreciem ca pe un lucru nimum 98 la sută s-au fă care lucrează, să re popular judeţean, i-a feli fold
bun, ca pe un început cut pînă în prezent doar cclc mai importante ale realizarea ritmică a sarci cupereze în scurt timp cei citat pe oamenii muncii A7,40
leo
promiţător în strădaniile cîţiva paşi destul de timizi. procesului productiv, prin nilor de plan, dar în a- 1 000 metri lineari res de la I.P.E.G. Deva pen serii
de a ne realiza angaja Datorită unor încălcări ale implicarea mai responsa celaşi timp au arătat că în tanţă din semestrul I şi tru realizările obţinute în * H
mentele. Adevărul este că, disciplinei tehnologice ş> bilă a membrilor activu munca lor s-au mai mani să încheie anul cu planul 1986 şi pentru înaltele dis rad i
după conferinţă nu am lă de muncă, unei slabe re lui şi comuniştilor. Cu toa festat lipsuri şi neajunsuri, depăşit la toţi indicatorii. tincţii acordate de condu 20,31
La
sat nimic la întîmplare. ceptivităţi faţă de reali te acestea, pentru ca fie legate de necesarul şi cali Adunarea a concluzionat cerea partidului şi statu zi î
Fiecare organizaţie, pe zarea la înalt nivel cali care hotărîre să prindă tatea forţei de muncă, de angajarea unanimă a co men
baza hotărîrii conferinţei, viaţă, la O.S-.M. 1 se ac aprovizionarea cu materia lectivelor din c a d r u l lui, le-a făcut unele re turn
21,00
şi-a • stabilit un program tativ a sarcinilor încredin comandări de îmbunătăţi
concret de acţiune, cu mă ţate şi respectarea instruc ţionează în vederea creş le şi piese de schimb, de I.P.E.G. Deva de a se mo re a activităţii si lc-a ura;
suri concrete şi sarcini spe ţiunilor la fiecare loc de terii rolului adunărilor ge unele condiţii de muncă biliza dinamic şi respon să obţină noi şi importante
cifice care au ajuns în muncă, acest obiectiv cu nerale, a învăţâmîntului şi sociale asigurate lucră sabil în lunile care au succcsc în viitor, incit să
scurtă vreme pînă la locui prins în hotărîrea confe- politico-ideologic şi discu torilor. Ei au considerat rămas 'pînă la sfîrşitul a- se menţină în continuare
de muncă. Mai buna coor .rinţei pentru dare de sea ţiilor individuale în rezol că este necesar ca orga nului, de a înlătura lipsu pe locuri fruntaşe îri arest
donare a activităţii orga mă şi alegeri este realiz.it varea tuturor problemelor, nul colectiv de conducere rile şi neajunsurile care domeniu prioritar al eco Dl
nizaţiilor de bază, creşte doar în parte. Iar trecerea întărirea vieţii interne de al întreprinderii să ma se mai manifestă în acti nomiei noastre naţionale. triaj
de
rea exigenţei faţă de tot organizaţie şi implicarea NEI
ce se face, faţă de calita printr-o perioadă a schim comuniştilor în depăşirea poli
bării
de
evident
generaţii,
tea muncii membrilor co greutăţilor cu caro se con Sos<
(Mo
mitetului ne-au dat posi cu implicaţii deloc de ne * fi V.
bilitatea soluţionării ope glijat, nu este un argument fruntă colectivul. X rtc
rative a unor multiple serios al neîmplinirilor VALENTIN NEAGU Asigurarea necesarului de furaje Bai-
Mi s
Noi
stat
(Urmate din pag. 1) fruntea n .ci acţiuni, cu desfăşoară recoltarea, trans LUI
Hotărîrea întregului colectiv căruţele proprii, au fost î portul şi depozitarea fu plin
ca:
cei
doi
preşedinţi
Traian Irimie, Viorel Voi-
rajelor,
rui)
ncn
nca, Romulus Mate.ş, Ionel de unităţi au afirmat că
(Urmare din pag. 1) şi una de formare manua tul alte condiţii, incom treaga producţie rezultată Maglaş, Dorel Sabău, Ga- se vor realiza stocuri de TE'
riai
lă la sol), acest obiectiv parabil mai grele, această după prima coasă a fost vrilă Mateş ş.a. nutreţuri la nivelul nece Nir
numeroşilor noştri parte va avea, la punerea inte secţie este ca o bijuterie. adusă în baza furajeră, jito
un
neri interni şi externi. A- grală în funcţiune, o ca Rămîn să-i sporească stră unde la ora actuală există Pornind de !a modul sarului viitoarei stnbulaţii (Re
tingerii acestui scop i-au pacitate de producţie de lucirea Ifrapt Tomu.ş, Va- circa 280 tone fin. Intre cum este organizată şi se a animalelor. Bal
fost subordonate eforturi cinci ori mai mare deeît a sile Cîndea, Avram Bîtcă. cei mai harnici coopera roş
le deosebite făcute în do vechii turnătorii. La aceas Petru Barbu, Friederich tori din sat la această ac ven
meniul investiţiilor de că tă dată se află „în mers" Pfisterer, alţi muncitori cu tivitate se află: Miron Da- (Mi
tre partidul şi statul nos două cuptoare eu inducţia experienţă, precum şi ma: videsc, Lenuţa Buriţesc. pic
tru, materializate în con şi linia de formare la sol. tinerii Alexandru Lazăr, Coriolan Măniuţ, Victoria 130?
(Eh
struirea şi punerea în La una dintre liniile me Stanca, Ana Colţ şi mulţi BA
funcţiune a noi şi moder canizate, montorii, furni Cornel Grama, Filip Rad alţi’. De menţionat că în sa
ne capacităţi de produc zorii de echipamente şi ş.a. Cert este că viitorul fiecare duminică se orga Micii reporteri — în întrecere • Avi
bas
ţie. Numai în cadrul fa beneficiarul efectuează pro secţiei se află în mâini bu O ;
bricii sectoare calde, în a- be tehnologice, iar la cea ne; ale unor oameni hai- nizează, din iniţiativa con la:
(Ca
cest an au intrat parţial laltă linie se execută pro nici şi sîrguincioşi, hotărîţi siliului de conducere al Valea Budului (Bacău) a „Ateneu", „Cutezătorii" şl HI/
în producţie o secţie de be la o parte dintre utila să răspundă prin fapte cooperativei, acţiuni de găzduit tabăra de instrui „Luminiţa". La concursu! i*eş>
forjă, o turnătorie de ne jele montate pe flux. grijii pe care partidul, per masă la transportul finu re şi odihnă a subredaeţi'- de creaţie literară „Pionie- gat
A ir
feroase şi, recent, turnăto Am luat cunoştinţă şi de sonal tovarăşul Nicolae lui şi paielor. La aceste lor pioniereşti de presă din rii-reporteri de azi — oa bir
ria nouă de fontă. data de naştere a noii sec Ceauşescu, o poartă muncii acţiuni iau parte 40—50 întreaga ţară. în rîndul ce menii de mîine ai ţării"
— Producerea fontei nu ţii: 16 iulie 1987, ziua în de cooperatori, precum şi lor 130 de pionieri-repor- — pioniera Ionela Vlad de
este o activitate nouă la care, din cuptorul de 12,5 şi vieţii noastre mereu teri prezenţi aici se nu la Subredacţia „Tot înain
„Mecanica" — preciza ing. tone, a fost elaborată pri mai bogate în înfăptuiri. toate atelajele din sat. în mărau şi reprezentanţii ju te" Hunedoara s-a detaşat
Liviu Moldovan, şef de a- ma şarjă de fontă. Deşi deţului Hunedoara, care între colegii ei din cele
telier la cea mai tînără de atunci au trecut puţine s-au detaşat în toate între lalte judeţe ale ţării, o-
secţie a I. M. Orăştie — zile — relevau cu mândrie cerile cu colegii lor din cupînd locul I, iar pionie
fi I
unde de peste două dece muncitorii cu care am dis ţară. Cu toţii au petrecut rele Marcela Semzaconl ano
nii mai funcţionează o tur cutat —, de aici au fost clipe minunate, de neuitat, (Subredacţia „Cutezătorii" rial
nătorie. Noi sînt însă uti expediate beneficiarilor acţiunile la care au parti Lupeni) — locul III, şl acc
lajele moderne, noi pot fi ;i.U. Alba Iulia, C.U.G cipat fiind îndrăgite, inte Monica Ju.şcă din Deva — a i
considerate mărcile de fon Iaşi, I.M.G. Bucureşti, resante, prin ele cunos menţiune, toate trei pri voi
ave
tă elaborată în cuptoarele IPROLAM Zalău ş.a.) în când noi frumuseţi ale ar mind legitimaţia de „cores să.
cu inducţie — de la fonta semnate cantităţi de piese tei scrisului. Consemnăm pondent special al revistei pîn
cenuşie la cea cu grafit turnate, apreciate ca fiind cîteva dintre .acestea: ma „Cutezătorii". De notat şl Şi
tur.
nodular. Noul cel mai au de calitate superioară ce sa rotundă „Rolul presei buna comportare a deven- prii
tentic îl constituie insă lor livrate pînă acum. în formarea şi dezvoltarea cei Monica Juşcă, care a de
mecanizarea largă a unui — Aurel Morancea, Con conştiinţei socialiste revo ocupat locul I pe tabără tre
mare număr de operaţii, stantin Mates, Viorel Ho- luţionare a tinerel genera la întrecerea de şah, L
care în vechea turnătorie morodean, alţi turnători- ţii", concursuri literare, în ur.ma finalizării acti cor
se execută manual. formatori care anul acesta întreceri sportive, drume vităţii subredacţiilor pre por
pl o
împreună cu ing. Tibo- vor ieşi la pensie au parti ţii şi vizite în oraşele din zente în tabără, subredac cu
riil Crişan, ne-am deplasat cipat la punerea în func împrejurimile Bacăului, ca ţia „Tot înainte" Hunedoa Vîr
la moderna hală de pro ţiune a noii turnătorii — şl întllniri cu scriitor'! Iu- ra a ocupat locul II. Şi
(M.
ducţie. Conceput pe trei sublinia un alt „veteran“, liu Raţiu, Viniciu Gafiţa. I.
linii tehnologice (două din Ilie Ocolişan. Pentru noi, Elisabeta Preda sau CU Foto-text IOAN VLAD,
tre ele mecanizate complet care am muncit în cu to- redactori de la revistele corespondent