Page 101 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 101
ÎN LUMINA MĂSURILOR STABILITE DE CONGRESUL
EDUCAŢIEI POLITICE Şl CULTURII SOCIALISTE
Orientare mai fermă spre problemele
¡l<2^Í
majore ale activităţii productive
Pentru organele şi orga O atenţie sporită am a- secretarul general al parti
nizaţiile de partid de la cordat organizării şi des dului, tovarăşul Nicolae
Combinatul siderurgic „Vic făşurării învăţămîntului Ceauşescu, la recentul
toria" Călan, una dintre politico-ideologic în cele Congres al educaţiei poli
laturile esenţiale ale mun 123 de cercuri. Putem spu tice şi editurii socialiste -—
ne că, în general, în acest
ORGAN Al COMITETULUI JUDETEftN HUNEDOARft AEffllCf cii este intensificarea ac domeniu s-a acumulat ex că în domeniul ideologic,
tivităţii
politico-ideologice
al educaţiei şi culturii s-a
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N şi cultural-educative în perienţă, ceea ce a. dus la ajuns la o anumită rămî-
a
îmbunătăţirea
calitativă
scopul
contribu
creşterii
nere.în urmă faţă de dez
ţiei ci la realizarea sarci dezbaterilor, la creşterea
nilor de plan şi rezolva rolului învăţămîntului po voltarea rapidă şi puter
rea multiplelor probleme litic, la cunoaşterea sarci nică a bazei tehnico-ma-
Anul XXXIX, nr. 9 264 DUMINICĂ, 30 AUGUST 1937 4 pagini - 50 bani care se ivesc în activita nilor concrete ale colecti teriale. Pornind de Ia a-
tea colectivului. Iar dacă velor, la găsirea unor mo ceasta este necesar să ac
afirmăm în acest context dalităţi noi, eficiente de ţionăm cu toată fermita
că, în prima parte a lui rezolvare a unor importan tea pentru lichidarea aces
1987 s-a evidenţiat o spo te probleme de produc tei rămîneri în Urmă şi
â \ ii mWPIMtEi: WRt*T£1 HAÎIOHIE A MRTîlliMJt rire a responsabilităţii cu ţie, dar, mai ales, la creş realizarea unei concordan
g ^ ţj ?|. AMVER«Rli A 48 flt AIH care colectivele muncito terea gradului de cunoş ţe cît mai depline între
reşti au abordat sarcinile tinţe şi de conştiinţă al aceste două laturi funda
VV i : iz u IHilP nmutu ce le revin şi, pe această oamenilor. A crescut rolul mentale ale dezvoltării
ÎStiU *• s ' . j§ S,v. s * il formativ şi educativ al a- societăţii socialiste".
. ■ —■ ■ ..................................... ......... bază, o îmbunătăţire a
muncii productive în an dunărilor generale, a spo Raportîndu-ne perma
samblul ei, spunem de rit eficienţa lor în înrîu- nent la aceste cerinţe şi
rirea gîndirii economice a
politi-
fapt
în centrul preocupărilor—onorarea co-ideologică şi educativă oamenilor, în abordarea exigenţe de mare însem
activitatea
că
nătate este necesar să a-
a fost mai bine orientată, cu mal mare răspundere a rătăm c# activitatea poli
sarcinilor de producţie, în
contractelor cu partenerii străini mai ferm angajată şi im Unirea forţelor pentru de tică, ideologică şi de edu-
plicată
esen
în
direcţiile
ţiale, mai eficientă. Ne păşirea greutăţilor cu ca
referim la canalizarea tu re ne confruntăm- Propa ALEXANDRU RADU,
La C.S. Hunedoara, în răspunderii personale a care ţine de iniţiativă şi turor formelor educaţiei ganda vizuală, munca de secretar adjunct
cursul lunii august, o con lucrătorilor pentru reali competenţă ; profesională, politice spre mai buna u- la om la om, activitatea al comitetului de partid
tribuţie importantă la în zarea ritmică, zi de zi, a de răspundere şi dăruire tilizare a utilajelor şi in organizaţiilor de masă, ce de la Combinatul
deplinirea programului de planului fizic sortimental, în muncă. Pentru că, sub stalaţiilor, îmbunătăţirea lelalte forme ale muncii siderurgic „Victoria"
fabricaţie a produselor aprovizionarea cu cele liniem acest lucru, tot ce calităţii, creşterea produc educative au fost mai con Călan
destinate exportului şi-a necesare, efectuarea unor s-a realizat pînă acum tivităţii muncii şi eficien cret ancorate şi implicate I
adus-o, alături de alte sec revizii şi reparaţii de ca aici este rezultatul direct ţei economice, folosirea în activitatea productivă.
ţii, şi colectivul de muncă litate la utilajele şi in al eforturilor proprii de judicioasă a materiilor pri „Trebuie să spunem,
al laminorului de 650 mm. stalaţiile din dotare, utili puse pentru lansarea, exe me şi materialelor etc. însă, deschis — sublinia (Continuare în pag. a 2-a)
Acţionînd stăruitor pentru zarea eficientă a timpului cutarea- şi livrarea promp
creşterea volumului şi e- de muncă disponibil, în tă a unor produse de cea
ficienţei exportului, dor tărirea disciplinei la toate mal bună calitate, compa
nici să întîmpine cu rea punctele de lucru, începînd rabile cu oricare din pro
lizări frumoase în produc de la cuptoare, linia de la dusele similare fabricate
ţie Conferinţa Naţională a minare, paturile de răcire în lume. De altfel, calita
tea este argumentul forte
laminatelor
al
hunedore-
ACTIVITATEA DE EXPORT ne pe pieţele de desfacere
din China, R.F.G., Israel,
calitate • dinamism * eficienţă India, Pakistan, Iran ş.a, Asigurarea necesarului de furaje - condiţie
— Tovarăşe ing. Nicolae
partidului, oamenii mun si pînă la finisaj-ajustaj. Neghină, în calitate de
cii ,ee îşi desfăşoară acti Efectele acestor măsuri, la tehnolog al secţiei, cum esenţială pentru îmbunătăţirea activităţii zootehnice
vitatea în secţia laminor aplicarea cărora am atras apreciaţi interesul colecti
650 au mărit lună de lună, pe toţi cei aproape 600 de vului pentru creşterea vo
în perioada trecută din laminatorişti ai secţiei, se lumului de laminate la ex în stabulaţia 1986/1987, a permis tăierea plantelor ţii, evitîndu-se deprecierea
an, cantitatea de produse regăsesc în volumele me port, a calităţii lor ? Complexul de vaci cu lap aproape de sol. în acest calitativă. Finul a fost de
realizate pentru beneficia reu sporite de profile fa — Un procent este sem te de la Bobîlna a avut mod — deşi anul n-a fost pus în fînare, iar paiele
rii din alte ţări, în con sonate şi laminate rotunde nificativ. în luna august mari necazuri din pricina favorabil — s-a reuşit să în şire bine rostuite. O
livrate conform contracte a.c., comparativ cu ianua lipsei de furaje; Ce se fa se obţină producţii bune mare cantitate de paie de
diţiile îmbunătăţirii cali lor partenerilor străini. rie, realizările noastre au
tăţii acestora. Ing. Dumi sporit cu 30 la sută. Aş ce în această perioadă pen la hectar, în acelaşi timp, orz şi grîu a fost procu
tru Orvas, şeful secţiei, Produsele noastre au mare dori însă să subliniez că tru ca o astfel de situaţie transportul recoltei s-a fă rată de la C-A.P. Bobîlna
ne-a spus : trecere pe piaţa interna putem obţine realizări mai nedorită să nu se mai re cut cu atelajele celor ce — care nu are bovine —,
pete ?
—■ în al doilea an al ac ţională. Sîntem mobilizaţi bune pe planurile canti .şi din judeţele. învecinate.
tualului cincinal, lamina-* cu toate forţele, aşa cum tăţii şi calităţii. Pentru a Trăgînd maximum de Unitatea a deplasat la- fa
din
torilor din secţia noastră ne cere secretarul general ţine pasul cu solicitările învăţăminte trecut, situaţia A.E.I. BOBÎLNA ţa locului prese de balotat
şi
de
mijloace
de
actuala
anul
transport,
le revin sarcini mobiliza al partidului, tovarăşul beneficiarilor interni şi conducere a complexului
toare. Din prima lună a Nicolae Ceau.şescu, pentru externi, conducerea secţiei depune strădanii stărui reălizîndu-se astfel atît
au realizat prima coasă —
anului s-au luat măsuri onorarea tuturor solicitări a sporit exigenţa (la linia toare pentru a evita repe ţărani cooperatori din sa strîngerea la - timp a gro
respective,
sierelor
şi
cît
pentru asigurarea condi lor pe anul 1987. LIVIU BRAICA tarea acesteia. Iată cîteva tele din jur —, ceea ce a aducerea grabnică a aces
ţiilor optime desfăşurării Iată, prin urmare, un dintre măsurile întreprin dus la un cost mic pe tona tora în unitate.
se în acest scop. Spre deo
normale a producţiei, s-a mod concret de acţiune a de nutreţ. Conducerea a- Dar şă vedem ce nutre
sebire de anul trecut cînd
pus accentul pe întărirea lucrătorilor de la „650", {Continuare în pag. a 2-a) un mare număr de vaci sociaţiei a acordat o aten ţuri se află, la ora actua
ţie deosebită strîngerii tu lă, în unitate şi să com
au fost ţinute în grajd, parăm aceste cantităţi cu
nutreţ
turor
do
surselor
toate animalele au fost existente, ca şi transpor necesarul înscris în balan
Reducerea costurilor de producţie — scoase în primăvară la tului şi depozitării acestuia ţă şi eu ce se preconizea-
păşune, în grajd fiind ţi
nut doar tineretul de 0—6 în cele mai bune condi- za a se realiza :
luni. în acest fel s-a evi
sarcină prioritară a colectivului de muncă tat consumul de furaje Posibilităţi
cultivate în timpul verii Sortiment necesar asigurat de asigurat
şi tot ce s-a recoltat — de furaje (tone) (tone) (tone)
Au trecut opt luni din mitetului Politic Executiv contabil şef, să arătaţi şi masă verde, trifoi, lucerna,
acest an. în efortul gene al C.C. al P.C.R. din 21 cîteva din căile prin care fîn ş.a. — a fost adus în — suculente v 3 000 3 300
ral de îndeplinire şi depă august a.c., costurile de au fost obţinute economii baza furajeră. Suprafeţele 1000 522 1 600
600
şire a sarcinilor de plan, producţie trebuie să re le menţionate. cultivate cu furaje legu — grosiere 1000 550 1 100
a angajamentelor asumate flecte în mod permanent — Cea mai importantă minoase au fost fertiliza — fibroase
în întrecerea socialistă, co potenţialul tehnic şi ma te, recoltarea acestora s-a
lectivul I.M.C. Deva se terial de care dispunem, MARIN NEGOIŢA efectuat la timp. Prima Tabelul de mai sus este sociaţiei de la Bobîlna pe
poate mîndri cu bune rea iar rezultatele economice coasă la trifoi şi lucernă elocvent în ce priveşte linia asigurării necesaru
lizări atît la producţia obţinute să fie pe măsura {Continuare în pag. a 2-a) s-a făcut manual, ceea ce preocuparea conducerii a- lui de furaje. Demn de re
marfă, cît şi la producţia acestui potenţial. De ase marcat este că acest lucru
fizică, sortimentală. Aici
menea, secretarul general se realizează, în cea mai
însă ne-am propus să ne al partidului a cerut să se
oprim asupra unei laturi acţioneze cu mai multă mare parte, prin eforturi
deosebit de importante a răspundere pentru reduce proprii. Dr. medic veteri
activităţii celor ce produc nar Ioan Susan, directorul
materiale
cheltuielilor
rea
materiale de construcţii, şi şi de producţip, rentabili complexului, sublinia:
anume la costurile de pro — Sîntem hotărîţi să re
ducţie. „De fapt — subli zarea tuturor produselor, dresăm activitatea unităţii
eliminarea pierderilor şi
nia ec. Alexandru Toma, noastre, iar un prim pas
contabilul şef al întreprin creşterea eficienţei econo în această direcţie este a-
derii — în costurile de mice. Menţionez că harni sigurarea nutreţurilor. Vom
producţie se regăsesc efor cul colectiv al unităţii depăşi necesarul la toate
turile depuse de oamenii noastre a fost animat me categoriile de furaje. A-
muncii din unitatea noas reu de dorinţa de a obţine cest fapt ne va permite
tră în direcţia folosirii cu rezultate fizice deosebite, să realizăm, în viitoarea
chibzuinţă a tuturor resur în condiţii de eficienţă e- stabulaţie, o bună lirănirc
selor umane şi materiale conomică superioară. Pot a animalelor — condiţie
pe care le avem la dispo aminti, în acest sens, că esenţială pentru sporirea
ziţie pentru fabricarea ma numai pe perioada care a continuu a producţiilor
terialelor de construcţii. trecut clin acest an costu zootehnice.
Aşa cum a indicat secre rile de producţie au fost
tarul general al parti reduse cu circa 10 milioa B. TURDEANU
dului, tovarăşul Nicolae ne lei".
CeauşescU, la şedinţa Co- ’•— Vă rugăm, tovarăşe (Alte relatări în pag. a 2-a).
