Page 17 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 17
Din cronica întrecerii socialiste
hotărî ţi să grăbească mo- nizarea activităţii in a-
mentul punerii în func- bataje, pe fluxurile de
ţiunc a acestui impor- transport, în cariere şi in
tant obiectiv encrgetic, preparaţii, valorifică la
să înlîmpinc ziua de capacitate deplină insta
23 August şi Conferinţa laţiile şi utilajele din
Naţională a partidului cu dotare, cît şi forţele dis
succese remarcabile. S-au ponibile pentru a creşte
detaşat prin hărnicie productivitatea, a obţine
Anton Bumbaru, Eugen depăşiri de plan Ia taţi
Bălan,
Constantin
Alcxa, indicatorii.
IBMlilM ifflíTlMT Francis • Imbrca, Gheor- rul a precizat: Interlocuto
ghe Badea, loja Ignat, — Răspunzând cu ab
T R I P U L A R J U D E Marin Anton şi alţii. negaţie chemărilor adre
sate de secretarul gene
Realizări de prestigiu ral al partidului, tovară
Anul XXXIX, nr. 9 243 JOI, 6 AUGUST 1987 4 pagini - 50 bani şul Nicolae Ceauşescu
Faptele de muncă ale lucrătorii întreprinderii
S9?£r colectivului întreprinde noastre şi-au intensificat
La C.H.E. Păclişa. Hunedoara, eforturile în muncă, ob-
ADUNĂRI GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII rii miniere
Constructorii în această perioadă pre ţinînd suplimentar pre
mergătoare zilei dc 23 vederilor, în primele şap
Un singur scop — creşterea de lucru August, sînt Uie remarcabile. te luni din an, la secţia
intensifică ritmul
minieră Tcliuc, 9 597 to
Costina,
Tovarăşul
Constructorii din ca preşedintele comitetului ne minereu brut, Ia uzi
producţiei de cărbune cocsiîicabil! drul Brigăzii nr. 6 Pă de sindicat al unităţii, a na de preparare, 4 700 to
ne fier marfă. Ia minele
că
faptul
reliefat
mine
clişa, a A.C.II. Iîîu Marc-
Retezat, sînt puternic mo rii şi preparatorii din Lclese şi Cerişor, 990 to
Adunarea generală a zultatele amintite au la de rezultatele obţinute — bilizaţi în aceste zile Munţii Poiana Ruscăi în ne talc brut, ia carierele
oamenilor muncii do la bază creşterea productivi arăta în cuvîntul său .şeful pentru a intensifica rit frunte cu comuniştii Crăciuneasa şi Tcliuc III,
mina Liipcni s-a desfăşu tăţii muncii cu 680 kg pe de brigadă Constantin murile de execuţie la şi-au amplificat efortu 25 900 tone dolomită
rat sub semnul puternicei post în abataj, 260 kg pc Popa, de la sectorul IV. centrala hidroelectrică de rile în producţie, pun un marfă. (ARON CÂTA, co
angajări de a spori necon post în cărbune şi cu 12 Sectorul nostru, cel .mai aici, cu termen apropiat accent deosebii pe orga respondent).
tenit producţia de căr kg pe .post la nivel de în mecanizat al minei, dis de punere în funcţiune.
bune cocsiîicabil pentru treprindere. De menţio pune de posibilităţi infi Printr-o exemplară dă
nevoile economici naţio nat că în cursul acestui an nit mai mari. Am avut ruire în muncă, colecti
nale, aşa cum a indicat 62 la sută din întreaga pro probleme cu tectonica, cu vul brigăzii a reuşit să-şi
secretarul general al parti ducţie de cărbune a ¡minei aprovizionarea pieselor de depăşească sarcinile de
dului, tovarăşul Nicolae a fost realizată prin tăie schimb, cu disciplina în plan Ia construcţii-mon-
Ceauşescu, la plenara co re mecanică. O atenţie abataje. Ne-au ieşit trei taj cu 79 Ia sulă, spor
mună a Consiliului Naţio sporită s-a acordat, în ace complexe din funcţiune şi realizat îndeosebi pe
nal al Oamenilor Muncii laşi timp, îmbunătăţirii noi de-abia am reuşit să seama creşterii producti
.şi a Consiliului Suprem al indicelui de utilizare a for punem unul. în aceste, con vităţii cu 23 la sută. După
Dezvoltării Economice şi ţei de muncă, cît şi plasă- diţii cum să ne facem cum reliefa ing. loan
Sociale, precum şi la re planul ? ‘ Important este Radu, şeful brigăzii, vo
centa şedinţă a Comitetu ce avem de făcut în con lumul dc lucrări finalizat
lui Politic Executiv al C.C. M. LUPENI tinuare. Restanţele din iu pînă în prezent la C.1I.E.
al P.C.R., dc a înfăptui lie şi de la începutul anu Păclişa se materializează
exemplar hotărârile Con lui se pot recupera inte în încheierea structurii
gresului al XIII-lea al rii corespunzătoare a fron gral. Un singur lucru centralei, ridicarea bara
partidului, a întâmpina ziua turilor în subteran. De solicităm de la conducerea jului la cota de montare
de 23 August şi Conferinţa fapt, în semestrul analizat, minei': să .ne ajute să a podului în culei şi la
Naţională a partidului eu faţă de perioada similară punem în funcţiune la 'ter cota plan.şeului servo-
rezultate bune în pro a anului trecut, fiecare om men capacităţile planifi mccanismelor în interior,
ducţie. al muncii de la ¡mina Lu- cate, să plasăm, aşa cum terminarea- lucrărilor la
Darea de seamă, pre peni a cîştigat în medie ne-am gîndit , încă 2—3 digul de pc malul drept,
zentată de către Vasile cu 2 000 lei în plus. grupe în cărbune". atingerea nivelului minim
Rusu, preşedintele consi Forumul muncitoresc din de exploatare la digul de
Secţia clin Hunedoara
liului oamenilor ¡muncii, a întreprindere — larg ca LIVIU BRAICA pe malul sting. Con C.onfecţionera Elena lîadic, nlreprind rii ¡ r.r* Oră ştie.
iîîu dintre
prim plan, este
evidenţiat pe larg, în spi dru democratic al auto- structorii şi montorii sînt cele mai priceputei lucratoare din atelierul confecţii..
rit critic şi autocritic, as conducerii şi autogestiunu (Continuare în pag. a 2-a)
pectele cele mai semnifi — a luat cunoştinţă şi
cative ale muncii minerilor. despre rezultatele ’ mai
puţin bune la .unii indica
No oprim la cîteva exem tori, în mod deosebit de Nutreţurile, strlnse grabnic u.
ple din darea de seamă.
Comparativ cu aceeaşi pe faptul că, deşi s-au înre
rioadă a anului trecut, în gistrat creşteri la t pro în unităţile din C.U.A.S.C. ciaţiei mi . pus la ad, I -
.1987 producţia fizică de ducţia de cărbune faţă de Uia se acţionează în a- CAMPANIA AGPICOIÂDE VARÀ post pin; teum ’ 455 lom
bună .calitate
de fin d
cărbune a fost imai mare primele şase luni ale anu cestc zile cu forţe sporite 225 tone de paie si peste
cu 91116 tone şi s-au lui trecut, în acest an mi lastrînsul clin cîmp, trans 2 000 tone siloz. Avon
executat lucrări ele pregă nerii dc la Lupeni au portul şi depozitarea paie condiţii să ne realizăm rit*-
tire şi deschidere cu 965 rămas datori economiei lor, f-înului, a celorlalte IN FIECARE UNITATE - coşarul de fibroase şi s i-
m mai mult. La acest naţionale cu mari canti plante furajere. „La nivel FURAJE SUFICIENTE, DE CALITATE culente. Cu grosierele ri.Lu
spor dc cărbune o con tăţi de cărbune cocsifică de consiliu unic — pre nuli rău, dar am început
tribuţie însemnată şi-au rii, cinci dintre sectoarele ciza Nicolae Nicula, in
adus-o sectoarele I, cu întreprinderii înregistrînd ginerul .şef al C.U.A.S.C. Bretea Mureşană ş.a., care care executa coasa n doua să aducem paie din alte
8 048 tone, VIII — 4 36.3 importante restanţe Ia in Uia — au fost. depozitate, au depozitate cantităţi de pc ultimele suprafeţe din unităţi care au excedent
tone, II — 3 714 tone, dicatorii fizici de plan. pînă acum, aproape 3 000 nutreţuri din fiecare sor cele 50 de ha ocupate cu de grosiere”.
.Şi la A.E.I. Grind trans
cariera — 4 858 tone. Re „'Nu sîntem mulţumiţi tone fibroase, peste 3 000 timent". lucerna. De asemenea, se
tone dc grosiere şi 0 500 to Am urmărit în mai multe transporta din cîmp, cu portul si depozitatul fu
ne de suculente. Cel mai unităţi cum se desfăşoară trailercle şi remorcile; rajelor se desfăşura din
bine s-a acţionat în a- activitatea amintită şi ce finul recoltat de ţie 20 de plin. luliu Morse, direc
ceastă privinţă la asocia cantităţi dc nutreţuri sînt lui. „Din necesarul de 930 torul asociaţiei preciza că
ţiile economice intercoo- strânse pînă acum în ba tone de fibroase, 1 020 to au fost puse la adăpost
peratisţe din Uia şi Grind, zele furajere. La A.E.f. ne de grosiere şi 4 230 tone MIRCEA LEPĂDATU
la cooperativele - agricole Bacea — llia mecanizato suculente — arăta Di-mitrie
Gurasada, Dobra, Uia, rul Vasile Cîm.pnn era cel Ioschici, directorul aso (Continuare in pag. o 2-a)
IN A C T I V I T A T E A B I R O U L U I O R G A N I Z A Ţ j E I D E B A Z Ă
Stil de muncă dinamic, concentrat asupra problem d ir
majore ale economiei şi vieţii sociakuiturals
Aşa cum arăta tovarăşul Ghidul cel mai preţios muncim, care presupune : velor şi hotărârilor partidu
Nicolae Ceauşescu, în Ra în această direcţie sînt in orientarea , neîncetată, in lui şi a legilor ' ţării. în
portul ■ la ' Congresul al dicaţiile secretarului ge lumina documentelor de tronarea sistematică la
XIH-lea al P.C.R., fiecare neral- al partidului, tova partid, a întregii . acti înfăptuirea acestora a tu
organ şi organizaţie de răşul Nicolae Ceauşescu,. vităţi a cadrelor de bază turor organizaţiilor de
partid, fiecare membru do care a precizat că adevă : din .. unitate, asigurarea marii şi obşteşti, a orga
partid trebuie ' să-şi înde rata conducere de către participării efective a co nelor de conducere colec
plinească ' rolul de forţă partid a activităţii eco-r muniştilor la soluţionarea tivă.
politică conducătoare în nomice şi sociale se exer problemelor legate dc reu- Aşa procedează majori
unităţile în caro îşi desfă cită în mod mai eficient Uzarea planului de pro tatea' birourilor organiza
şoară activitatea, ' ceea ce prin integrarea organelor ducţie, la depăşirea greu ţiilor de partid din unită
impune un stil de muncă de partid în viaţa şi raun- tăţilor care apar, dezvol- ţile economice ale muni
dinamic, operativ,; capabil cipiului Deva, dintre care
să cuprindă şi să rezolve VIATA DE PARTID remarcăm pe cele de la
problemele tot mai com secţiile mecano-energetie
şi Prerno ale T.M.C. Bîrcea,
plexe izvorîte diir practica ca fiecărui colectiv, prin tarea conştiinţei întregului
do zi cu zi, în strânsă con participarea ~ directă, în colectiv de comunişti şi a uzinarc de la I.P.I.C.-C.K.,
ni'.
1
producţie-transport
cordanţă cu cerinţele vieţii, primele rînduri, a comu celorlalţi oameni ai mun
ale fiecărui loc de muncă. niştilor la lupta pentru a- cii pentru înţelegerea de Mina Deva, preparare a
Practica muncii de plicarea politicii partidu plină a conţinutului şi Carierei miniere Mintia —
partid a demonstrat că lui, pentru buna desfăşu semnificaţiei hotărârilor de Velei, exploatare cazane
succesul hi activitate de rare a activităţii' fiecărei partid şi a legilor statului, şi A.T.M. de la I.E. Min
pinde de modul în care unităţi economico-sociale. a necesităţii înfăptuirii tia, nr. 2 tricotaje de la
este concepută, organizată Această conducere tre lor .şi a tuturor sarcini Cooperativa meşteşugăreas
şi desfăşurată munca bi buie realizată nu oricum şi lor ce le revin, desfăşu că „Progresul" Deva si
roului organizaţiei dc nu cu orice mijloace, ci, rarea unui control şi a- ARON PÂRVA,
partid, în strânsă legătură în primul rînd, prin me secretar
UrlgacUi dc preparare a minereurilor cuprifere ltarza. jutor permanent şi eficient a! Comitetului municipal
Operatorul limb Tărâu controlează funcţionarea utilajelor. cu problematica econo tode şi forme specifice asupra întregii activităţi de partid Deva
mică, socială şi culturală muncii politice.- de con economice şi sociale, în
ridicată de viaţă. vingere a celor cn care scopul înfăptuirii directi (Continuare în pag. a 2-a)
‘Sv