Page 102 - Drumul_socialismului_1987_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. $

Orientare mai fermă spre problemele majore

IU i8ÏIÎIPII*8EA CüHTOïEf «AII9PLI S fARTlOUiUÎ g T ELEV
Şl A81VE8URIÎ * 48 8E A*l [Urmare din pag. 1) sale vor acţiona cu mai lităţii învăţâmîntului poli- IM—
mare răspundere şi com­ tico-ideologic, cu deosebire
DE U PH8CIM4A8EA 8EP88UCII
m petenţă, pentru ca, in­ în uzinele şi secţiile cu' DUMIF
tr-adevăr, tot ce se între­ probleme deosebite în rea­ :)0 <zriJS
caţie pe care o desfăşoa­ prinde şi se face în do­ lizarea sarcinilor, orien­
ră organele şi organizaţii­ meniul ideologic, al edu­ tarea lui mai fermă spre 11.30 Telex
le noastre de partid nu se caţiei politice să-şi dove­ problemele majore cu care 11.33 Lumea <
centrul preocupărilor — onorarea ridică încă la nivelul ce­ dească mai consistent efi­ se confruntă colectivele în (color).
Telefi
*
rut. Nerealizările şi rămî- cienţa, să se regăsească munca de fiecare zi. Un ghiozdan
nerile în urmă la secţiile cu mai multă forţă în accent deosebit vom pune au vîrst.
contractelor cu partenerii străini cocsificare, carbofluid, a- impulsionarea muncii de apoi pe îmbunătăţirea or­ ţie u St
film tv.
glomerare, C.E.T. sînt cî- fiecare zi a oamenilor. ganizării, conţinutului şi 12,10 Din cun
{Urmare din pag. 1) de muncă. Aceste preve­ un loc de muncă deosebit teva argumente în această Iată de ce, încă din pri­ rodniciei muncii politice cuiul ro
deri au fost dezbătute pe de important, unde lami­ direcţie. Ele se datoresc, mele zile de după cel de masă, a propagandei * Muzică
echipe şi formaţii de lu­ natele sînt verificate di­ în primul rînd, nerealiză- de al III-lea Congres al vizuale şi activităţii de 13.00 Album 0
(parţial
cru, fiind primite cu viu mensional, finisate, panso- rii indicilor de utilizare a educaţiei politice şi cul­ educaţie astfel incit, în 11.30 însemne
do laminare şi âjustaj) în interes şi deplină satisfac­ nate pe calităţi, tipodimen- instalaţiilor, utilajelor, tu­ turii socialiste, am stabilit ansamblul ei, munca po- timp croi
*
Portut
urmărirea permanentă pe ţie de oameni. Sînt con­ siuni, balotate, etichetate turor capacităţilor produc­ o seamă de direcţii pen­ litico-ideologică să deter­ Calafat
întregul flux de fabricaţie vins că împreună vom găsi şi livrate beneficiarilor, se tive, unei stări discipli­ tru perfecţionarea organi­ mine mai consistent gîn- 15.00 închidere
a parametrilor optimi de mai departe noi posibili­ evidenţiază subinginerul nare necorespunzătoare. zării şi conducerii muncii direa şi acţiunea oameni­ inului.
funcţionare. Scopul este tăţi de a ne face activita­ Arsenie Popa, maistrul Ion Există apoi ncîmpliniri în politico-ideologice şi de e- lor din combinat pentru 19.00 Telejurn:
unul singur: realizarea de tea mai eficientă, a onora Dumitru, muncitorii Şte­ ceea ce priveşte realizarea ducaţie, care să asigure a-şi consacra întreaga e- 19.15 Ţara mei
produse cît mai multe şi la termen contractele cu fan Mărăcină, Ioan Sa- productivităţii muncii şi tuturor demersurilor noas­ nergie, competenţă şi ca­ * Epocă
!
cit mai bune. beneficiarii de peste hota­ bău, Vasile Florea, Vasi.le eficienţe economice. tre o finalitate practică pacitate de creaţie înfăp­ epocă d<
voluţiona
— Aş dori să fac şi re, vom strînge rîndurile Niculiţă, Ion Vermeşan, Pornind de la acestea, sporită. Avem în vedere tuirii marilor obiective ce Documon
eu o precizare — a inter­ pentru a cinsti cu rezul­ Ioan Dănilă, Aron Foltuţ comitetul nostru de partid, în acest sens creşterea sub­ ne revin în prezent şi în în judeţt
venit maistrul principal tate cit mai bune Confe­ şi Ioan Siklodi. organele şi organizaţiile stanţială a nivelului şi ca­ perspectivă. 19.33 Cîntarea
Miron Negrită, secretarul rinţa Naţională a parti­ r / in i a aaaam / mmm t xaam g mmm O aamm a ammm a mmm a Mmm m t r M amm m i m a r M mmem m ornam o aamm o aaaam a mmm a ornam a mmam a aamtsa a amm a j (color)
* Omagii
comitetului de partid al dului. Intre cei mai har­ ducătorul
laminorului. Prevederile nici lucrători din cadrul Emisiune
recentului Decret al Con­ laminorului nostru, cu a- 4 In cola
Consiliul
siliului de Stat privind li­ port constant la îndepli­ CAMPANIA AGRICOLĂ Dl VARĂ Educuţiel
nele măsuri de creştere a nirea contractelor cu par­ şi cu Co
cointeresării materiale a tenerii străini se numără aflii® . v -v ‘ ■ : • culturăI
socialistă
oamenilor muncii în reali­ Eugen Oniga şi Bartolo­ Iui Sălaj
zarea producţiei de export meu Gladaufszky — lami- Strădanie şi hărnicie în efectuarea lucrărilor 20.15 Film artl
şi a exportului reprezintă natori şefi, Ion Jitaru şi „Damen-
un puternic stimulent şi Nicolae Moraru — maiştri (color)
Producţie
pentru colectivul nostru laminare. De la ajustaj. agricole la timp şi la înalt nivel calitativ rllor sov
Premieră
t In scurtă vreme vom recoltat deja primele hec­ câmp şi administrate 480 mînţărilor de toamnă şi 21.40 Muzică
intra în plin într-o im­ tare. tone gunoi de grajd, iar în celelalte unităţi din ior)
portantă bătălie ce se va — Atît la Bretea Strei, la C.A.P. Gînţaga din 560 consiliul unic, ne-am adre­ 21.50 Telejuma
Oamenii — au roi hotărîtor desfăşura pe ogoare: cam­ cît şi la Gînţaga — spu­ tone s-au aplicat 490 tone. sat tovarăşului Ioan Cotu- 22.00 închidere
pania agricolă de toamnă, nea Gheorghe Cuteanu, Şi la celelalte unităţi de ţiu, directorul S.M.A. Că­ mulul.
Intr-o zi de august cu me de muncitori fruntaşi, caracterizată prin aceea că primarul comunei Bretea pe raza comunei s-au lan, care ne-a spus: LUNI, 31
cer senin şi soare strălu­ a desprins din buchetul de în perioada care urmează Română — Vin la lucru transportat îngrăşăminte — Se ară în toate unită­
citor am admirat, la Sta­ realizări raportate in cin­ recolta anului 1987 se va un mare număr de oameni. naturale — 300 tone la ţile, cu excepţia CA.P. 20.00 Telejurni
ţia C.F.R. Vata de Jos, a- stea zilei de 23 August, strînge în întregime şi se Ne străduim să strîngem C.A.P. Ruşi şi 200 tone la Sîncrai, unde lucrarea ur­ 20,20 f -jiţdi
\ 1--1
leile irumos amenajate, ceie mai semnificative fap­ va pregăti producţia anu­ recolta într-un timp cît C.A.P. Vîlcele, care în zi­ mează să înceapă în aces­ 20.40 Tezaur 1
spaţiile verzi cu o sume­ te. Astfel, Ioan Coza, Caz- lui viitor. Buna desfăşu­ mai scurt şi să evităm lele acestea vor fi împrăş­ te zile. Suprafeţele reali­
denie de trandafiri care mir Szabo, Ioan Lupei, rare a celor două lucrări orice pierdere. tiate. zate, în unităţile din Nă- 20,55 Film în
lor).
îşi revarsă cu dărnicie par­ Ioan Mariş au un aport pune în faţa organelor şi dăstie şi Strei se apropie „CL, S. pt
fumul in aer, spre încinta- hotărîtor la succesele obţi­ organizaţiilor de partid, a de 100 ha, iar în celelalte veni“. Ei
Producţie
rea oamenilor ce călăto­ nute in acest an. Prin stră­ consiliilor populare, a fac­ C.UAS.G. G Ă L A N au depăşit 50 ha. rllor jap
resc cu trenul. daniile lor, ale întregului torilor de conducere din — Se apropie culesul 21,35 „Patriei«
Vaţa de Jos este o sta­ colectiv de muncă, Staţia unităţi sarcini deosebit de porumbului, în ce stadiu cîntece.
fie mică, bine întreţinută. C.F.R. Vaţa de Jos şi-a în­ importante privind orga­ . — Tovarăşe primar, ce — Cum înaintează ară­ se află pregătirea utila­ 21.50 Telejurni!
Pe aici trec zilnic un nu­ deplinit, pe perioada tre­ nizarea şi coordonarea ac­ măsuri s-aU luat pentru turile ? jelor ce vor participa la £2,00 închidere
măr însemnat de navetişti cută din acest an, sarci­ tivităţii, mobilizarea la împiedicarea sustragerilor — Cea mai mare supra­ această lucrare ? mului.
care vin sau pleacă din nile la tone expediate in muncă a tuturor coopera­ şi distrugerii de recoltă ? faţă s-a realizat la C.A.P. — Combinele de recol­
staţiunea balneoclimateri­ proporţie de 104,60 la su­ torilor, evitarea oricărei — Paza în câmp a fost Gînţaga — 100 ha, unde tat sînt puse la punct, ne
că. L-am cunoscut pe şe­ tă, a realizat încărcătura pierderi de recoltă, efec­ dublată şi întărită. Nu lă­ lucrează o formaţie alcă­ preocupă amenajarea re­
ful staţiei. Se numeşte statică in procent de 104,06 tuarea unor lucrări de săm produse culese în tuită din 8 tractoare. La morcilor cu care se va
Gheorghe Mateaş. Un om la sută, a transportat în cea mai bună calitate la câmp/ pe timpul nopţii. C.A.P. Bretea Strei şl transporta recolta. Sîntem
energic, preocupat de bu­ plus peste 20 000 călători. pregătirea terenului şi în- Controalele organelor de C.A.P. Ruşi s-au arat 78 hotărîţi să muncim în a-
nul mers al treburilor uni­ In întimpinarea Conferinţei sămînţarea păioaselor şi ordine vor fi mai dese. ha, la C.A.P. Bretea Ro­ şa fel îneît toate lucră­ DEVA: ŞCOt
tăţii. Ne-a vorbit cu en­ Naţionale a partidului, oa­ încadrarea strictă a aces­ — Cum se lucrează la mână 30 ha, iar la C.A.P. rile acestei toamne să le căsătoriţi (Pa
tuziasm despre oamenii pe menii muncii de aici îşi tora în epoca optimă. pregătirea producţiei de Vîlcele 32 ha. Se lucrează efectuăm în timp optim toarcerea iu
(Arta);
care-i coordonează, care vor amplifica eforturile In Consiliul unic agro­ cereale păioase a anului cu spor — deşi pămîntul şi la cel mai înalt nivel Rond de.noar Iiu
pun cu nădejde umărul pentru a cinsti cu noi rea­ industrial Călan a început viitor ? este tare — respectîndu-se calitativ, punînd astfel — A); Surori
la realizarea planului, se lizări in producţie marele recoltarea cartofilor. Pri­ — Se acţionează, atît la adîncimea înscrisă în teh­ baze temeinice recoltei de — B); Adio i
ocupă de întreţinerea zo­ eveniment politic. mele unităţi în care a luat aplicarea îngrăşămintelor nologia acestei lucrări. cereale păioase a anului rllle I-IJ (Fii
nei verzi şi a florilor. startul această lucrare naturale, cît şi la arături. Pentru a afla cum se viitor. TROŞANI:
Pentru a convinge, şeful DORU MIŢÂ, sînt cele din Bretea Strei, La C-A.P. Bretea Română desfăşoară pregătirea te­ se însoară
Gheaţa verde
staţiei ne-a dat citeva nu- corespondent Gînţaga şi Strei, unde s-au au fost transportate în renului în vederea însă- TRAIAN BONDOR bri." 'ruperii
atac * serltl
rea); LUPENI
iaduearea costurilor de producţie ţiei obşteşti şi avem cu toţii obligaţia să-i apărăm prins cu o sacoşă plină cu cartofi luaţi dintr-o tarla lutări de
Producţia agricolă este parte componentă a avu­
tru primăvara
a fermei din Bretea Română a I.A.S. Haţeg.
(Cultural); vi
integritatea, să evităm distrugerea culturilor. Marea • Laurenţiu 'Drăghici,' tot din Măccu, a fost a- aripile vintuli
(Urmare din pag. 1) viitor prevedem o creştere majoritate a cetăţenilor se conformează prevederilor mendat recent a patra oară deoarece caii săi au fost I—II (Luceai«
a rentabilităţii unităţii legale în vigoare. Din păcate, sînt şi excepţii. Iată găsiţi păscînd pe culturi. NEA: Toatei
:rsă — din punct de ve­ noastre, a fiecărei activi­ • Mai mulţi cetăţeni clin satul Vîlcele au fost, de — seria a III
dere al volumului eeono- tăţi productive luate în citeva exemple : asemenea, sancţionaţi deoarece şi-au lăsat porcii să in Atlantic i
PETRILA:
S|
miilor înregistrate, aproa­ parte. Faţă de aceeaşi pe­ • Simion Cocioabă din satul Măccu a fost sur­ intre în culturi. - seriile I-II (M
pe 9 milioane lei — este rioadă a anului trecut, s-a
ANINOASA: i
rnbunătăţirea utilizării ca­ realizat o reducere cu 22 doi delincven
pacităţilor . de producţie. lei. a- cheltuielilor totale la (Muncitoresc!;
Practic, este vorba despre 1 000 lei producţie marfă Secretul lui I
punerea .,1a lucru" a unor şi cu 29 lei a celor mate­ tezat); BRAD
capacităţi care în perioa­ riale, ceea ce înseamnă un de la capăt
dele anterioare stagnau mers constant bun şi în şie); GURAB;
din cauza lipsei de co­ perioada ce urmează. Ca cenuşa im perl
OHAŞT
rul);
menzi. Acum, existînd măsuri, în prim-plan se pilc vîntuiu.
..desfacere", există şi o u- situează cele privitoare la I—II (Patria)
tilizare optimă a capacită­ organizarea şi moderniza­ şoara Aurica
GEOAGIU-BA)
ţilor de producţie. Dar rea proceselor de produc­ de Bucureşti
trebuie să arătăm că exis­ ţie, dar sînt deosebit de cultură); HA
tă şi alte căi pentru mic­ importante şi măsurile sta­ darea (P-ncia)
şorarea cheltuielilor de bilite pentru creşterea pro­ Prin cenuşa
producţie. De pildă, tot în ductivităţii muncii, redu­ GAL AN: Pădu
perioada care a trecut din cerea consumurilor norma­ sa do cultură)
Gheaţa
1987, pe seama creşterii te de materii prime, mate­ ILIA: Un verde
oas
productivităţii muncii, riale, combustibili si ener­
cheltuielile cu manopera gie, îmbunătăţirea călită-, nă (Lumina);
au fost reduse cu 350 000 ţii produselor ş.a. Referi­ Libera, drag«
(Minerul).
lei, prin rcfolosirea unor tor la calitate, aş putea
materii primo şi materiale arăta, de exemplu, că în
s-a mai obţinut o reduce­ lunile care au trecut din
re a cheltuielilor cu 37 000 1987 s-au obţinut rezulta­ = Vremi
lei, iar prin reducerea con­ te bune: ponderea tuburi­
sumurilor specifice — cu lor de calitate superioară
încă 16 000 lei. Desigur, a crescut la 85,46 la sută, Pentru azi s
unele sume în comparaţie faţă de 83 la sută cît era ii predominau,
cu volumul nostru de ac­ planificat, iar la cahle te­ cu cer variabil
noapte
tivitate par infime. .însă racotă — 97,26 la sută din senin Izolat
neaţa.
important este să nu se producţie a fost de cali­ ploi cu caracti
neglijeze nici o posibilita­ tatea I (faţă de 97 la sută, să. Vin tul va
te de reducere a costuri­ cît era prevăzut). Toate derat din nord
lor de producţie. aceste creşteri de calitate peraturile min
într
cuprinse
— Ce măsuri vor sta la reprezintă şi creşteri la Elena Lazăr, din I.eş­ La ieşirea din Orăştio spre Sebeş, bunica Maria Borza La vederea aparatului grade, iar c<
găleata
baza diminuării şi în con­ capitolul rentabilitate, re­ ti ic, pe cu marginea după şi nepoţii Petru şi Maria (nepotul se atlă în 'prun) pre­ de lotografiat, coborîrea între 23 şi 28
prune
şo­
din pont este foarte ra­
tinuare a cheltuielilor ? duceri importante ale cos­ selei. gătesc culesul do prune pentru dulceaţă... pidă. (Meteorolog ,
L. Pronccnco)
■— Fără îndoială, pe turilor de producţie.