Page 1 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 1
MS
In întîmpinarea Congresului educaţiei
!/• ,, „ . ...
Succes deplin Conferinţei judeţene
a educaţiei politice
şi culturii socialiste
Ş l A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Astăzi are loc Confe gic, integrat organic în muncă vie şi materializată,
rinţa judeţeană a educa orientările adoptate de ridicarea nivelului tehnic
ţiei politice şi culturii Congresul al XlII-lea al şi calitativ al produselor,
Anul XXXIX, nr. 9 239 SiMBÄTÄ, 1 AUGUST 1987 4 pagini - 50 bani socialiste — eveniment partidului, sarcinilor şi realizarea sarcinilor la
politic de însemnătate indicaţiilor tovarăşului export, ’ perfecţionarea
deosebită în viaţa orga Nicolae Ceauşescu, con continuă a calificării pro
a
fesionale
oamenilor
nelor şi organizaţiilor de
Adunarea reprezentanţilor cetăţenilor partid, a organismelor şi ferinţa va releva cu preg muncii. acelaşi plan, con
ansam
ideea
că
nanţă
cu
instituţiilor
atribuţii
Pe
politico-
în organizarea şi desfă blul activităţii cultural- ferinţa va aşeza analiza
ideologice şi
din judeţul Hunedoara şurarea activităţii şi de afir educative a avut şi are activităţii de educaţie pa
e
ducare,
formare
revoluţionară,
triotică,
plan formarea
mare a conştiinţei socia în prim concepţii înaintate ştiinţifică a tuturor ce
unei
Teri a avut loc la Deva partid, preşedintele Comi prilejul unui bilanţ fruc liste a oamenilor în mun faţă de valorile funda tăţenilor judeţului, con
adunarea reprezentanţilor tetului executiv al Consi tuos al economiei în pro că, în viaţa socială. mentale ale societăţii turând opţiuni noi de per-;
cetăţenilor din judeţul liului popular judeţean. fil teritorial a judeţului, Avînd -loc în preajma noastre socialiste. în a- fecţionare a activităţii
Hunedoara. Pe marginea raportului obţinut în primele şase Congresului educaţiei poi cest context, un loc cen din acest important do
La lucrările adunării au prezentat au luat cuvântul luni din an în înfăptui litice şi culturii socialis tral îl ocupă atitudinea meniu al muncii educa
participat reprezentanţi ai tovarăşii: Alexandru Işan, rea Directivelor celui de te, a Conferinţei Naţio de autentică factură so tive.
oamenilor muncii din uni Tiberiu Konţ, Dumitru al XlII-lea Congres al nale a partidului şi ani cialistă faţă de muncă, Cum este firesc, confe
tăţile économico-sociale, ai Bogdan, Gheorghe Mateiţ partidului. versării a 40 de ani de rinţa se va ocupa de
tuturor categoriilor de ce lUliU Hanke, Petru Gavrit în primul semestru din la proclamarea Republi atit a celor maturi, cît problemele majore ale
tăţeni din judeţ, deputaţi lă, Gheorghe Budugan, cel de-al II-lea an al cin cii, conferinţa judeţeană şi a celor tineri. Din a- dezvoltării creaţiei artis
ai Consiliului popular ju Corneliu Bololoi. cinalului VIII, economia se afirmă ca .moment cu cest punct de vedere au tice, profesioniste şi ama
deţean, primarii oraşelor Atît raportul prezentat judeţului Hunedoara a dat semnificaţii definitorii o însemnătate excepţio toare, integrate în actua
şi comunelor, activişti de cît şi participanţii la dez- economiei naţionale o pro pentru .amploarea şi pro nală indicaţiile cuprinse la ediţie a Festivalului
partid şi de stat, ai orga batm'! au scos în evidenţă ducţie marfă industrială funzimea eforturilor pe în ansamblul concepţiei naţional „Cîntarea Româ
nizaţiilor de masă şi ob făptui că adunarea ectăţe- de 20,6 miliarde lei, spo plan material şi spiritual integratoare a secretaru niei", a tuturor manifes
şteşti, ziarişti. nilot are loc în atmosfera rul de producţie dat de e- depuse de oamenii .mun lui general ăl partidu tărilor cultural-educati
Au participat, de ase de fierbinte vibraţie pa conomia locală cifrîndu-se cii hunedoreni în slujba lui, tovarăşul Nicolae ve.
menea, deputaţi ai Marii triotică generată de ani la aproape 14 milioane lei. edificării multilaterale a Ceauşescu, privitoare la
Adunări Naţionale care îşi versarea a 22 de ani de la î<n raport şi în dezba patriei noastre socialiste. locul şi rolul muncii e- Realizând o largă cu
au circumscripţiile în ju Congresul al IX-lea al teri s-a scos în evidenţă întrunind pe cei mai ducative în opera con prindere a problemelor
deţul nostru. partidului, care a ales în faptul că în domeniul edi reprezentativi oameni ai structivă condusă de privitoare la formarea şî
Adunarea cetăţenilor pe fruntea partidului şi a. ţă litar gospodăresc au fost partid. educarea omului nou,
judeţ a adoptat la ordinea rii pe tovarăşul Nicolae date în folosinţă în primul activităţii politice şi ideo Acelaşi cadru oferă conferinţa judeţeană de
de zi : Ceauşescu, cel mai iubit semestru 1132 de aparta logice, conferinţa este condiţia optimă unei dez educaţie politică şi cul
— Raport al Consiliului fiu aii poporului nostru, mente, precum şi o serie chemată să realizeze o bateri ample şi fructuoa tură socialistă se va a-
popujar judeţean şi'al Co precum şi de apropiatul. de utilităţi tehnico-edilita- analiză temeinică asupra se asupra celorlalte la flnma ca o autentică pîr-
mitetului executiv pe se Congres al educaţiei poli re, iar cu contribuţia ce modului în care organe turi ale educării şi for ghie de perfecţionare a
mestrul I al anului 1987 tice şi culturii socialiste, tăţenilor s-au realizat im le şi organizaţiile de mării omului nou, pro muncii, de mobilizare
cu privire la executarea premergător Conferinţei portante suprafeţe de zone partid, de masă şi ob fund devotat edificării largă a oamenilor muncii
lucrărilor edilitar-gospo- Naţionale a partidului, ce verzi şi florale, locuri de şteşti, organismele şi in hunedoreni la înfăptui
dăreşti, întreţinerea şi gos va avea loc în acest an. joacă pentru copii, tere stituţiile de învăţămînt, societăţii socialiste multi rea marilor obiective şi
podărirea fondului locativ, Participanţii la dezbateri nuri de sport şi altele. Cu cultură şi artă din judeţ lateral dezvoltate, în ca
repartizarea locuinţelor, a- au afirmat hotărârea ne toate acestea, în domeniul lucrează pentru forma re se situează stimularea sarcini ce le revin din
sigurarea aprovizionării strămutată de a da viaţă edilitar-gospodăresc res rea, dezvoltarea şi afir creaţiei ştiinţifice şi teh documentele celui de al
populaţiei, soluţiona orientărilor şi indicaţiilor tanţele din anii precedenţi marea în practica econo- nice, a iniţiativelor mun XlII-lea Congres al parti
rea propunerilor, sesizări secretarului general al au tras înapoi unele lu mico-socială a conştiinţei citoreşti, a acţiunilor o- dului pentru actualul cin
lor şl reclamaţiilor oame partidului, tovarăşul crări ca alimentarea cu socialiste a oamenilor rientate spre creşterea cinal şi pentru o perspec
nilor muncii, hotărârile şi Nicolae Ceauşescu la ple apă a Văii Jiului din sur creatori de bunuri mate producţiei fizice materia tivă mai largă, spre înăl
măsurile adoptate şi mo nara comună a Consiliu sele Jieţ şi Braia, canali riale şi spirituale. le, a productivităţii mun ţarea şi propăşirea mul
dul în care au fost duse lui Naţional al Oamenilor zarea pluvială a localităţi Potrivit orientărilor da cii, reducerea mai accen tilaterală a patriei noas
la îndeplinire. Muncii şi Consiliului Su lor Văii Jiului, ele nefiind te de Programul ideolo- tuată a consumului de tre socialiste.
Raportul a fost prezen prem al Dezvoltării Eco terminate nici în prezent.
tat de tovarăşul Radu nomice şi Sociale.
Bălan, prim-secretar al Co Adunarea reprezentan
mitetului judeţean de ţilor cetăţenilor a oferit (Continuare în pag. a 2-a) ÎN SPIRITUL PREVEDERILOR RECENTULUI DECRET
Sesiunea Consiliului popular AL CONSILIULUI DE STAT
al judeţului Hunedoara Mobilizare exemplară în muncă -
venituri suplimentare
Ieri, la Deva s-au desfă gedi, Georgcl Răican, Ion dezvoltare a agriculturii în
şurat lucrările sesiunii Draia, Ioan Fulea, Rafilâ profil teritorial. Raportul
Consiliului popular jude Iacob, Aurel Anghel, prezentat şi vorbitorii au Actuala etapă de dezvol tului, care se vor aplica sută. în felul acesta, spo
ţean, la care au participat Nicolae Cosma şi Ioan relevat că, sub conducerea tare economico-socială a de la 1 august 1987. Prin reşte considerabil retribu
ca invitaţi deputaţi ai Ma Necşa. biroului Comitetului jude patriei impune o activitate întregul lui conţinut, de ţia lunară a oamenilor
rii Adunări Naţionale care Exprimînd sentimentele ţean de partid, consiliile susţinută, dinamică, în muncii cu activitate de
îşi au circumscripţiile elec de ¡mîndrie patriotică şi populare şi Direcţia gene toate întreprinderile, rea cretul asigură sporirea export, ca urmare, cointe
torale în judeţul nostru, vie satisfacţie ale oameni rală pentru agricultură lizarea ritmică, integrală cointeresării materiale resarea lor în producţie
activişti de partid, condu lor muncii ininedoreni faţă s-au preocupat cu răspun directe, nemijlocite a tu trebuie să se ridice la cele
cători ai unor unităţi e- de marile realizări dobân dere de realizarea sarcini a prevederilor do plan la turor oamenilor muncii şi mai înalte niveluri de an
conomice, organizaţii de dite în dezvoltarea econo- lor de plan pe acest an, a toţi indicatorii. Unul din întreprinderilor, stimularea gajare şi abnegaţie.
masă şi obşteşti, cadre cu mico-socială a patriei în prevederilor cuprinse în tre obiectivele esenţiale colectivelor de oameni ai
munci de răspundere din perioada de după Congre programele de dezvoltare ale economiei româneşti la muncii care îndeplinesc în Şi în judeţul nostru
industrie şi agricultură, sul al IX-lea al partidului, a agriculturii şi a obiecti această oră îl constituie totalitate planul la acest sînt multe întreprinderi
din aparatul Comitetului intrată în conştiinţa nea velor noii revoluţii agra activitatea de export, care indicator, respectînd cri- care realizează producţie
executiv şi al organelor lo mului sub denumirea de re, în consens cu cerinţele directă pentru export şt
cale de specialitate, pri „Epoca Nicolae Ceauşescu", autoconducerii şi autoapro- care obţin, în general,
mari ai oraşelor şi comu precum şi hotărîrea de a vizionării teritoriale. Ur ACTIVITATEA DE EXPORT rezultate pozitive. Preve
nelor, ziarişti. întîmpina Conferinţa Na mărind transpunerea în derile recentului decret
Sesiunea a adoptat ur ţională a partidului şi cea viaţă a prevederilor de calitate o dinamism ® eficienţă sînt menite să-i mobilizeze
mătoarea ordine de zi : de a 40-a aniversare a pro plan şi a programelor spe mai mult pe oamenii mun
1. Raport cu privire la clamării Republicii cu noi ciale, în perioada trecută cii din aceste unităţi —
modul cum au acţionat şi însemnate succese, ma din acest an s-au înregis asigură resursele valLitare teriilc de calitate şi ritmi de la muncitorii direct
consiliile populare şi or terialele prezentate şi par trat o serie de rezultate necesare pentru importul citate ale expedierii pro productivi, maiştri, tehni
ganele de specialitate pen ticipanţii la dezbateri au pozitive în dezvoltarea a- unor materii prime şi ¡ma duselor către beneficiari. cieni, ingineri, cît şi pe
tru înfăptuirea atribuţiilor dat o înaltă apreciere ac griculturii, accentul fiind teriale, cît şi plata unei Aşa cum se precizează lucrătorii indirect produc
şi sarcinilor din domeniul tivităţii revoluţionare ne pus pe folosirea cu ran părţi din datoria externă tivi din cadrul secţiilor şi
agriculturii in conformita obosite pe care secretarul dament ridicat a pămîntu- a ţării. Este de înţeles, în decret, începînd chiar atelierelor respectivelor u-
te cu prevederile Legii general al partidului, tova lui, a bazei tehnico-mate- aşadar,' -necesitatea strin de astăzi, 1 august 1987, nităţi —, să-i determine la
nr. 4/1970 şi ale Legii nr. răşul Nicolae Ceauşescu, o riale şi forţei de muncă. intră în vigoare prevede o colaborare mai strînsă
6/1974. desfăşoară pentru progre Ca urmare, la producţia gentă' â realizării exem rile potrivit cărora oame decît pînă acum, pentru
2. Dare de seamă a pre sul multilateral al patriei, vegetală se estimează obţi plare a planului de ex nii muncii care-şi îndepli crearea tuturor condiţiilor
şedintelui Tribunalului ju pentru ridicarea calităţii nerea unor recolte superi port — .ritmic, cantitativ, nesc planul de producţie de îndeplinire a sarcinilor
deţean şi a procurorului imuncii şi vieţii întregului oare celor din anii prece dar mai ales la un înalt pentru export şi exportul de plan.
şef al Procuraturii jude nostru popor. In acest con denţi. Drept rezultat, coo nivel de calitate şi compe pe relaţia devize converti
ţene pe anul 1986 şi se text s-a subliniat rolul de perativele agricole au li titivitate. în acest con bile vor primi, pe lingă Răspunderi majore revin
mestrul I 1987. mare însemnătate ce îl de vrat suplimentar la fon text se înscriu şi prevede drepturile de retribuire -cu şi colectivelor producă
3. Raport privind solu ţine agricultura în reali dul de stat însemnate can rile recentului Decret al venite potrivit legii, şi un toare de mărfuri pentru
ţionarea propunerilor, se zarea obiectivelor Stabilite tităţi de, orz, iar la grîu Consiliului de Stat al Re adaos lunar de 10 la sută export indirect, acestea
sizărilor şi reclamaţiilor de Congresul al XlII-lea producţia medie este su publicii Socialiste Româ din retribuţia aferentă pro fiind de asemenea stimu
oamenilor muncii, potrivit al partidului, cît şi sarci perioară celei din anul nia privind unele măsuri ducţiei de export prevă late în cooperarea cu uni
Legii nr. 1/1978, îm semes nile ce revin lucrătorilor precedent cu peste 16 la pentru creşterea cointere zută în plan, iar c.ei care tăţile direct participante Ia
trul I 1987. ogoarelor hunedorene în sută. în sectorul zootehnic sării materiale a oameni realizează producţia de activitatea de export. în
Pe marginea materiale vederea îndeplinirii in cele s-au înregistrat sporuri la lor muncii, a întreprinderi export pe relaţia cliring felul acesta, pentru activi-
lor prezentate au luat cu mai bune condiţii a pre
vântul tovarăşii : Ana Sze- vederilor programelor de (Continuare în pag. a 2-a) lor, în realizarea produc ţări socialiste vor primi (Continuare în pag. a 3-a)
ţiei de export şi a expor
un adaos lunar de 5 la