Page 19 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 19
.Ul NR. 9 243 6 JOI, 6 AUGUST 1987 Pag. 3
O pagină glorioasă din trecutul de luptă S P O R T
aparţinea lui Kvgheni Do-
de
pe
Sezonul
hochei
/IZIUNE gheaţă va fi inaugurat du rofivv.
revoluţionară a muncitorimii hunedorene minică. 9 august, cînd pe
nai patinoarul artificial din ★
nf iarea ma- Miercurea Ciue se vor
După cum se ştie, în 1929 contractul colectiv încheiat au organizat numeroase despre pregătii i'e autori desfăşura primele meciuri BUDAPEST \ 5 (Ager-’
economică a început criza economică cu muncitorimea minieră.
a documente- întruniri în care explicau tăţilor de a înăbuşi greva din cadrul competiţiei do preş). — în runda u 13-a
mondială care a zguduit Acest fapt a produs vii minerilor necesitatea de a în noaptea de 5 spre fi au tată cu ..Cupa 23 August" a turneului in tei zonal de
pentru eter- întreaga lume capitalistă. nemulţumiri în rîndurUe fi solidari în lupta pentru gust s-au format pichete La turneu, re se Va în şah de la Sz.irak (Ungaria),
70 de ani de Producîndu-sc pe fondul minerilor, care au înaintat cîştigarea revendicărilor de câte ,(>() de oameni pen
iIc bătălii ale cheia la 14 august, voi par maestrul român Mihail
l române de crizei generale a capitalis revendicările lqr comisiei lor. în mai puţin de 3 tru paza celor două porţi ticipa echipele Steaua Marin, jucând -u piesele
irăşti, Mără- mului, criza economică din de arbitraj. Comisia de ore s-au strîns laolaltă, ale uzinei. Bucureşti, Din a mo Bucu negre, a obţinut remiză în
Oituz 1929—1933 a cuprins toate arbitraj a dat cîştig de umăr la umăr, muncitorii în dimineaţa zilei dc partida cu marele maestru
|i ai Fcstiva- ramurile de activitate şi cauză direcţiunii minelor. do la minele „Ileana", reşti. Dunărea Galaţi. Vii
laţional „Ctn- 6 august armata şi jan torul Gheorghicni. Progre ungur Adorjan Egalitatea
tomânici“ toate ţările capitalisto, ne- Văzînd această nedreptate, „Victoria", „Carolina" şi darmii au înconjurat uzina a fost consemnată şi în
actori, mari centuînd şi mai mult insta muncitorii au recurs la „Ştefan” — o puternică electrică. în curtea căreia sul Miercurea Ciue şi S C partidele De La Villa —
i (p.c.) : bilitatea lumii burgheze şi Curtea de casaţie, care., la masă de oameni de apro Miercurea Ciur.
Ciubotăraşu se aflau minerii grevişti Llubojevici, Velimirovici —
nai făcînd să crească rolul rîndui ei. a dat cîştig de ximativ 4 000 de grevişti La ora fi. prefectul a somat Benjamin, Andersson —
rea progra- luptei revoluţionare a oa cauză tot direcţiunii mi — ccrînd patroniloi apli muncitorii . să părăsească ~k Flear. Beliavski — Chris-'
menilor muncii. nelor. Faptul acesta a carea contractului colectiv. uzina. Aceştia au refuzat, ti an sen. Nunii — Salov,
în această perioadă de determinat muncitorii să Sub îndrumarea comu în raportul postului de MOSCOVA 5 (Agerpres). Portiseh — Allan. Mlartar-
adinei transformări socia treacă ia acţiuni hotărîte niştilor muncitorii mineri jardarmi Lupeni se arăta ; — Cu prilejul concursului son a câştigat la Milos, iar
le Partidul Comunist Ro prin care să silească patro s-au îndreptat spre cen „în urma somaţiilor făcute ciclist desfăşurat pe velo Bouaziz a pierdut Ui To-
mân şi-a întărit legăturile nii să accepte pe mai trala electrică de care de de către domnii prefecţi dromul olimpic din Mos dorcevici.
eu masele, organizîndu-le departe contractul colec pindea întreaga activita şi prim-procuror, ca mun cova, sportivul sovietic Kv- în clasament conduce
n i: o,oo Ră la lupta împotriva exploa tiv. te din mine, ea şi ilumi citorii să părăsească uzina gheni Turovski a stabilit islandezul lljnrtarson cu
ii dimineţii ; tării capitaliste, ceea ce a
I medicului ; Comuniştii, aflaţi în narea localităţii Lupeni electrică, ce o ocupaseră- un nou record mondial de 10 puncte, urmat de en
Lnea zilei în dus la sporirea forţei şi primele rînduri, arătau Cu toată împotrivirea jan muncitorii nu au voit, juniori în proba de 200 glezul Numi 9.5 p, so
7,00 Radio- activităţii lor. Documen muncitorilor că numai prin darmilor, minerii au reu vocifcrind că nu o pă vieticii Salov m Beliavski
Azi, în ţară tele oficiale ale vremii luptă pot smulge patroni in., lansat cu timpul dc
din judeţe ; şit să pătrundă în camera răsesc". Văzînd că mun cu cile 9 p etc. Mihail
presei ; 8,1 o arată că in 1929 numărul lor contractul colectiv. în- eazanelor uzinei electrice, citorii refuză să se supună, I0"49G/!000. Vechiul re Marin ocupă locul 10, cu
dodiilor ; 9,00 conflictelor de muncă s-a tr-un raport din acea vre au oprit maşinile şi au prefectul Rozvany u scos cord era de 10”fil5/1000 şi fi puncte.
Ştiri ; 9,05 ridicat ia 317, cuprinzând me al organelor de i opre
ascultutori- luat măsuri pentru preve pistolul şi a ucis un gre
iletin de ştiri; peste 105 000 persoane, siune se arăta : „Comu nirea eventualelor incen vist, apoi a dat ordin sol
; cutezători !; între anii 1929 şi 1932 au niştii reprezintă un pericol dii. Ocuparea centralei daţilor să deschidă foc. • - • — * — • — (» — e — • — • — * — • - « * - — o — a
¡citate; 11,05 avut lor 377 de greve, la Turmentaţi de băutură,
$7 * Oameni, care au participat munci
î sub semnul soldaţii, neinţelegind crima
îsformări re- tori din I 054 de între pc care o săvîrşesc, s-au ÎNTREPRINDEREA „MARMURA"
11,35 Muzică prinderi, insumind circa „ L U P E N I ’ 29" supus ordinelor şi au des
00 Huletin de S I M E R I A
ştiinţa seco- 345 000 de zile de lucru. chis focul asupra fraţilor
12,40 Din co Pe Ungă acestea, s-au în dc suferinţă. Conform ra
drului; 13,00 registrat 810 de conflicte portului aceluiaşi post de str. Cuza Vodă, nr. 24
3 * Radi o- latente de muncă intr-un în această regiune, prin electrice a constituit mo
Avanpremie- numărul de Salariaţi şi mentul ce! mai important jandarmi, la prima salvă
; 15,15 Arii mare număr de întreprin propaganda la care se din lupta minerilor gre au căzut 17 mineri şi au ÎNCADREAZĂ PRIN CONCURS
; 15 ^ Odă deri. fost grav răniţi 25, dintre
ne r* Ra- dedau". Pentru a stăvili vişti. Prin această acţiune ® inginer sau tehnician topograf
6,15 \ Jienţa Luptele revoluţionare din avântul revoluţionar al ei stăpîncau pîrghia de care. la câteva zile. mulţi
5 Muzică u- perioada crizei economice maselor muncitoare, autori comandă a minelor. şi-au aflat moartea. Din» încadrarea şi retribuirea se fac în coiv-
rsurile poeţi- din. 1929—1933 reprezintă tăţile au intensificat teroa Alarmate de amploarea tr-un tabel întocmit de
17,00 Huletin formitate cu prevederile Legii nr. 2/1971 şi
7,05 ltadioga- un moment do o deosebită rea în toată Valea Jiului. grevei, autorităţile au către primăria din Lupeni
ucă; 17,35 Te însemnătate în istoria miş- In ciuda terorii dezlăn cerut forurilor superioare s-a aflat’ că pînă la urmă Legii nr. 57/1974, republicată.
ciut, patria i carii muncitoreşti. Ele au ţuite, muncitorii, în frun au fost 22 de morţi şi a-
•am muzical; din Deva ajutor militar. proapc 100 de răniţi. Informaţii suplimentare la biroul P.l.R.'
erii * 23 Au- constituit o victorie po te cu comuniştii, au or In aceeaşi noapte au fost
il Suferinţei litică a clasei munci ganizat demonstraţii prin aduse la Lupeni 2 compa Greva de la Lupeni a al întreprinderii, telefon 956/60851. Simeria.’
a validului; toare din ţara noastră, care au cerut redeschide nii de grăniceri şi deta
ţatrul tinere- călit şi mai mult clasa
Radiojurnal ; care s-a afirmat ca forţa rea sediilor sindicatelor şamente dc jandarmi. La muncitoare. Acţiunile- re
ulaţia rutieră cea mai înaintată a socie unitare şi eliberarea celor faţa locului au sosit pre voluţionare care au urmat
i; 21,00 La tăţii, avangarda luptei în arestaţi. Puternicele de fectul judeţului, prim- au dovedit că proletariatul
; 22,00 O zi tregului popor împotriva o CU nemărginită du
* Rad io j ur monstraţii au dezorientat procurorul parchetului şi era ferm hotărît să lupte rere, părinţii, fratele a-
ci ment poetic; exploatării şi a domina autorităţile care au rapor numeroşi funcţionari. pentru obţinerea revendi nunţă împlinirea unui un
nă muzicală; ţiei monopolurilor străine, tat forurilor superioare că Muncitorii nu s-au lăsat cărilor sale. Birou! in de cînd ne-a părăsit
totdeauna
Huletin de pentru o viaţă mai bună, „deşi sediile sindicatelor intimidaţi, tn faţa neclin ternaţionalei Comuniste şi pentru nostru 1ANC scum
A-
pul
libertate şi democraţie, unite au fost sigilate şi titei lor hotăiiâri, autori Biroul Internaţionalei Roşii DKIAN, de 20 ani.
independenţă şi suverani capii mişcării arestaţi, tăţile s-au văzut silite să consemnau imediat după ANIVERSĂRI Al lăsat în urma ta un
VIA tate naţională. propaganda comunistă con înceapă tratative cu cei greva . de la Lupeni că gol şi durere care nu se
pol
Depunem
vindeca.
Unul dintre momentele tinuă prin cci rămaşi şi (10 de delegaţi aie.şi de „masele muncitoare din ş DRAGA Mărkmra, cu pri flori şi-ţi stropim mor*
importante din lupta pro chiar prin soţiile lor". mineri să ie reprezinte România se pregătesc lejul zilei laie de naştere, fa inîntul cu lacrimi arză
letariatului român, din Un rol important hi pre interesele, Dar direcţia milia Nlta iţi doreşte fericire toare, cit vom trăi. Co
¡bal do viespi pentru mări lupte econo şi „La mulţi ani 1“ (200:11) memorarea duminică, 9
>nd (ie notip- primii ani ai crizei eco gătirea marii greve n mi minelor a răspuns prin- mice şi politice". Nenumă • AZf, cînd pe eer iţi stră august, la Hrăni şea.
IIUNKDOA- nomice, îl constituie, fără nerilor l-a avut consfă tr-un refuz categoric ce ratele documente ale. vre luceşte cea de-a 3!-a stea, (20015)
la Bucureşti îndoială, eroica grevă a tuirea ilegală a delega Motoc riorica, noi colegele
A); Kcintoar- rerii delegaţilor minerilor mii caracterizează anii de la l.L.F. Deva, depozitul
iureouf (Mo- muncitorilor mineri de !a ţiilor celulelor comuniste de a se aplica imediat care au urmat ca o pe de ambalaje, iţi uram un căl 0 SE împlineşte un an de
Fante" i lui Lupeni, din august 1929. şi a sindicatelor unitare prevederile contractului co rioadă de o intensă luptă duros ,.Lu mulţi uni !“ şi cînd a încetat să bată Inima
ră ra); „Prima mare bătălie de din Valea Jiului, ţinută in lectiv. Refuzul capitalişti multă sănătate. (20019) scumpei noastre mame MI
: i ti „rşiţa clasă din şirul luptelor desfăşurată de Partidul • DRAGA Margareta, cu CEA US ALEXANDRINA, O
ne); Acroba- 2 august 1929, pe dealul lor de a îmbunătăţi soarta Comunist Român pentru prilejui zilei de naştere, so mamă bună cum puţine sînt
iinbrie); Imn sociale din această perioa Dîlja, unde s-a discutat minerilor a făcut să realizarea unităţii de ac ţul Gheorglie Curea din Dota in lume. Ne plecăm cu re
nâvara ţarii dă — subliniază tovarăşul modul de desfăşurare a crească şi mai mult dirze- ţiune a clasei muncitoare iţi doreşte fericire şi „l.a cunoştinţă in faţa morinîntu-
io la Aglgoa mulţi ani !“ (20015) lui ei cu lacrimi şi flori, Nu
LTPKNI: Dru- Nicolao Ceauşeseu — o luptei. nia acestora şi hotărîreo şi conducerii cu succes a te vom uita niciodată. Copiii.
(Cultural); constituie lupta minerilor în dimineaţa zilei de de a nu relua lucrul. Din luptei împotriva exploa (20021)
viistorelo Bu- de la Lupeni «lin 1929". 5 august 1929. cea mai iniţiativa comuniştilor s-au tării capitaliste şi a peri VINZĂRI
(l.uceafărul) ; încă din 1923, Direcţiu mare parte a minerilor
venturilo ea- format grupe de muncitori colului fascist. • VINi) urgent şi convena D E C E S E
bastru (Mi- nea societăţii „Lupeni" a din Lupeni a refuzat să oare patrulau prin oraş.
'RILA: Urina refuzat să mai recunoască intre în mine. Comuniştii aducînd greviştilor ştiri Prof. ION FRÂŢ1LĂ bil Dacia 1310 breal». Deva,
Muncitoresc); telefon 22161. (20035) 0 SOŢIA, copiii Şi ne
Ca ii t casa • VIND Dacia 1300. Deva, poţii anunţa cu profun
(Retezat) ; telefon 28912, după ora 16. dă durere Jecevj celui-
tul cu rişca (20036) care a fost
0) ; GURA- • VIN D urgent Dacia 1300, SIHIŞAN IOAN,
Oliver Twist üssü'Tabâràde aviaţie aC.C.alU.T.C. stare bună» preţ convenabil şi din orăştie. Inmormîntu-
ORĂŞTIE : piese de schimb Ford launus rea azi, ora 16, ta cimi
seriile i-ll Pilda j 17 N. Deva, telefon 21361, ore tirul din Orăştie. (22030)
i oaspete la C.C. al U.T.C., prin sec paraşuta la activ, Ovidiu le 16—19. (20039)
): GBOAG1U- ţia sport-turism şi P.T.A.P., Bora (Alba) un iubitor al • VIND cuîfâ, curte (grădi
da — soriilc pensionarului j na). Deva, strada Cloşca, nr.
de cultură): a organizat în aceste zile. planorului, aparat pe care 1,*'telefon 22)41» după ora 16. 0 FAMU.IA dr. Achim
vizită la Van la Liceu] industria! nr. 1 a început să ii stăpîneaseă (20010)
1) ; BRAZI: clin Deva, tabăra centrală bine. Florin din Brad, profund
şoimului ; în faţa blocului I’-28, ^ • VlND casă patru camere» îndurerată, anunţă cu
7-lea cartuş de aviaţie. Participă peste După scurta perioadă curte (grădina), ocupabilă regret încetarea din via
orăştie,
imediat,
strada
tură); SIME- din noul cartier de Io- \ 7Î) de elevi, membri ai de pregătire la sol, ur tăului nr. îl, telefon 11090. Căs- ţă a scumpei lor mame
A CULM El.EON OR A»
sc pe Victor lj cuinţe „Aurel Vlaicu", ţ cercurilor de planorism şi (20003) din Lugoj, în vi i stă dc
LI A: Parada mează ca tinerii din tabăra 60 ani. Nu o vom uita
nftia); GIIE- din Haţeg, sc poate ad- ( paraşutism, reprczentînd de la Deva, sub directa 0 VlND trei saxofoane te
iţa cu mere zece judeţe ale ţării. conducere a instructorilor nor, alto, sopran şi un acor niciodată. (20032) •
mira un mini-părculcţ. ţ deon Piacordia, 32 başi. In
Programul de tabără cu Marius Ionescu, toan Leo- formaţii Hunedoara, telefon
Trecătorii sc opresc şi i prinde o scrie de ore de veanu şi Gheorglie Sta- 12213. (c. 2) 0 COLEGII de muncă de
laudă munca unui pen- i pregătire de specialitate şi mate, să iasă în aceste la O.J.K.S. A. Deva sînt ală
turi dc colegul lor, dr. Achim
Brad,
. sionar, Gheorglie I.uţă, > fizică, care se vor desfă zile ia aerodromul de la PIERDERE Florin, din pricinuită Ia greaua
dece?
de
pierdere
) care zi dc zi, uneori de ' şura atît în să-liie liceului Săuleşti pentru efectua sul mamei sale şi transmit
industrial nr. 1, cit şi pe rea orelor de pregătire sincere condoleanţe familiei
dimineaţa pînă scara, ^ • PIERDUT legitimaţie de
Vremea va aerodromul de la Săuleşti specifică în condiţii reale serviciu, pe numele Pop Vic îndoliate. (20033)
1 instabilă, îngrijeşte cu pasiune şi ţ de zbor şi de paraşutnro tor, eliberată de l.M.C. Deva.
porar noros. 1 pricepere frumosul păr- !j Nu au fost uitate nici ac din avion. O declar nulă. (20043) 0 COLEGII de mutică
ilol locale, tivităţile cultural-educati de la I.F.E.T. Deva sînt
ta şi carac- ’ culcţ. (S. NICU, corcs- ţ ve organizate de către or Cadrele didactice care alături de colega lor
, Izolat con- ganele municipale şi ju se ocupi de buna desfăşu SCHIMB Epure Marin, Va marea
dlnă. Vîntul pondent). ^ durere pricinuită de
la moderat. deţene ale U.T.C., com rare a activităţii din ta DE LOCUINŢĂ moartea tatălui. Sincere
: minime petiţiile sportive la mai bără : loan Gu.su (Dolj), condoleanţe. (20031)
ise între 11 multe discipline, vizionări Ioan Marian (Alba), şi 0 SCHlMlt apartament două
iar cele ma- camere eu apartament trei
l şi 25 fira- de filme, întâlniri cu per Mircea Tudor (Sibiu) con camere (centrul civic). Hune
iţa diininea- sonalităţi juridice, activişti duse eu competenţă de doara, bulevardul Dacia 8/88. 0 MULŢUMESC tutu
de partid şi de stat. comandantul taberei, tova (c. I) ror celor care au fost
i.r.b. neva, secţia do alături de mine in cele
vromon va mobilii Brad. Tîmplnrul Printre elevii prezenţi răşul Dorin Militarii,' şeful mai grele clipe ale vieţii
instabilă, în tabără am în ti! nit şi secţiei sport-turism P.T. A.P. COMEMORĂRI mele, cînd liniştea şi
ros. Local Virgil Ravel pregăteşte cu din cadrul comitetului ju bucuria sufletului meu
ii, care vor migală frazarea unei pie cîţiva cu rezultate deose m-au părăsii pentru tot
1er de aver* se din componenţii gar bite obţinute la concur deţean Hunedoara al U.T.C.. 0 NEUITAŢI ramul cei deauna prin pierderea
o descărcări niturii „Sclin“, destinată surile organizate de către no-.au asigurat că toii ele scumpi şi dragi plecaţi pc prea bunei şi iubitei me
tul va sufla C.C. al. U.T.C.: Sorin Ve- vii prezenţi in Deva se drumul fără întoarcere, colo le soţii
in tensiticări exportului. nelul (r) HADIOA COKNELHJ, IŢA MAGLKEANU,
10—50 km/h lişcu (jud. Dolj), Nieoiota vor întoarce acasă cu re MARI A PATA NA Şi CON lăsîndu-mă zdrobit Ş» /*u
. I.ocal cea- Foto N. GHEORGHIU Ungureanu ;OU), Ursula zultate bune. eu amintiri STANTIN CA CAN A, din Cra- sufletul în veci nemîn-
Un
iova.
gind,
o
lacrimă,
o
Roşu (Sibiu), ultimele cu plăcute şi cu cunoştinţe floare pentru sufletele lor giiat. Dr. Ghe^rghe Mu
gurea nu . (20012)
peste 100 de salturi eu noi de specialitate. distinse. Familia. (19953)