Page 12 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 12
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 241 • MARŢI, 4 AUGUST 1987
edinta Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R.
(Urmare dm pag 1) corectă a recoltei şi eliminarea pierderi odată, s-a ţinut seama de dezvoltarea fon muncii să manifeste, în continuare, ma
lor sub orice formă, pentru efectuarea, în dului locativ şi de modernizarea lui, de ximă răspundere şi solicitudine în rezol
văzute de lese în ce priveşte recepţia şi bune condiţii, a celei dc-a doua culturi, posibilităţile sporite create oamenilor varea propunerilor, sesizărilor şi cere
controlul calităţii utilajului energctic-nu- pe toată suprafaţa planificată, precum şi muncii, prin creşterea veniturilor, de a rilor oamenilor muncii, făcute prin scri
clcar. a celorlalte lucrări de sezon, pentru folo contracta noi asigurări. în spiritul pro sori şi la audienţe, în conformitate cu ho-
eficienţă'
a
sistemelor
sirea
cu
maximă
în domeniul investiţiilor — unde există de irigaţii, a tuturor surselor de apă, punerilor făcute se vor întocmi noi ta tărîrile de partid şi de stat, cu normele
încă serioase rămîncri în urmă — s-a in pentru pregătirea şi desfăşurarea exem rife şi se vor revedea regulamentele de eticii şi echităţii socialiste, stimulîndu-se,
dicat să se ia măsuri energice pentru in plară-a recoltării celorlalte culturi — de asigurare şi modificare a clauzelor con şi pe această cale, participarea cetăţeni
tensificarea ritmului de lucru pe şantie floarea-soarelui, soia, sfeclă, cavtofi, pre tractuale. Perfecţionarea asigurărilor este
re, atît în ce priveşte lucrările de con cum şi a culturilor de legume, fructe şi menită să stimuleze unităţile agricole coo lor patriei Ia perfecţionarea activităţii c-
strucţii cît şi montajul utilajelor, în sco struguri. -Va trebui să se treacă, pe toate peratiste în realizarea şi depăşirea pro conomico-socialc.
pul recuperării restanţelor şi punerii în terenurile eliberate, la efectuarea arătu ducţiilor, iar pentru populaţie să creeze In cadrul şedinţei, a fost prezentată o
funcţiune la termen a tuturor obiective rilor adinei de vară. condiţii de a folosi intens sistemul de INFORMARE PRIVIND VIZITA OFICIA
lor, avîndu-sc în vedere că o partc^ im asigurare. Comitetul Politic Executiv a LĂ DE PRIETENIE IN REPUBLICA SO-
portantă din producţia planificată în O atenţie deosebită trebuie să se acor stabilit ca toate aceste măsuri de îmbu
acest trimestru va trebui realizată pe sea de strîngerii şi depozitării în bune con- nătăţire a sistemului de asigurări să fie CIALISTĂ ROMĂNIA A DELEGAŢIEI
ma noilor capacităţi. diţiuni a furajelor, realizării programelor larg discutate cu cooperatorii, cu ceilalţi UNIUNII COMUNIŞTILOR DIN IUGO
Secretarul general al partidului, tova privind dezvoltarea zootehniei. oameni ai muncii, astfel ca ele să fie bine SLAVIA, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL
răşul Nicolac Ccauşcscu, apreciind că sînt în general, va trebui ca, pornind de înţelese şi aplicate. S-a stabilit ca noile BOŞKO KRUNICI, PREŞEDINTELE PRE
create toate condiţiile pentru realizefrea la concluziile desprinse din actuala cam reglementări să se aplice de la 1 ianua ZIDIULUI COMITETULUI CENTRAL AL
sarcinilor prevăzute, a cerut ca în fiecare panie de recoltare, să se ia toate măsu rie 1988. U.C.I., ÎN ZILELE DE 22—21 IULIE 1987.
sector de activitate, în fiecare judeţ, să rile pentru buna pregătire a însămînţări- Comitetul Politic Executiv a aprobat
se asigure o amplă mobilizare a tuturor lor de toamnă, şi, în primul rînd, pentru Comitetul Politic Executiv a exami întru totul rezultatele vizitei, ale convor
forţelor, a tuturor oamenilor muncii, în asigurarea unei densităţi optime la fie nat, in continuare, RAPORTUL PRIVIND birilor dintre tovarăşii Nicolac Ccauşcscu
frunte cu comuniştii, o temeinică organi care cultură. Nu trebuie să existe judeţ EVOLUŢIA PRINCIPALELOR FENOME şi Boşko Krunici, apreciind că ele des-
zare a producţiei, a întregii activităţi, în unde densitatea la grîu şi orz să fie mai NE DEMOGRAFICE ÎN SEMESTRUL chid noi perspective întăririi colaborării
tărirea ordinii, disciplinei şi a spiritului mică de 600 plante pe metru pătrat. Este 1/1987, COMPARATIV CU SEMESTRUL
de răspundere, astfel ca planul să fie necesar, de asemenea, să fie bine pre 1/1986. S-a subliniat că, în prima jumă dintre Partidul Comunist Român şi U-
îndeplinit ritmic şi integral, la toţi indi gătită recoltarea şi depozitarea porumbu- tate a acestui an, sporul natural al popu niunea Comuniştilor din Iugoslavia, din
catorii, la un nivel supelor de calitate lui. Pînă la 25 august va trebui să fie tre Republica Socialistă România şi Re
şi eficienţă. terminată întreaga acţiune de pregătire laţiei a fost mai mare faţă de aceeaşi Pe publica Socialistă Federativă Iugoslavia,
anului trecut. Pornind de- la
a
rioadă
Comitetul Politic Executiv a examinat a bazelor de depozitare a porumbului. atît pe plan bilateral, cît şi pe arena in
MODUL IN CARE S-A DESFĂŞURAT Secretarul general al partidului a cerut obiectivele stabilite în domeniul demo ternaţională.
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ, să se tragă toate învăţămintele din felul grafic, Comitetul Politic Executiv a cerut Aprobînd rezultatele vizitei. Comitetul
PRECUM SI MĂSURILE PENTRU REA cum s-a lucrat în acest an şi să se ia mă Consiliului Sanitar Superior, Ministerului Politic Executiv a cerut guvernului, mi
LIZAREA LUC RĂRILOR AGRICOLE DE suri ferme pentru a se asigura o bună Sănătăţii, tuturor organelor cu atribuţii nisterelor, organelor economice centrale
TOAMNĂ. organizare a muncii, evaluarea corespun în această direcţie să ia în continuare să ia toate măsurile pentru realizarea în
Din datele prezentate, rezultă că în- zătoare, ştiinţifică a recoltei şi realiza toate măsurile pentru a asigura înfăp cele mai bune condiţii a înţelegerilor con
tr-o seric de judeţe şi unităţi agricole, tuirea neabătută a politicii partidului şi venite în timpul vizitei.
printr-o bună organizare a activităţii, prin rea producţiilor agricole stabilite prin statului nostru, sporirea natalităţii şi re
respectarea normelor agrotehnice şi exe plan, pentru strîngerea la timp şi fără În continuare, .Comitetul Politic Exe
cutarea la timp şi de calitate a lucră pierderi a tuturor culturilor de toamnă, ducerea mortalităţii infantile, eliminarea cutiv a fost informat în legătură cu VIZI
rilor agricole, a fost obţinută o produc precum şi pentru pregătirea, în condiţii oricăror întreruperi nejustificate de sar TA DE PRIETENIE EFECTUATĂ ÎN RE
ţie ridicată la orz şi grîu, ca şi la alte optime, a recoltei anului viitor. cină, asigurarea unui spor corespunzător PUBLICA SOCIALISTĂ ROMĂNIA DE
culturi. In acelaşi timp, s-a apreciat că Comitetul Politic Executiv a analizat de creştere a populaţiei, o structură ar PRIMUL MINISTRU AL REPUBLICII
în unele judeţe şi unităţi agricole nu s-a RAPORTUL PRIVIND PERFECŢIONA monioasă pe vîrstc, îmbunătăţirea stării ELENE; ANDREAS PAPANDREU, ÎN
acţionat cu întreaga răspundere pentru REA SISTEMULUI DE ASIGURĂRI DE de sănătate şi sporirea duratei medii a ZIUA DE 27 IULIE 1987.
începerea Ia timp şi desfăşurarea în ritm BUNURI ŞI PERSOANE. S-a subliniat că vieţii, menţinerea vigorii şi tinereţii în Comitetul Politic Executiv a apreciat
tregii naţiuni.
susţinut a lucrărilor de recoltare, pentru activitatea asigurărilor de bunuri şi per că întîlnirea şi convorbirile dintre pre
respectarea riguroasă a normelor şi teh soane a cunoscut o dezvoltare continuă, Comitetul Politic Executiv a analizat, şedintele Nicolac Ceauşescu şi primul
de asemenea RAPORTUL PRIVIND AC
nologiilor stabilite, a densităţilor prevă în folosul unităţilor socialiste şi al oa ministru Andrcas I’apandreu reprezintă,
zute, fapt ce a determinat o diminuare a menilor muncii. A fost apreciat faptul TIVITATEA DESFĂŞURATĂ ÎN SEMES- prin rezultatele lor, un nou moment în
recoltei, ncrcalizarea producţiilor planifi că, prin acţiunile întreprinse, s-a inten TRUL 1/1987 PENTRU REZOLVAREA semnat în dezvoltarea relaţiilor tradiţio
cate. sificat funcţia social-economică a asigu PROPUNERILOR, SESIZĂRIEOR, RE- nale dintre România şi Grecia.
CLAMAŢIILOR ŞI CERERILOR OAME
..Avînd în vedere concluziile ce s-au rărilor, atît în direcţia contribuţiei la mai în acest cadru, s-a subliniat, cu satis
desprins din desfăşurarea actualei cam buna gospodărire a resurselor materiale NILOR MUNCII ADRESATE CONDUCE facţie, că, asupra problemelor discutate»
panii agricole, tovarăşul Nicolac Ceauşescu şi băneşti, cît şi în ceea ce priveşte pre RII DE PARTID. în raport se subliniază preşedintele României şi primul ministru
a cerut organelor judeţene de partid, venirea unor daune. că în această perioadă s-a acţionat cu al Greciei au ajuns la înţelegeri impor
consiliilor populare, organelor agricole Avînd în vedere rezultatele din acest mai multă fermitate pentru soluţionarea tante, care conferă un conţinut tot mai
judeţene, tuturor oamenilor muncii de domeniu, precum şi modificările ce au operativă a propunerilor făcute de oame bogat colaborării bilaterale şi pe plan in
Ia sate să acţioneze, în continuare, cu ho- intervenit în volumul şi structura produc nii muncii pentru perfecţionarea activi ternaţional dintre cele două ţări.
tărîrc, pentru intensificarea la maximum ţiei agricole, în valoarea bunurilor deţi tăţii în diferite sectoare de muncă, pen Comitetul Politic Executiv a aprobat
a lucrărilor de recoltare, pentru strîngc- nute de populaţie, Comitetul Politic Exe tru înlăturarea neajunsurilor semnalate, pe deplin rezultatele noii întîlniri dintre
rea, transportul şi depozitarea în cel mai cutiv a aprobat propunerile privind per pentru întărirea legalităţii socialiste şi preşedintele Nicolac Ceauşescu şi primul
scurt timp a întregii producţii de grîu, fecţionarea sistemului de asigurări de creşterea răspunderii faţă de apărarea şi ministru Andreas Papandrcu şi a stabilit
orzoaică, ovăz, a altor culturi de vară, bunuri şi persoane, în concordanţă cu dezvoltarea avuţiei obşteşti. măsuri pentru dezvoltarea, în continuare,
prin folosirea deplină a tuturor mijloa transformările care au avut loc în ţara Comitetul Politic Executiv a cerut or a colaborării şi prieteniei româno-elene.
celor tehnice şi umane. Secretarul gene noastră în dezvoltarea economico-socială, ganelor judeţene, municipale, orăşeneşti
ral al partidului a indicat ca în fiecare în primul rînd în domeniul agriculturii, şi comunale de partid, conducerilor insti Comitetul Politic Executiv a soluţio
judeţ şi unitate agricolă să se manifeste pe baza creşterii substanţiale a produc tuţiilor centrale, ale organizaţiilor de nat, de asemenea, probleme curente ale
răspundere deosebită pentru evaluarea ţiilor şi a efectivelor de animale. Tot masă şi obşteşti, consiliilor oamenilor activităţii de partid şi de stal.
„Pacea constituie probi ema fundamentală pentru Iată de ce vitalul „do tregii omeniri de poporul vedorc românesc: lupta bine cunoscut, ţara noas
progresul fiecărei naţiuni, şi partidul şi statul nostru sar al dezarmării", impe României socialiste, prin pentru pace trebuie să tră a prezentat şi susţine
fac şi vor face totul pentru a contribui la triumful rativul soluţionării paş glasul său cel mai auto fie ridicată la Un nivel în cadrul O.N.U. un am
raţiunii. Ia o politică de pace şi colaborare egală rizat, cel al preşedinte superior, acela al for plu program de dezar
între toate naţiunile lumii". nice a stărilor de tensiu lui Nicolac Ceauşescu. mării unui larg front mare, conţinînd măsuri
ne stau permanent în a-
NICOL AE C EAUŞ ESC U şi acţiuni concrete meni
tenţia tuturor popoarelor, într-adevăr, ţara noastră mondial, capabil să de te să asigure reducerea
a forţelor iubitoare de a subliniat şi subliniază termine un turnant de bugetelor militare, astfel
In istoria civilizaţiei u- al tuturor statelor lumii
itnane, aproape patru mi pe anul 1975. pace. Iată de ce răsună că dezarmarea nu este o cisiv în evoluţia interna îneît echilibrul pe pla
nul securităţii să fie rea
liarde de oameni au că vibrant, pe toate meri finalitate în sine, ci ea ţională. Inţclegînd la jus lizat nu prin sporirea ar
zut victimă micilor şi Gradul sporit de peri dianele planetei, apelul reprezintă un mijloc, un ta lui valoare imperati senalelor, ci prin coborî-
marilor războaie, potrivit col pe care-1 prezintă a- la stoparea uriaşei risipe proces instrumental a- vul dezarmării pentru rea continuă a „ştachetei"
calculelor făcute de spe beranta cursă a înarmă de resurse umane şi ma vînd ca scop bine deter lumea contemporană, ţa înarmărilor.
cialişti. Şi tot specialiştii rilor este atestat şi de teriale antrenate de cursa minat garantarea păcii şi ra noastră şi-a expri mat
avertizează că, în etapa De altfel. România o-
un alt element. Astfel, înarmărilor, la iniţierea securităţii internaţiona convingerea că numai o feră un exemplu demn
actuală, un echivalent în
de urmat în această pri
fricoşător al acestor pier vinţă, referendumul din
deri ar putea fi generat
de un singur război, a- Pacea — problema fundamentală a lumii actuale noiembrie 1986 consti
tuind un act politic cu
botdistrugător. Cu singu
ra deosebire că mileniile largă rezonanţă pe plan
mondial.
într-adevăr,
lîo-
ar fi „comprimate” în cî- studii foarte competente de măsuri grabnice, con le. Dacă scopul major al conjugare a eforturilor
teva ore şi zile. Şi cum arată că, în ultimul de crete de dezarmare ge dezarmării este o lume a tuturor statelor, a tutu tărînd reducerea Unilate
ceniu, numărul conflicte-. nerală şi totală, în pri păcii, fără arme şi fără ror forţelor iubitoare de rală cu 5 la sută a efec
nu ar fi aşa, cînd Terra
suportă, în prezent, po lor s-a dublat, disputelor mul rînd nucleară. A- războaie, sarcina ei pri pace va duce la îndepăr tivelor, armamentelor ţa şi
regionale li s-au adăugat
cum, cînd omenirea este
cheltuielilor
militare/
vara a circa 50 000 în o serie de situaţii de cri posibil muritoare, cînd mordială, de covîrşitoare tarea gravelor pericole
cărcături nucleare, capa ză internă în diverse re planeta poate fi nimicită actualitate şi însemnăta ce ameninţă Terra. ra noastră a reafirmat,
te, trebuie să fie ceea ce
bile să anihileze civiliza giuni ale lumii. Or, cum de megatonele îngrămă s-a numit „denucleariza- Cu consecvenţa ce ca în mod practic, virtuţile
ţia, orice urmă de viaţă. armele nu sînt construi dite în arsenale, este mo rea completă" a omenirii. racterizează toate actele dezarmării. Iferi, astăzi* şi
politicii sale externe, în
Şi pentru a acumula a- te numai pentru a fi a- mentul să acţionăm cît După cum relevă Româ treaga activitate a pre mîjne — pentru România
ceste „supradoze" uciga tîrnate într-o simbolică ■ mai urgent. pentru a opri nia, există o posibilitate şedintelui ei. România nu- există răgaz în efor
şe omenirea a cheltuit panoplie, : arsenalele : nu această adevărată cursă reală de îngrădire a ce s-a impus ca un factor tul de a edifica o lume
în scopuri .militare, în cleare reprezintă o per a autodistrugerii şi sinu lor care, cniztnd pe for militant la O.N.U., unde mai- dreaptă şi mai bu
perioada postbelică, circa nicioasă cutie a Pando ciderii, pentru a edifica ţă, împing lumea spre nă) în care să fie dată
rei, din care poate ieşi o lume a păcii şi cola prăpastia unui război a iniţiat o serie de rezo
9 000 miliarde de dolari, oricînd spectrul războiu borării. luţii importante privind uitării .-imaginea de coş
adică o sumă egală cu lui ce ar aduce iremedia Este mesajul adresat nuclear. Ultimele evolu vitalul proces al dezar mar: a/ciUpercii nucleare. .-
ţii de pe arena mondială
produsul naţional brut bilul sfîrşit. în repetate rînduri în au confirmat punctul de mării. După cum este - EUGENIA MARINESCU ţ )
COlEGIUl DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheoneo, Tiberiu tstrote (redactor şef). Lucid Elena ticni, Gheorghe Parei {redactor şef adjunct). Nicolae Tîrcob |jţ5şâ
REDACŢIA st ADMINISTRAŢI Ai 2 700 Deva. str Dr Petru Groza. nr. 35. Telefoanei 11275, 12157. 11585. Telexi 72288. TIPARUL»: Tipografia Deva, str. 23 August nr. 275
