Page 20 - Drumul_socialismului_1987_08

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 243 • JOI, 6 AUGUST 1987

în favoarea păcii,
» I
pentru dezarmare Perului, Alan Garcia, drept « DIN ŢĂRILE SOCIALISTE rirea producţiei de bunuri «
un pas deosebit de impor­ I! alimentare. In provincia
GENEVA 5 (Agerpres). 13» tant pe calea satisfacerii O BERLIN. — Şantierul O PHENIAN. - Noi Nghia Binh, din centrul b
amenajate, a
— La Geneva continuă lu­ intereselor naţionale - I naval Warnow, din oraşul- succese au înregistrat oa­ ţării, au fost
în ultimii ani, nu mai puţin I
crările sesiunii Conferin­ transmite agenţia Prensa port al R.D. Germane menii muncii din R.P.D. de 214 sisteme de irigaţii a
ţei pentru dezarmare. 'Şe­ S NAŢIUNILE UNITE. - Latina. e Rostock, a cunoscut în anii Coreeană în dezvoltarea de dimensiune mică şi
ful delegaţiei române a La O.N.U. a fost difuzată, Sînt necesare — se arată I construcţiei socialiste o reţelei de poduri şi şosele, mijlocie. Cu ajutorul a- I
prezentat poziţia ţării noas­ ca document oficial, scri­ în declaraţia P.C. Peruan puternică dezvoltare, de­ transmite agenţia ACTC, cestora, poate fl asigurată *
tre, iniţiativele preşedin­ soarea semnată de repre­ — naţionalizarea şi a ma­ l: venind una dintre cele mai Ca o realizare de seamă apa necesară culturilor de I
telui Nieolae Ceauşeseu zentanţii permanenţi ai sta­ rilor întreprinderi depen­ de seamă unităţi de acest în acest domeniu se pre­ pe o suprafaţă de 60 000 <s
privind rezolvarea proble­ telor participante la Trata­ dente de băncile aflate în l: fel din ţară. în cei 30 de zintă darea în folosinţă a hectare — relatează agen­ I
mei prioritare a epocii tul de la Varşovia adresa­ prezent în proprietatea sta­ ani care au trecut de la noului pasaj denivelat în ţia VNA. a
contemporane: încetarea tă secretarului general al tului, naţionalizarea indus­ reconstrucţia, şi moderniza­ oraşul Chomgjin, în nordul I
cursei înarmărilor, elimi­ Organizaţiei Naţiunilor U- triilor de bază, a comer­ I rea sa — relatează agenţia ţării. Pasajul traversează o © BEIJING. - S-au în­
narea completă a armelor nite în legătură cu proble­ ţului exterior. ADN — şantierul a con­ cale ferată şi o altă şosea. cheiat lucrările de con­
nucleare, reducerea radi­ ma prevenirii şi combate­ I tribuit necontenit la înzes­ Suprafaţa totală a noii struire a unui important
cală a armamentelor con­ rii terorismului internaţio­ trarea flotei maritime a construcţii se ridică la 45 tunel rutier pe autostrada
venţionale. promovarea u- H NAŢIUNILE UNITE. - i R.D.G., ca şi a altor ţări, de mii mp. Noua con­ ce ” leagă oraşul Fuzhou,
aor relaţii de egalitate şi nal. Ţările semnatare con­ intr-o declaraţie dată pu­ cu peste 300 de vase cu strucţie permite desfăşu­
colaborarea activă între damnă necondiţionat tero­ blicităţii la New York,' se­ rarea traficului fluent pen­ capitala provinciei Fujian,
toate naţiunile lumii, ga­ rismul internaţional, şi, tot­ cretarul general al O.N.U., i capacităţi între 10 000 şi tru autovehicule, pietoni şi de zona de dezvoltare e*
rantarea unei păci durabi­ odată, se pronunţă împo­ Javier Perez de Cuellar, a • 20 000 t. Pe lista de rea­ biciclişti, pentru aceştia conomică şi tehnologică
le pe planeta noastră. triva confruntării luptei apreciat reuniunea celei i lizări a colectivului de con­ din urmă fiind rezervată o Mawei, unde se află im­
de eliberare naţională şi
A fost reafirmată nece­ a măsurilor de sprijinire a de-a Vll-a sesiuni a i structori navali de la War­ bandă specială. portante obiective econo­
sitatea unei noi abordări acesteia cu acţiunile tero­ U.N.C.T.A.D., care s-a • now figurează nave dintre O HANOI. — Extinderea mice — relatează agenţia
a problemelor păcii, secu­ riste, reafirmă dreptul in­ desfăşurat la Geneva, ca t cele mai diverse, de la sistemelor de irigaţii con­ China Nouă. Tunelul are
rităţii internaţionale şi alienabil la autodetermi­ un pas important spre a- containere de cel mai mo­ stituie una dintre preo­ o lungime de 3 138 de me­
dezarmării, pornindu-se de nare şi la independenţă al tingerea scopului organi­ I dern tip, pînâ la traulere cupările de seamă ale u-
la inadmisibilitatea războ­ tuturor popoarelor şi spri­ zaţiei - promovarea dez­ de pescuit şi cargouri, so­ tri, traficul fiind controlat
iului in condiţiile existen­ jină legitimitatea luptei lor. voltării şi creşterii comer­ I licitate de beneficiarii in­ nităţilor agricole din R.S. în permanenţă printr-un
tei armelor nucleare, de ţului internaţional — trans­ Vietnam, în cadrul susţi­ sistem de televiziune cu
la necesitatea înlăturării în scrisoare se sublinia­ mite agenţia TASS. El con­ terni si din străinătate. nutei acţiuni , pentru spo- circuit închis.
oricărui război din viaţa ză, totodată, necesitatea sideră, totodată, ca deose­
omenirii. elaborării unui document bit de importante conclu­
Reprezenta ntu 1 Ro m â n iei care să pună bazele cola­ ziile sesiunii privind nece­
s-a pronunţat şi a formu­ borării internaţionale pen­ sitatea accelerării creşterii „MAREA RĂNITA"
lat propuneri şi acţiuni tru combaterea terorismu­ economice a ţărilor în curs
concrete vizînd elaborarea lui. de dezvoltare, combaterii Sub acest titlu sugestiv,
de către conferinţă. cu protecţionismului, precum cunoscutul explorator şi om
contribuţia tuturor delega­ şi cele referitoare la ur­ de ştiinţă francez Cousteau
ţiilor participante, a pro­ m BONN. — Guvernul genţa rezolvării problemei a publicat un interesant
gramului global de dezar­ R.F. Germania trebuie să-şi datoriei externe. GROTELE DE LA pentru o asociaţie de bine­ volum, care trage un veri­
mare, document care, po­ aducă propria contribuţie facere. Este suficient să tabil semnal de alarmă
trivit mandatului încredin­ la progresul negocierilor SEZANA baţi ta poartă, cind... sint ecologică : sintem pe cale
ţat conferinţei, urmează să sovieto-americane de la m PARIS. - Un grup de Pe lista monumentelor celule libere. Pentru echi­ să ucidem Mediterana,
fie prezentat spre exami- Geneva şi să nu creeze arheologi francezi a des­ naturale întocmită de valentul a 90 de franci, ai Acest spectru pîndeşte din
. nare şi adoptare celei de-a impedimente pentru lichi­ coperit locul de amplasare UNESCO au fost înscrise drept la un pat, la un cauza otrăvurilor deversate
treia sesiuni speciale a darea globală a rachete­ al celui mai vechi monu­ recent şl grotele naturale simulacru de înscriere în in bazinul mediteraneean
'Adunării Generale a O.N.U. lor nucleare cu rază medie ment funerar celtic de pe de Ungă localitatea Se- registrul închisorii, o foto­ de toate ţările riverane.
consacrată dezarmării, pro­ de acţiune — se spune în teritoriul ţării, apreciind că zana, din R.S.F. Iugoslavia, grafie antropometrică şi Poluare domestică, agri­
colă, industrială.
amprente digitale, ca şi la
gramată să aibă loc în a- declaraţia Prezidiului Parti­ a fost construit cu apro­ unul dintre fenomenele două primuri. Poţi veni şi
35 de ani de observare,
din
spectaculoase
nul 1988. dului Social-Democrat din ximativ şapte secole înain­ carstice ţară. Este vorba cu prieteni. Singura condi­ de campanii şi analize au
această
R.F.G., publicată la Bonn. tea erei noastre. în cursul de peşteri în lungime de ţie pentru a te „delecta" condus la concluzia că
Rachetele „Pershing-1 A", săpăturilor, desfăşurate pe peste 5 km, situate la o cu acest joc snob este să Mediterana reclamă mă­
un şantier pe valea Rho-
ATENA 5 (Agerprcs). — aparţinind forţelor armate adineime de 900 m. Des­ nu ai cazier judiciar, in suri urgente de combatere
caz contrar, procedura poa­
a poluării, practic de salv­
Primarii localităţilor din vest-germane, şi focoasele nului, au fost scoase la coperite de speologi în te să difere. gardare a patrimoniului
arme,
Iveală
de
obiecte
anul 1823, grotele de la
Creta (Clrccia) au cerut e- nucleare americane de pe podoabă din aur cu ca­ Sezana sînt vizitate anual său natural. Specialiştii a-
liminarca bazelor militare aceste rachete constituie o racteristici specifice artei de peste 65 000 turişti MICUL PANDA trag atenţia că principala
străine de pe insulă. în- piedică serioasă în calea meşteşugarilor celţi, pre­ iugoslavi şi străini. cauză a degradării acestei
tr-un apel lansat de aceş­ dezarmării — menţionează cum şi, alte obiecte din Un mic urs panda, de o mări o constituie distru­
tia s'c arată că bazele care declaraţia. SNOBISM : O NOAPTE rară frumuseţe, a fost cap­ gerea mecanică : pescuitul
recent
intr-o
pădure
turat
adăpostesc arme nucleare bronz sau diferite materia­ ÎN ÎNCHISOARE industrial, asanarea mlaş­
le de o deosebită valoare din sudul Tibetului. Exem­
sub m i n ea ză inde pe n d en ţa 23 LIMA. — într-o decla­ plarul măsoară 0,6 metri tinilor şi betonarea malu­
naţională a Greciei. arheologică şi istorică. In Billings, în Statele lungime şi are o greutate rilor. Strigătul de alarmă
raţie dată publicităţii Ici Unite, este, pare-se, foarte
Totodată, în apel se cere Lima, Comitetul Central al chic să petreci o noapte de 6,2 kilograme. Micul nu este plăcut da auzit.
'guvernului elen să nu re­ P.C. Peruan a calificat ac­ la Închisoare. Este vorba, panda are capul colorat Numai că cel conţinut în
înnoiască acordul cu n>:<| in alb şi gri, iar partea cartea lui Cousteau este
tul de naţionalizare a băn­ de fapt, de o iniţiativă a
S.U.A. privind bazele mi­ cilor emis de preşedintele municipalităţii, care vizea­ dorsală — in galben şi bine argumentat şi ilustrat
litare americane din Gre­ ză stringerea de fonduri cafeniu. — relevă revista „V.5.D.",
cia, care expiră în 1988.
î
Cercetarea militară subminează dezvoltarea
..Nu există armă atomică curată! In general, nu nă acum pe Terra nu ar s-a ¡mers din record în ale O.E.C.D. numărul şo­ io revine misiunea de a
există nici un armament de spre care să se poată spune fi suficiente pentru a o record, omenirea ajun- merilor a trecut de 80 de refuza să-şi canalizeze
că c curat! Orice folosire a armamentului nuclear transforma intr-un deşert gînd să aloce în prezent milioane !). inteligenţa pe făgaşul
înseamnă distrugerea vieţii şi a civilizaţiei". radioactiv. peste 1 000 miliarde do Ştiinţa şi condiţia . uma­ periculos'al „ştiinţei pen­
dolari pentru propria-i tru înarmare".
65 la sută din resurse nă sînt elemente indiso­
njcoe.ve ceauşescu şi un procent similar din distrugere. lubil legate, precum pa­ S-a ajuns prea departe
•Preocupaţi de efectele
« Pe Terra s-au acumu­ Zilnic, în lume "*se iro­ capacităţile umane anga­ progresului tehnic asupra cea şi progresul. Ştiinţa pe drumul care confun­
dă tehnologia cca mai a-
lai circa T>0 000 de arme sesc'pentru înarmări pe­ jate in activitatea ştiin­ dezvoltării sociai-econo- nu poate fi, în sine, paş­ vansată cu moartea cca
nucleare de mare putere, ste 2.2 miliarde de do­ ţifică, 40 la sută din to­ ■ mice, numeroşi cercetă­ nică sau războinică, dar mai tehnologică. în faţa
ochi viciind cu un milion lari, în timp ce pentru talul investiţiilor din lu­ tori sînt de. părere că, „mînuirea", direcţionarea acestui pericol grav —
trei stila de mii de bom­ eradicarea analfabetis­ me revin nu dezvoltării, dacă miliardele consacra­ ei spre anumite finalităţi, se rolevă în toate demer­
be „tip IT irosii im a". •Oa­ mului la scară mondială aşa cum ar corc-o logica te cercetări i - dez voi ţări i în funcţie dc o anumită surile . politice româneşti
menii de ştiinţă au cal­ sînt necesari 1,2 miliarde elementară, ci realizării militare în perioada post­ strategic politică, o pot — este necesar să se ac­
culat că fiecărui locuitor de dolari. unor arme de distruge­ belică ar fi fost afectate depărta de rolul său e- ţioneze energic, pînă nu
a! globului îi revine, la Spiritul de competiţie re. în vreme ce progra­ unor discipline ştiinţifice senţial, de misiunea sa este prea tîrziu. Omeni­
ora actuală, o încărcătu­ în domeniul înarmării a me vitale dc cercetare .şi tehnice generatoare de socială şi¡5istorică, de în­ rea are la îndeamnă, da­
ră de aproape 20 tone atins cote greu de ■ cu­ în domenii civile, ca e- progres economic, lumea suşi caracterul- său, mo­ torită propriului efort,
sănă­
de exploziv — o povară prins cu imaginaţia: arme nergetica. ocrotirea ecolo­ s-ar afla astăzi într-un ral.. Pentru, că, în ultimă atît mijloacele, cit şi po­
instanţă,'
tăţii,
război­
„ştiinţa
agricultura,
aberantă şi de nejustifi- tot mai sofisticate, mai gia. industria etc.. nu stadiu de dezvoltare teh­ nică" este imorală. sibilităţile de a face să
cal « O singură salvă de perfecţionate,, mai distru­ pot fi duse la bun sfîr.şit nică pe care nu-t va a, triumfe ' raţiunea, de a
de
Tocmai
rachete nucleare trasă de gătoare şi, desigur, mai din lipsă de fonduri, cer­ tinge, poate, nici în , anul ~ repetate rinduri, aceea, in transformă 'saltul tehno­
Româ­
pe submarinele staţiona­ costisitoare. Intr-un cu- cetările pentru punerea 2 000. Risipa dc resurse logic într-un real salt al
vînt, lumea noastră este. nia socialistă, preşedin­
te în perimetrul Europei practic, sufocată de arse­ la. punct, producerea şi umane şi materiale pen­ tele Nieolae. Ceauşescu au condiţiei umane. Iar: oa­
at şterge de pe faţa pă- desfăşurare,^de noi arme tru arme este enormă. atras atenţia că, astăzi, menii. do ştiinţă trebuie
nalele c-uprinzînd tot ceea să constituie avangarda
mîntului. în cîtcva se­ ce mintea omului a pro­ nu întimpină nici un ob­ Calculele arată că, la un cind competiţia armelor , în frontul dezarmării.
cunde, peste 50 000 de dus mai eficient în mate­ stacol financiar. Dimpo­ miliard de dolari chel­ a atins proporţii frizînd Pentru că asigurarea pă­
localităţi importante • rie de distrugere şi su- trivă, alocaţiile bugetare tuiţi în scopuri militare, absurdul, oamenii de cii este cea dinţii înda­
Pentru cercetări de ordin praucidcre. far cursa spre destinate înarmărilor nu revin circa 76 000 locuri ştiinţă sînt chemaţi să torire a lor, dc cetăţeni
militar se alocă de zece neant continuă. ..Ştiinţa crescut intr-un ritm abe­ de muncă. Or, în. ramu­ tragă primii semnalul de şi..oameni, conştienţi că
ori mai multe fonduri războiului" zămisleşte al­ rant: în cursa pentru noi rile civile, cu această su­ alarmă în faţa pericolu­ ştiinţa trebuie să slujeas­
deci! se cheltuiesc pen­ te şi alte instrumente ale arme „curate" sau „in­ mă se pot crea cel puţin lui pe care-l prezintă că exclusiv vieţii.
tru ştiinţă in toate' ţările morţii, de parcă miile dc teligente", cum le alintă , 100 000 locuri de muncă uriaşele arsenale, îndeo­
in curs de dezvoltare • megatone acumulate pi- promotorii înarmărilor —• (numai în ţările membre sebi cele nucleare. Lor EUGENIA MARINESCU
COLEGIUL DE REDACîT-- Sabin Cerbu, Ion Ciociei, Dumitru Gheoneo, Tiberio Istrote (redactor şef), Lucia Eleno Liciu, ‘Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nieolae Tîrcob
REDACŢIA Şi ADMINISTRAŢIA. 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585. Telex. 72208. TiPARUbt Tipografia Deva, str, 23 August nr. 275