Page 13 - Drumul_socialismului_1987_08

PROLETARI din TOATE tarik.uniti-w
Din cronica întrecerii socialiste

CU CINCI LUNI MAI DEVREME
întreprinderea clectrocentrale Haţeg zat", Clopotiva şi Ostrovu Mic — în
este al doilea mare furnizor dc energie contul anului viitor. Spre mîndria co­
electrică al judeţului nostru, după I. E. lectivului de energeticieni din Ilaţeg,
Deva. Consemnăm din această . tînără întîmpinăm ziua de 28 August şi Con­
unitate economică, aflată în plină dez­ ferinţa Naţională a partidului cu suc­
voltare a capacităţilor sale de produc­ cese importante în producţie, cu mili­
ţie, un fapt dc muncă deosebit. îi dăm oane de kilowaţi furnizaţi sistemului e-
cuvîntui inginerului şef al întreprinde­ nergetic naţional suplimentar sarcinilor
rii, tovarăşul loan Drăghici : de plan.
— In anul Conferinţei Naţionale a La baza acestui frumos succes in pro­
A L C O I V S I L I U L U I P O P U L A R partidului şi al aniversării a 40 dc ani ducţie — arăta ing. loan Da belea, se­
la
proclamarea
de
Republicii,
colecti­
cretarul organizaţiei de partid clin ca­
vul nostru de energeticieni, puternic drul întreprinderii — stă hărnicia oa­
■ mobilizat de orientările .şi indicaţiile se­ menilor, străduinţa lor pentru a folosi
Anul XXXIX, nr. 9 242 MIERCURI, 5 AUGUST 1987 4 pagini - 50. bani cretarului general al partidului, tovară­ în permanenţă la maximum potenţialul
- şul Nicolae Ccauşescu, a acordat maximă hidroenergetic existent, a menţine în
atenţie exploatării la capacitate şi în perfectă stare dc funcţionare agregate­
¡N SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE depline condiţii de siguranţă a instala­ le centralelor. La realizările amintite
ţiilor şi utilajelor, a tuturor agregate, şi-au adus contribuţia toţi cei aproape
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA COMUNĂ lor energetice în funcţiune. Ca urmare, 250 de lucrători ai întreprinderii. Me­
am reuşit lună de lună să depăşim sar­ rite eu totul deosebite au avut coleeti-
A CONSILIULUI NAŢIONAL AL OAMENILOR MUNCII Şl A cinile la producţia de energic electrică vele de la exploatarea centralei „Rete­
şi să îndeplinim prevederile planului zat", condusă dc sing. Ghcorghe Cocotă
CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE Şl SOCIALE anual cu 5 luni înainte dc termen. Prac­ şi laboratorului I’RAM, coordonat de
tic, de Ia mijlocul lunii ’iulie, noi pro­ ing. Pctrişor Glieorghiţă.
ducem energie clin apele Rîiilui Mare,
Produse de înaltă calitate, prin centralele în funcţiune — „Rete- L. BRAICA
livrate înainte de termen ! 4 000 tone cărbune port Deva, care „alimen- i
tcază" de mai mulţi ani /
peste plan cu materiale de constnic- 1
Ne-am obişnuit să găsim Executiv al C.C. al P.C.R. la carieră pînă la fini­ ţii brigăzile T.A.G.C.M. I
mereu în cadrul întreprin­ din acest an privind nece­ sare, ambalare şi expe­ La întreprinderea mi­ ce îşi desfăşoară activi- \
derii „Marmura" din Si- sitatea realizării cu prio­ diere. nieră Lonea, unitate
meria puternice acţiuni ritate şi în cele .mai bune — Gum poate fi carac­ fruntaşă Ia extracţia căr­ tatea în judeţul nostru, ^
şi ritmuri dinamice de condiţii a producţiei de terizată, tot din punct de bunelui, în aceste zile raportează în cinstea zi- l
■muncă, ample eforturi iile. export, îndeplinirea întoc­ vedere al exportului, luna premergătoare celei dc-a lei de 28 August frumoa- >
oamenilor pentru înde­ mai a planului pe luna iulie. 1987 ? 40-a aniversări a procla­ se realizări obţinute în 1
plinirea şi depăşirea sar­ iulie şi pe întregul an la —'- Ama demarat bine şi mării Republicii şi „Zi­ producţie. Din bilanţul ţ
cinilor de plan, a anga­ acest important indicator. în al doilea semestru din lei minerului“, se desfă­ muncii acestui colectiv i
jamentelor asumate în Un factor dinamizator în acest an, depăşind planul şoară o amplă întrecere desprindem cîteva exem-
întrecerea socialistă. plus îl constituie recentul. lunii iulie cu peste 5 la între brigăzile dc pro­ ple: la activitatea indus- 1
— Trebuie consemnat şi Decret al Consiliului de sută. Prin măsurile opera­ ducţie şi de la investiţii triată, în perioada trecu- ţ
faptul ne-a declarai Stat privind stimularea co­ tive pe care le-am luat, pentru a obţine depăşiri tă din an, prevederile i
ec. loan I-Iaţeganu, direc­ lectivelor de oameni ai dorim să materializăm in­ cît mai mari de plan. planului au fost depăşite I
torul comercial al între­ muncii care îndeplinesc. dicaţia expresă a secreta­ Intre formaţiile de mun­ eu 2,1 milioane lei, la a - \
prinderii — că în această planul la export. rului general. al partidu­ că care au înregistrat în gregate sortate cu peste ^
lui, tovarăşul Nicolae mpd constant, lună de subteran, minerii din a-
. Ceauşescu, privind reali­ lună, depăşiri se numără ccastă brigadă au extras 8 000 mc, la reparaţii ca- i
ACTIVJITATSÂ DE IXPORT zarea în mod practic a şi cea condusă de harni­ suplimentar planului, de pitale cu 800 000 lei, la >
planului lunar de export cul brigadier Cornel Pi­ la începutul anului, pe­ rccondiţionări piese de \
calitate o dinamism ® eficienta pînă la data de 20 a fie­ lea de la sectorul V. ste 4 000 toile cărbune. schimb şi subansamble ^
cărei luni, iar în ultima Printr-o bună mobilizare cu 200 000 lei, la beton i
decadă să se lucreze la în abataj, o aproviziona­ în sprijinul livrat punctelor de lucru .'
pregătirea producţiei . de re ritmică cu cele nece­ constructorilor în şantiere cu 5 000 mc, 1
.MARMURA" SIMERIA export pentru luna urmă­ sare, utilizarea deplină Oamenii muncii de la la confecţii metalice cu \
toare. Ştim din activitatea a timpului de lucru în Staţia de utilaj şi trans­ 40 tone. l * •
anilor anteriori că păstra­
perioadă, în unitatea noas­ — Cum a încheiat colec­ rea şi întărirea legăturilor
tră, pe fondul preocupări­ tivul întreprinderii „Mar­ comerciale cu beneficia­
lor pentru îndeplinirea mura" primul semestru al rii externi se poate rea­
tuturor indicatorilor de acestui an, în cc priveşte liza numai printr-o dis­
plan, ne concentrăm în­ exportul ? ciplină contractuală. „Se­ MANIFESTĂRI
treaga atenţie ..şi forţele de — Putem raporta cu cretul" unui export bun In în timpi narea Congresului educaţiei
care dispunem în direcţia mîndrie că in prima jumă­ constă numai în fabrica­ POLITICO-
realizării optime a planu­ tate a lui 1987, anul Con­ rea unor produse de înalt EDUCATIVE politice şi culturii socialiste
lui dc export. I-Iarnicul ferinţei Naţionale a parti­ nivel tehnic şi calitativ,
nostru colectiv. do muncă dului, nc-am mobilizat în livrarea lor promptă, • Simpozion. „Concep­
este conştient de faptul că toate forţele şi am reuşit dacă se poate, chiar îna­ ţia tovarăşului Nicolae dc cultură Deva a orga­ pînzelc sus" a răspuns
exportul, comerţul exte­ să livrăm beneficiarilor inte de termenele prevă­ Ccauşescu privind locul nizat o masă rotundă eu generos temei, la realiza­
rior, colaborarea interna­ noştri de peste hotare în­ zute. Aceste cerinţe fi­ şi rolul Partidului Co­ membri ai cercurilor teh- rea căreia au colaborat
ţională în general, consti­ treaga cantitate do pro­ reşti, stipulate clar în pre­ munist Român în dcz.val- nico-aplicative (de la pi’of. Letiţia Mărtinescu
tuie o necesitate pentru duse prevăzută în comen­ vederile Decretului privind tarca societăţii noastre" cursurile de fochişti ca­ si Maria Vasiu.
1
buna desfăşurare a între­ zile aferente acestei pe­ unele măsuri pentru creş­ a fost tema simpozionu­ zane di joasă presiune şi
gii activităţi de înfăptuire rioade. Este vorba, in terea cointeresării .mate­ lui desfăşurat la Hune­ macaragişti). La masa ro­ • Dezbatere. în orga­
li programelor de dezvol­ primul rînd. de placajul riale a oamenilor muncii, doara. Organizat de Ca­ tundă au fost dezbătute nizarea întreprinderii ci­
tare economico-socială a de marmură realizat în a întreprinderilor, in rea­ binetul municipal pentru cu interes probleme ale nematografice judeţene
patriei. în acest context, secţia dc prelucrare Sime­ lizarea producţiei dc ex­ calităţii muncii, precum la Orăştic (cinematogra­
se acţionează ' neabătut nii, din blocurile de mar­ port şi a exportului, con­ activitatea ideologică şi şi mijloace şi forme de ful „Patria") s-n desfă­
pentru
îmbună­
.pentru materializarea cu mură extrase dc la Ruş- stituie, la ora actuală, politico-educativă Hune­ acţiune activităţii poli ti- şurat o atractivă dezba­
doara
şi
cinematograful
tere pc marginea filme­
tăţirea
înaltă răspundere şi dărui­ chiţa şi Moneasa. Am a- preocupări prioritare ale „Modern" din localitate, co-ideologiee şi cultural- lor documentare „La în­
re patriotică a sarcinilor mintit şi numele acestor întregului nostru colectiv cu colaborarea tovarăşi­ artisticc. ceputul vieţii", „Marele
subliniate de secretarul două importante cariere de muncă. Nu pot încheia lor Ileana Popa şi O vi- univers". „Omul şi uni­
general al partidului, tova­ ale noastre pentru că un fără a aminti aici numele diu Balog, simpozionul a • Cinedialog. „Litera­ versul" şi „Atracţia uni­
răşul Nicolac Ceauşescu, rol deosebit în realiza­ unea’ oameni- care se află' fost susţinut cu imagini tura română contempo­ versală" Cu aportul
la plenară comună a Con­ rea produselor pentru ex­ permanent în focul bătă­ din filmul „Partidul, Pa­
loan
Pîrvu,
siliului Naţional al Oa­ port revine .şi colectivelor liei pentru export : Iona.ş tria, Poporul". rană, sursă dc inspiraţie prof. Vasile Ionică Mircea
a filmului de acţiune" a
Jurehelea,
menilor Muncii şi a Con­ de muncă de aici. Dc fapt, Bence, 'Victoria Petric,
siliului Suprem al . Dez­ putem spune că s-a creat Violina Ştefan. Mi-rcea Eliu, • Masă rotundă. Uni­ .fost tema cincdialoguiui — si al documentarelor —
voltării Economice şi So­ un climat de muncă optim Filarcţta .Dîseu şi mulţi, versitate;» cultu ral-ştiin - organizat la cinematogra­ a fost relevat caracterul
ciale. precum, .şi la şe­ şi responsabil pe întregul mulţi alţii. ţifică dc pe lingă Casa ful „Dacia" din Haţeg.' cognoscibil 'ai UpiviVsu
Filmul artistic „Toate
iui, materiei şi vieţii.
dinţele Comitetului Politii: flux al exportului — dc MARIN NEGOIŢA
Să fie luate toate măsurile pentru a asigura
■Preocuparea pentru a Alexandrina Ciornei, şefa
asigura apă la rădăcina APĂ LA RĂDĂCINA PLANTELOR ! dc fermă, arăta :
plantelor continuă ' să fie Motopompcio si ari­
de actualitate. în dorinţa pile do ploaie funcţio­
de d vedea cum'se acţio­ sublinia ing. loan Cioba­ gulioare. Cu o zi înainte al fermei legumicole a nează zi şi noapte, 'fiind
nează în această direcţie nii, şeful fermei. Canalele au fost. udaţi cartofii şi C.A.P. Geoagiu. Funcţio­ asigurate două schimburi,
aducţiunc a apei din
de
am întreprins un raid in- Murei? au fost curăţate. varza de toamnă. Şeful dc nau două motopompe, de de mecanici şi cooopera-
•unităţi agricole ce apar­ fermă supraveghea îndea- care aveau grijă loaîi tori. în acest fel reuşim
ţin' C.U.A.S.C. Geoagiu, • să asigurăm apa necesară
Primul popas ¡1 facem culturilor.
la ferma nr. 2 a Staţiunii CAMPANIA AGRICOLĂ DE Pc lingă cele două moto-
de cercetare şi producţie ponipe din grădină, a fost
pomicolă. Geoagiu. Unita­ pusă în funcţiune si o
tea are o suprafaţă de-212 ştâţia ' de eleotropo.mpc şi Bocşi şi Sirnion Trosan, electropompă ce scotea
ha din care mal bine de A.P.T.-urile, .ca şi siste­ ÎN C . U . A . S . C . mecanizatori la S.M.A. din apă din pîrîul Geoagiu şi
jumătate poate fi irigată. mul de conducte' au fost G E O A G I U localitate. Pentru a se rea­ stropea o cultură dc roşii
Culturile' fermei sînt foar­ reparate şi revizuite din liza mutarea aripilor de din vecinătatea sediului
te frumoase, curate de vreme. ploaie înlr-un timp cit fermei. Aspersoarelc ;i-
buruieni, evoluează, cu în ziua raidului.se aflau proape funcţionarea insta­ mai scurt, a fost alcă­
toată scşeta din iulie, i'n în funcţiune două moto- laţiilor, urmărind să se tuită o formaţie de coo­ cesteia însă aruncau apa
bune condiţii. pompe — deservite de me­ realizeze o stropire uni­ peratoare din care fac Ing. SALVADOR STÎNGACIU,
~~ Asta pentru că s-au canizatorii Petru Tiudic şi formă, în condiţiile eco­ parte E-lisabefa Cărăguţ,
l.íi C.A.P. Geoagiu so luat măsuri operative pen­ Aurel Pîrva • —, precum şi nomisirii combustibililor. Maria Marian, Anisia Cig- TRA1AN BONDOR
irigă permanent cultu­ tru asigurarea apei de 7G aspersoare. Se udau în plină acţiune am
rile. măian, Silvia Zerbea, Ana
care au nevoie plantele — culturile de căpşuni şi găsit şi sistemul de udare C'aliban şi Maria Sibişan, {Continuare in pag, a 2-a)