Page 103 - Drumul_socialismului_1987_08

M264 & DUMINICĂ, 30 AUGUST 1987 Pag. 3

George Bariţiu — promotor aî luptei • Continuînd seria bu- ^
CINCÍS - UN NOU DESTIN nelor realizări obţinute ins
IZIUNË ultimii ani, colectivul sec- *
pentru emancipare culturală, socială şi torului I al I.M. Paroşeni ţ
Cinciş este un sat aşezat Cincişenii, prin hărnicia a acţionat cu hărnicie şi i
pe o coamâ de deal. In ce-/ caracterizează, şi-au responsabilitate şi de Ia »
IGA f naţională a românilor din Transilvania
acest an el împlineşte 25 mutat vatra de sat pe o începutul lui 1987, înde- T
de ani de la... înfiinţare. culme de deal in apropie­ plinindu-şi prevederile de |
25 de anî de cînd se află rea lacului devenit azi un S-au împlinit 175 de ani Protestînd împotriva ten­ un teren istoric... alt te­ plan pe 8 luni înainte de 8
oiiiilor
pe noua vatrâ. Căci, vor­ minunai loc de agrement. de la naşterea lui George dinţelor de maghiarizare, ren istorie caut eu, pe care termen, extrăgînd supli- T
ntotcca de bind despre istoricul aces­ Aşa că Cincişul de azi îşi Bariţiu, luptător neobosit manifestate prin legea din îl şi aflu iar acela este . mentar 4 000 tone de ţ
¿.Eroii nu tui sat, trebuie să vorbim sărbătoreşte 25 de ani de
i“;¡ Produc- împotriva tiraniei feudale, 31 ianuarie 1842, care pre­ pămintul în care zac ose­ ) cărbune • In scopul
iidioului dc despre o aşezare milenară, existenţă, el fiind unul din­ oprimării sociale şi naţio­ vedea introducerea limlbii mintele străbunilor noştri 1 mai bunei susţineri a
episodul 9 Cincişul opărind în mod tre satele moderne ale ju­ nale, pentru realizarea u- maghiare în toate compar­ de 1750 de ani. Mie, ca ro­ ! activităţii constructorilor
ana cínte- oficial in documente în deţului, cu case frumoase nităţii şi independenţei po­ timentele oficiale, inclusiv mân, nu-mi este permis a 1 de pe Amenajarea hidro-
nûnesc. secolul al XlV-lea (1360), şi arătoase, intr-o arhitec­ porului român. încă de tî- în învăţământ biserică, trece acest teren cu ve­ ţ energetică Rîu Mare-Re-
populará ca făcînd parte din dis­ tură specifică, cu străzi George Bariţiu Şi afirma că
umlnlca) şcoală generală năr s-a apropiat şi a cu­ derea în această patrie i tezat, specialiştii din ca-
¿olor) trictul Haţegului. Numele asfaltate, noscut în profunzime bo­ românii transilvăneni sint despre care ştiu prea bine J drul Sectorului de pro-
alo unui localităţii in documente de patru ani, cămin cultu­ gata şi zbuciumata istorie atraşi de către pămintul că seminţii de seminţii, \ ducţie industrială Haţeg
c (oolor) este redat in mai multe ral, dispensare uman şi ve­ naţională. O carte care a moldavo-românesc şi de generaţiuni de generaţiuni t au montat, pus în func- J
i dunărene. forme, legendele care mai terinar, o cooperativă agri­ stat drept căpătâi forma­ românii de peste Carpaţi aici au trăit şi suferit îm­ / ţiune şi exploatează a J
circulă şi azi prezentind colă de producţie cu oa­ ţiei sale a fost „Istoria ca de „un puternic mag­ preună cu celelalte popoa­
i i progra- j staţie mobilă de sortare
întemeierea lui de către... meni gospodari şi price­ pentru începuturile româ­ net", aceştia »chczeşluin- re conlocuitoare, aici au ţ pe pîrîu! Galbena, în ve-
I ' „Cinci inşi". puţi in a lucra cu folos nilor în Dachia". După du-le" pentru vremuri îna­ petrecut vărsîndu-şi sînge. ■ derea asigurării can.tită- ’
(color) In tradiţia satului se spu­ pămintul. cum însuşi avea să măr­ inte, limba şi naţionalita­ le şi aici voiesc.să petrea­ ţilor necesare de filtre
io glorii — ne şi azi că lancu de Hu­ Tot ce s-a înălţat in turisească, scrierile lui Pe­ tea. că în veacuri şi în vea­ ţ de nisip pentru obiecti­
ifaple re-
Of nedoara s-a născut în noul perimetru al satului tru Maior i-au dat baza Lupta sa împotriva feu­ curi". vele de pe amenajare
a* realizat Cinciş, de unde ar fi ma­ Cinciş atestă un nivel ri­ documentară a istoriei na­ dalismului, pentru elibera­ în anul 1882, George Ba­ . • O adrosă pentru hi-
I Sălaj ma lui, Elisabeta Mărgi- dicat de confort şi civili­ ţionale, flacăra care să-l rea maselor de iobagi şi riţiu publică »Memorialul" j bitorii de muzică: Cen-
ltománie! însufleţească, avînt, ener­ compus din însărcinarea
neanu. Dovada de rude­ zaţie, iar satisfacţia lucru­ pentru deschiderea unor I truI de imprimări bonz» .
1 sţării con- nie intre Cinciş şi familia lui bine făcut este trăită gie, încredere în drepturile largi perspective de afir­ Conferinţei Generale a / magnetice al Coopera- „
íM iubit. Corvineştilor o atestă o aşa cum se cuvine. şi puterea poporului său. mare pe seama meseriaşi­ Partidului Naţional Român, 1 tivei meşteşugăreşti „Vii- ^
i realizată placă din aramă incrustată O puternică influenţă a ţinută la Sibiu. Memoria­
>ofare cu — Cincişenii noştri - ne lor, negustorilor şi indus­ ţ torul" Deva, de pe bule-8
culturii şi cu blazonul „Corbul cu spune Ana Stănescu, se­ lăsat asupra sa Blajul, triaşilor români, constituie lul, redactat de Bariţiu, ^ vardul Deccbol. Şeful a-1
Socialiste inelul in cioc", identic cu cretara organizaţiei de unde a rămas mai mulţi una din cele mai strălu­ reprezenta una din cele
iiEItctul de blazonul Corvineştilor. Pe ani, o perioadă de remar­ mai clare şi mai ample ex­
şl educa|ie partid — pătrunşi de sen­ cite pagini din activitatea
1
n¡l judeţu- teritoriul satului s-au des­ timentul datoriei, ştiu să-şi cabil entuziasm românesc, sa. Pe aceeaşi treaptă el puneri asupra situaţiei ) E C R A N
i coperit unelte din comuna aducă zi de zi contribuţia dominată de ideile şi ini­ aşază şi lupta dusă pen- Transilvaniei.
itte. primitivă. In anul 1935 s-au reală şi efectivă la pro­ ţiativele tinerilor profesori în toate marile eveni­
.'atigo' 1
descoperit statui de pia­ gramul de dezvoltare a lo­ Simion Bărnuţiu, Timotei mente ale secolului trecut
a studiou- tră: un bărbat in togă şi calităţii. Ceea ce au du­ Cipariu şi Ioan Rusu pre­ 175 de ani se poate descoperi influen­ cestei secţii, Florin Fe-
etjco. două femei în mărime na­ rat oamenii locului pe a- ocupaţi de problemele ri­ ta directă sau filtrată prin neşan, oferă celor intere­
tv. dicării sociale şi naţionale de la naşterea alţii a lui George Bari­ saţi ultimele şlagăre de
ş«ară (co- turală, ce datează din pe­ ceste meleaguri se cheamă muzică uşoară din topu­
rioada daco-romană. Mal progres, civilizaţie, bună­ a poporului român. După bunului patriot ţiu, pe care un român a-
tirziu s-au descoperit u- stare — adevărate însem­ terminarea studiilor, la în­ nonim din Hunedoara îl rile interne şi internaţio­
. r progra- nelte, monede şi cerami­ ne ale noului, ale epocii demnul lui Bărnuţiu, ac­ numeşte în „Concordia" nale. (Are de unde : în
că, dovezi ale vieţii com­ pe care cu mindrie o nu­ ceptă numirea ca profesor tru apărarea principiilor „mentorul şi cugetul na­ fonotecă sînt 16 000 de
IÇTGUST plexe daco-romanice la mim „Epoca Nicolae la catedra de fizică a li­ şi cuceririlor revoluţiei de ţiunii noastre, conducăto­ interpreţi şi circa 250 000
Cinciş. Că pe aceste me­ Ceauşescu". ceului din Blaj. Prin zia­ la 1848 şi combaterea dua­ rul şi lucrătorul cel vechi, melodii). Ultimele înre­
leaguri a existat o vege­ Aceasta este pe scurt rele „Curierul“ şi »Albi­ lismului austro-ungar. La neobosit şi întreprid al ei". gistrări sînt cu Dida Dră-
mirt," 'ti- taţie care a constituit hra­ metamorfoza localităţii Cin­ na", Bariţiu începe să cu­ 17 mai 1848, George Bari­ Animator al vieţii cultural- gan, „Savoy", „Celelalte
fl na animalelor uriaşe, o do­ noască frământările politi­ ţiu declara că „soarta na­ artistice, om de şcoală, cuvinte", „Holograf", „Ma­
il (doric vedeşte măseaua unui ma­ ciş, de la prima sa apa­ ce şi culturale ale româ­ ţiunii române se va ho­ ziarist de talent şi înte­ dona", Jennifer Rush,
serial (co- riţie documentară şi pînă
mut descoperită pe pîriul azi, o localitate cu o is­ nilor de peste Carpaţi. In tărî la Bucureşti şi Iaşi, meietor de publicaţii, băr­ Chris de Burgh, „Euro­
n*a> ra va digului, ea avind o greu­ torie ce Înregistrează trans­ 1836, împreună cu Cipariu, iar nu la Cluj, nici la Blaj, bat politic democrat, eco­ pe". Toate, mult îndă-
IŞodul 1 tate de 5,50 kg. Faptul a- a pornit spre Bucureşti, nici la Bucla". nomist cu largi concepţii gite. o Din iniţiativa bi­
a studiou- formări spectaculoase. A-
iwczo testă posibilitatea existen­ cesta este Cincişul care pentru a cunoaşte pe ex­ El afirma acest lucru progresiste, istoriograf e- roului executiv al Consi­
•‘r- urări şi ţei pe aceste locuri şi a azi, la tot pasul, te intim- ponenţii acestor frămân­ întemeiat pe cunoaşterea minent, organizator şi con­ liului popular orăşenesc ■
omului primitiv. pină cu ceva frumos şi tări. La acea dată, George adîncă a unităţii geografi­ ducător de instituţii eco­ Haţeg, şcolile generale |
...In anul 1961 satul este durabil, o adevărată con­ Bariţiu era un cărturar pe ce a pământului românesc, nomice şi culturale, pre­ nr. 1 şi nr. 2 din locali- *
progra- strămutat de pe vechea lui stelaţie a devenirii, ce-i deplin format, cunoscător a originii comune şi a u- şedinte al „Asociaţiunii tate au fost zugrăvite
vatră. Locul caselor este aureolează a 25-a aniver­ atât al problemelor didac­ nităţii de limbă şi cultu­ transilvane pentru litera­ prin contribuţia în muncă
ocupat de apa domoalâ sare a noului său destin. tice şi culturale, cit şi al ră a poporului român, a tura română şi cultura po­ t a locuitorilor. O notă
a lacului zăgăzuit de bra­ celor social-politice. Pece­ strînselor şi permanentelor porului român", al Aca­ ) bună pentru părinţii ele-
ţul de beton al barajului IOAN VLAD, tea definitivă a formării relaţii economice între lo­ demici Române şi al Parti. \ vilor care învaţă în a-
de la Cinciş. corespondent sale i-o conferise Blajul, cuitorii de pe ambele ver­ dului Naţional Român din 1 ceste şcoli • De puţin
unde „am învăţat să ră­ sante ale Carpaţilor. Se Transilvania, Bariţiu a lă­ i timp, la Brigada com-
mân român, şi să scriu întemeia pe gîndul şi fap­ sat în urma sa o impre­ j plexă Mintia (din cadrul
a tinerilor ta celor 40 000 de români sionantă operă culturală, ( Carierei miniere Veţel—
■ip); lîeîn- româneşte, patru ani ca istoriografică şi politică. I Mintia) s-a materializat
Surcoui şcolar, patru ca semina­ strînşi pe Cîmpia de la
EDOARA : rist... şi un an ca profe­ Blaj, care cereau catego­ Recunoscîndu-i marile sale ţ o inovaţie intitulată „Dis- }
0 (Modern sor", cum avea să mărtu­ ric „noi vrem să ne unim merite, Academia Română pozitiv de descărcare J
V (Modern l-a ales preşedinte, la 24 . automată a buncărelor de ş
'ine — se- risească Bariţiu la împli­ cu ţara". în cadrul Dietei martie 1893, calitate în ca­ \ concentrate la filtre". Prin 8
:ăra); PE- nirea virstei de 80 ani. de la Sibiu, din 1863, Ba­ re avea să-şi sfîrşească
Jandarmul De numele său se leagă riţiu a ţinut o remarcabilă această lucrare - sem- ?
(Parîng) ; cuvîntare în care declara îndelungata sa activitate i nată de maistrul electro- »
(7 Noiem- înfiinţarea marilor perio­ că „îndată ce sub numirea »...cu zelul cel mai nobil ) mecanic Constantin Du- |
coc dice „Gazeta Transilvaniei" de teren istoric ar înţelege pentru luminarea neamu­ ţ mitraşcu, sudorul Ilie «
l-II (C (1838), »Foaia pentru min­ cineva un pământ pe care lui românesc prin grai şi i Neag, lăcătuşii loviţă Se- »
Imn pen- te, inimă şi literatură" scris". i leşan şi Remus Crişan — ţ
;ărll * Sa- (1838), „Transilvania" (1868) au crescut şi s-au susţinut
1 Aglgea privilegiile asupritoare sau ţ se înlătură efortul fizic al ‘
şi „Observatoriul" (1878), ca­ Prof. IOACHIM LAZÂR,
iiCAN: Pe re s-au adresat românilor în care s-a păstrat sclavia l oamenilor şi creşte ran-
i — seriile civilă, politică şi religioa­ muzeograf principal / damentul instalaţiilor de
iţi); lo- din toate provinciile şi au să, nu poate fi vorba de ) preparare • Aşa da. |
îpzele sus reflectat în paginile lor la Muzeul judeţean ţ Cumpărătorilor le place ■
I Intîlntre
(Minerul); viaţa românească de pe • _ •---------------------- , acum să treacă pragul
iftacus — ambele laturi ale Carpa- 1 unităţii nr. 15, a I.C.S.L.F.
tcitoresc); ţilor. Prin articolele şi stu­ \ Deva, condusă de Ion j
unicul şl diile sale impregnate suc­ t Stan. Găseşti aich.ordine, j
i minori cesiv de iluminismul, ro­ De pretutindeni ’ curăţenie, o Seservire ţ
URICANI: mantismul şi liberalismul ^ exemplară, o bună apro-
chus (Ite- epocii, s-a cristalizat ideo­ O NOUA INTERPRETARE riană care ar fi intrat in a- vizionare cu mărfuri de s
jPunct şl logia politică şi culturală
dcaua ro- nalele aviaţiei civile ca unul r sezon. In luna august, \
4ZA: Prin Uzina de utilaj minier şi reparaţii Crîşeior, secţia a românilor transilvăneni M ona Lisa, celebra' G io- dintre evenim entele cele m ai ) unitatea şi-a depăşit sar- *
ul (Mlne- s.d.v. Lăcătuşii Ghcorghe Marian, Antică Străuţ şi sudorlţa şi s-a dat un impuls dina­ condâ a lui Leonardo da bizare. Zburînd pe ruta La- t cinile de plan cu peste s }
J: Pe ari- Maria Bălan execută asamblarea unui rotor pentru pompele mic luptei pentru eman­ Vinci, ar fi avut o concen­ i 70 000 lei • în săptămî- \
i— seriile din instalaţiile de preparare a minereurilor. ciparea socială, unitatea traţie anorm ală de coleste­ hore-Q uetta, cu un avion s na care s-a încheiat, con- î
l Domnl- Foto NICOLAE GHEORGHIU naţională şi independenţa rol şi ar fi decedat in urm a de tip „Boeing", piiotul era
(Flacăra) ; pe punctul de a aşeza apa­ \ structorii de la A.S.I.M. ?
Buletin politică a naţiunii române. unui atac cardiac. Cel puţin ratul pe pista de aterizare, t Deva au finalizat ultimele i
(Casa de aşa sună „diagnosticul" pus 1 lucrări la obiectivul „A- 4
EG: Eva- de dr. H aruo N akam ura, de cînd un puternic cutrem ur I limentave cu apă o oiu- t
BP^ZI : la Academ ia japoneză de de păm int a lovit oraşul
Imperialul Cele m ai frum oase flori fată rom âncuţă". M icuţele ştiinţe m edicale. Specialistul Q uetla, din provincia Balu- ( şului Simeria". La mon- >
anca (Ca- au fost, de fapt, ele, fe­ Cele mai soliste — M irela Cişlaru, chistan. Sesizind că ceva ^ tarea conductei de aii- ţ
SIMERIA: tiţele de la Casa de copii Adriana G abor, M . D en- nipon işi bazează ipoteza neobişnuit se intim plă pe 1 mentare cu apă a loca-
[Mureşul); şcolari O răştie, pentru că cişor, Vasilica Florică, Lu­ pe observarea atentă a por­ ţ lităţii au contribuit mun-
3te la cl- ele au adus şi cintecele, m iniţa lanoş, Cristina Ke- tretului şi identificarea unui pistă, instantaneu el a am ­ t citării coordonaţi de sub-
JHELAHI: şi m icile atenţii, şi versu­ frumoase flori resturi, M ihaela D avid, re­ nodul m inuscul între ochiul balat la m axim um m otoa­ inginerul Ioan Balbuzan, 1
tea mea rile, şi florile dăruite bu- citatoarele Zoriţa D răguş, sting şi baza nasului m ode­ rele, reuşind să facă avio­ \ şc-ful brigăzii numărul 2 !
nicelor şi bunicilor de la Aurica Frunză, Liliana Zam - lului lui Leonardo. nul să urce din nou. ^ şi maistrul principal )
Căm inul de bătrini din creaţia em inesciană, a lui Să fi ascuns oare surisul D upă ce a zburat in cerc i Nicolae Pascu o Deplin ţ
Şt. O . losjf, a O tiliei Ca- firoiu au prim it cu bucu­
G eoagiu. Ele au fost cele rie laudele bunicuţelor şi G iocondei, in jurul căruia deasupra aeroportului tim p t mulţumiţi de finalizarea i
m ai frum oase flori pentru zrm ir. Şi spectacolul lor a au trăit în preajm a for s-au ţesut atitea legende, o de o jum ătate de oră, in­ ţ unui frumos obiectiv — >
gestul lor sincer şi cald, fost o sărbătoare, a înflo­ suferinţă fizică ? se Întreabă terval în care s-a stabilit că i Sala de jocuri sportive ţ
rit zim bete şi-a înrourat m om ente de im presionantă pista nu a suferit nici o a- I din Petroşani —, zugravii t
pentru clipa de lum ină şl priviri. „Cu părul nins, cu gingăşie. agenţia AN SA. In orice caz,
reinca va seninătate înflorită, în zl A Înflorit la G eoagiu, in iată o nouă interpretare a varie, avionul a aterizat in ) din echipa lui Ioan Raţ, /
frumoasă, de vară, în viaţa oam e­ ochii m ici/ Şi calzi de du­ „celui m ai m isterios surîs" siguranţă. M artori oculari i de la brigada nr. 2 a 1
mai mult ioşie...", Cite bunicuţe na zilele acestei veri, bucurie au relatat ulterior că avionul ] T.A.G.C.M. Deva, au pre- (
şi diml- nilor din căm in. Cind au s-au regăsit, em oţionate, în suflete de bunici şi ne­ din lum e (m ai bine zis, din 1 zentat un spectacol ad- i
or cădea prim it invitaţia Com itetu­ în „Bunica" lui Şt. O . lo­ poţel. A fost un gest de lum ea artelor)... se alia la cîţiva m etri dea­ ţ hoc pentru ei şi colegii '
de aver- lui orăşenesc al fem eilor supra pistei in m om entul in
ifla mo- sif, şl cite dintre ele nu caldă om enie pe care Co­ CATASTROFA care s-a produs cutrem urul. i de muncă, la încheierea ţ
cst. Tem- O răştie de a organiza un *i-au bucurat şi n-au zîm - m itetul orăşenesc al fem ei­ > ultimelor lucrări. Protago- I
ae vor ii program artistic pentru bu­ bit alături de „Cele m ai A FOST EVITATA Potrivit specialiştilor, catas­ \ nişti - cei trei fraţi Ioan,
7 şi 12 lor O răştie ştie să-l facă trofa ar fi fost inevitabilă
i maxime nicile şi bunicii din căm in, frum oase flori”, de „Copiii m ereu, spre cinstea şi lau­ dacă trenul de aterizare ar i Emil şi Vălean Raţ, zu- ţ
ie grade, fetiţele au ales cintece de Rom âniei", de „Ce m ică-i da sa. U n pilot de linie pakista­ / gravi de profesie şi ta- I
serviciu caldă audienţă, versuri din vacanţa m are", „Sint o LUCIA LICIU nez a dat dovadă de o re­ li intrat in contact cu pista ) lenta ţi acordeonişti a- }
m arcabilă prezenţă de spi­ ce se ondula sub forţa cu­ ^ maiori. )
rit, evitind o catastrofă ae­ trem urului.