Page 22 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 22
°'«a. 2 DRUMUL SOCIALIÍ
Plenara activului de partid cu cadrele Permanenţa rezultatelor bune în producţie - suportul
trainic al împlinirii dorinţei de autodepăşire Tei
din agricultura judeţului Hunedoara
Modul dc realizare a sar rectorul întreprinderii —, beneficiilor (102 la sufă), 20,00 • k
(Urmare din pag. t) sectorul zootehnic au fost gricole din anul viitor. cinilor la export, a planu primele şase luni din acest productivităţii m u n c i i 20,20 viaţi
adresate critici organiza Pe lîngă amplasarea judi lui producţiei fizice pe an au marcat creşteri can (101,1 la sută), în timp ce 20,30 Prog
Răduleşti, Teiu, Lunca Mo ţiilor ele partid şi conduce cioasă a culturilor, este fiecare sortiment; creşte titative şi calitative în cheltuielile materiale de tfic
ţilor, Nucşoara, Rîu Alb rilor I.A.S., C.A.P. Vatţa necesar să se acorde aten rea nivelului tehnic şi ca seninate în activitatea de producţie au fost reduse prog
plo a
şi altele, unde nivelul pro de Jos, Brănişca, Veţel, ţie sporită ridicării ferti litativ al produselor, în ansamblu a oamenilor faţă de plan cu 3 la sută. marc
ducţiei a fost cu mult sub Rapoltu Mare, Ciula, Li-, lităţii pământului, organi- făptuirea programelor de muncii de La I.P.I.C.-C.F. „Semnificativ pentru mo 20,45 Patri
posibilităţi. Este necesar vadea, Peştişu Mic, Ocoliş, zînd în fiecare S.M.A. for organizare şi modernizare Deva. Situînd în centrul dul în care s-a muncit în Y r Cl\Sl
ca din neajunsurile ce au Burjuc, Răduleşti, Ribiţa, maţii de lucru care să a fluxurilor productive,'' preocupărilor îndeplinirea semestrul I al anului este patri
existat să fie trase învă Rîu de Mori şi altele, transporte grabnic în cîknp creşterea productivităţii întocmai a sarcinilor la şi faptul că, faţă de aceeaşi 20,55 Caür
21,10 Seria
ţămintele cuvenite şi să unde există restanţe ce întreaga cantitate dc în muncii, recuperarea şi re- export — cerinţă majoră,' perioadă a anului trecut, lor):
se treacă cu hotărîre de trebuie grabnic înlăturate grăşăminte organice din folosirea materiilor prime subliniată de secretarul realizările fizice la nivelul noaşt
pe acuim. la pregătirea unor la efective, producţii şi fermele zootehnice. Tot şi materialelor, reducerea general al partidului, tova întreprinderii sînt mai 21,35 Timp
baze temeinice producţiei livrări la fondul de stat. odată, să fie eliberate costurilor de producţie şi răşul Nicolae' Ceauşescu, mari cu 9 la sută la uti făptu
re (o
viitoare de cereale păioa- în scopul redresării si neîntîrziat toate suprafe creşterea beneficiilor — la recenta şedinţă a Co laje hidro şi de cale ferată, 21,50 Teleji
se, punînd accentul pe tuaţiei din sectorul zoo ţele de paie şi să se exe acestea au fost, în prin mitetului Politic Executiv cu 28,4 Ia sută la confec
fertilizarea terenului, folo tehnic, plenara a cerut ca cute arături de vară, fo cipal, coordonatele defini al C.C. al P.C.R. ■—, co ţii metalice, 70,9 la sută
sirea unor seminţe valo în toate unităţile agricole losind obligatoriu scormo torii ale analizei efectuate lectivul ' unităţii a depăşit, la recondiţionări piese de
J
roase, amplasarea judi să fie acordată atenţie nitoare la toate plugurile pe parcursul întregii desfă ia acest indicator, preve schimb şi cu 43,3 la sută KAE
cioasă a culturilor şi exe deosebită asigurării bazei pentru alinarea solului şurări a forumului auto derile de plan aferente la reparaţii utilaje pentru
cutarea unor lucrări de cea furajere în cantităţile şi pină la adinei,mea de 40 conducerii muncitoreşti de perioadei cu 7,1 la sută. construcţii — remarca în
mai bună ■ calitate, la pre sortimentele stabilite, strin- cm. De asemenea, s-a in la întreprinderea do pro cadrul dezbaterilor ing.
gătirea patului germinativ gerii şi depozitării fără sistat să se realizeze pre ducţie industrială, pentru Traian Josan, şeful secţiei bucuri:
şi semănat. - S-a insistat, pierderi a tuturor resur vederile programelor la construcţii căi ferate Deva. Adunări generale de cariere Deva. Interva dloprogran
Sfai
0,15
pornind de la răspunderea selor de nutreţuri, inclu scarificarea terenului şi a- Consacrată relevării modu ale oamenilor lul de timp la care ne ra 0,30 Ca or
ce revine mecanizatorilor siv a paielor şi confecţio plicarea amendamentelor lui în care au fost înde portăm activitatea a mar agricultură
faţă de soarta producţiei, nării de frunzare în vede calcaroase pe solurile acide, plinite sarcinile şi angaja muncii cat obţinerea, de către co Jurnal; 7,:)<
ca în toate unităţile S.M.A., rea substituirii deficitului. în fiecare unitate se vor mentele pe semestrul I lectivul secţiei noastre, a * Relatări
Hevist
MO
secţiile şi formaţiile de în strânsă corelaţie cu asigura, condiţiona şi ve a.c. şi adoptării dc mă celor mai bune rezultate Curierul n
lucru să fie întronat un realizările din producţie rifica prin probe de labo suri suplimentare pentru „Avem create toate con de pînă acum. Sîntein cu Buletin di
spirit ferm de ordine şi au fost analizate şi re rator seminţe din soiuri realizarea exemplară a diţiile — arăta in cuvin- toţii conştienţi că putem Răspundem
disciplină .pcntni a folosi zultatele economico-finam- valoroase şi se va asigu prevederilor în cea de a tul său ec. Petru Bota, di mai mult. * dorinţa noastră lor; 10,00 B
10,05 Un i
ia întreaga capacitate trac ciaro ale unităţilor agri ra o densitate de cel puţin doua jumătate a anului rectorul adjunct comer fiind aceea a permanentei ghiozdan ;
toarele şi maşinile agri cole, subliniindu-se ne 600 plante de grîu şi orz în curs, adunarea generală cial al întreprinderii —şi autodepă.şiri". te ; 11,00 B
cole, pentru a executa în cesitatea creşterii produc la metru pătrat. Recolta a oamenilor muncii de la sîntein hotărîţi ca în conti Aceeaşi dorinţă au ex 11*05 Calei
perioadele optime, la un ţiei marfă, reducerii chel rea culturilor de toamnă I.P.I.C.-C.F. Deva s-a nuare să obţinem realizări primat-o, în numele colec cetăţenesc ;
tinere ; 12.
înalt nivel calitativ toate tuielilor pe unitatea de so va efectua cu operati caracterizat prin spirit ana de marcă la producţia tivelor pe care le-au re ştiri ; 12,05
lucrările mecanizate pre produs, dezvoltării ac vitate maximă şi fură pier litic, critic şi autocritic, destinată pieţei externe. prezentat în adunare, Ro folclorului ;
văzute în tehnologia cui- tivităţilor • de Industrie deţi, asigurînd livrarea combativitate şi înaltă res Un deosebit stimulent în chea Macai, prelucrător corale cont
t urilor. mică- şi prestaţiilor de produselor la fondul de ponsabilitate, întreaga pro acest sens îl aduce re mase plastice, Gheorghe interpretare
în horticultura este ne servicii în scopul echi stat în cantităţile stabilite. blematică aflată în discu centul Decret al Consiliu Munteănu, lăcătuş la ate laur a
cesar să se acţioneze cu librării balanţei de ve O contribuţie mai însem ţie fiind raportată dorinţei lui de Stat, prin care se lierul mecanic, ing. Con nici“; y * •»(
13,00
toată răspunderea pentru nituri şi cheltuieli, asi nată la aplicarea ou rigu de înfăptuire a mobiliza prevede acordarea de cîş- stantin Pctroian, şeful a- * Rad io jur
asigurarea udării în con gurării autoconducerii şi rozitate a tehnologiilor toarelor .comandamente tiguri băneşti suplimenta tclierului de întreţinere, vanpremier;
tinuare a culturilor, folo autogestiunii- în fiecare înaintate trebuie să o a- puse în faţa tuturor colec re la J retribuţia lunară ing. Eduard Navradi,' şe- 15,30 Cart
sind toate sursele de apă unitate agricolă. ducă şi lucrătorii din cer tivelor muncitoreşti de că pentru oamenii muncii Cul secţiei de cariere Arad. cinste cu
JO.OO Rădic
şi mijloacele, pentru strîn- Referitor la pregătirea şi cetare, care sînt chemaţi tre secretarul general al din întreprinderile earc-şi Vorbitorii au insistat pe Publicitate;
gcrca şi valorificarea în desfăşurarea în cele mai să urmărească introduce partidului, t o v a r ă ş u l realizează integral, ritmic relevarea acelor neajunsuri muzical: Ai
tregii producţii, în vederea bune condiţii a lucrărilor rea metodelor ştiinţifice Nicolae Ceauşescu, la ple şi de calitate p-lanul de '— obiective dar mai cu 17,OU l- -1, ru
realizării sarcinilor din din campania agricolă de de lucrare a pămîntului şi nara comună a Consiliului export". seamă pe cele subiective Antena 'siiui
programul de autocondu- toamnă, plenara a cerut do creştere a animalelor Naţional al Oamenilor Succesele înregistrate de — caro mai grevează încă Orele scrii
de ştiri; 10*
ecrc şi autoaprovizionare organizaţiilor dc partid şi în consens cu obiectivele Muncii .şi a Consiliului cei ce muncesc -în această asupra activităţii de pro Atenţie şc
teritorială.' conducerilor de unităţi să noii revoluţii agrare. Suprem ai Dezvoltăaâi E- unitate nu vizează doar ducţie şi, deci, a obţinerii pietoni î;
Atenţie deosebită s-a asigure folosirea cu ran Realizarea sarcinilor co conomice şi Sociale. exportul. Eforturile depu unor rezultate şi mai nai; * Mu;
acordat problemelor pri dament . maxim a mijloa revin agriculturii -judeţu Aşa după cum se subli se în prima jumătate a bune. în acest context, Iii, muzica;
vind dezvoltarea sectoru celor mecanizate şi forţei lui nostru în acest an im nia în raportul consiliului acestui an s-au concre participanţii ia dezbateri într-o oră;
nai ; 211,00
lui zootehnic, creşterii e- de muncă, să-i mobilizeze pune ca specialiştii, toţi oamenilor muncii şi co tizat în realizarea planu au formulat propuneri con Ho ; 23,U
fectivelor şi produqţjei pe toţi locuitorii satelor, lucrătorii din agricultura mitetului sindicatului — lui la producţia marfă crete, valoroase, menite să 23,15 Noctui
animaliere, cit şi livrării in conformitate cu preve să acţioneze în spirit revei- prezentat in adunare do (101,1 ia sută), la produc pună şi mai puternic în 23,55—21,00
;
produselor la fondul de derile legal?, la lucrările luţionar, să-şi perfecţio ing. Petru Prodan, di ţia netă (105 ]a sută), a valoare potenţialul real de ştiri.
stat. întrucît există resi dc stringere fără ¡pierderi neze neîncetat pregătirea care dispune acest des
înnţe. faţă de plan Ia efec a întregii recolte, ia eli politică şi profesională, să toinic colectiv muncitoresc.
tivele de bovine, ovine, berarea cu operativitate a sporească exigenţa şi răs De altfel, ca o recunoaş
porcine şi păsări, s c ' i m terenurilor şi buna desfă punderea faţă dc soarta tere a meritelor incontes O MEI
pune ca organizaţiile de şurare a însăniînţăriior pe producţiei agricole şi înde tabile ale oamenilor muncii
partid, din C.A.P., A.E.I. toate suprafeţele planifi plinirea exemplară a pla de la I.P.I.C.-C.F. Deva, în
si I.A.S., conducerile de cate. nului în fiecare sector şi încheierea adunării gene DEVA: Cu
unităţi, specialiştii, cadre In lumina sarcinilor şi unitate. rale s-a desfăşurat momen (V' 'n; Hi
so 71
le tehnice veterinare, con orientărilor date de secre Plenara a adoptat pro tul festiv al în minării Di- IiA O zi
siliile unice agroindus tarul general al partidu gramul de măsuri pentru , plomei de onoare pentru (Modern —
triale şi organele agricole lui, tovarăşul Nicolae pregătirea şi desfăşurarea locul al doilea ocupat în cerca lui S
dern — 15);
judeţene să se preocupe Ceauşescu, ia recenta şe lucrărilor agricole do întrecerea socialistă pe. Barbă Nea/'
cu insistenţă de îmbunătă dinţă a Comitetului Poli toamnă. ramură. Cîştigarea, la fi PETlîO.ŞAN I
ţirea reproducţiei şi selec tic Executiv al C. C. al în încheierea lucrărilor nele acestui an, a primu nopţii (Parii
ţiei, de înlăturarea orică- P.C.R., trebuie să existe plenarei a luat cuvîntu! lui loc în competiţia hăr îelc (7 Noie
ror pierderi şi ieşiri di» preocupare deosebită pen tovarăşul Radu Bălan, niciei este un obiectiv pentru prir
efective, de buna furajare tru efectuarea în perioada prim-secretar al Comite întru totul realizabil, în * Salutari c
(Unirea);
r.l
şi îngrijire a fiecărei spe optimă şi la un înalt nivel tului judeţean Hunedoara consens cu ambiţia şi va mul oaselor
cii şi categorii de animale. calitativ a întregului vo al P.C.R., preşedintele Co loarea acestui colectiv, cu VULCAN : t\
Pentru situaţia ncsatisfă- lum de lucrări care hotă mitetului executiv al Con dorinţa tuturor oamenilor cureştilor
cătoare a rezultatelor în răsc .soarta, .producţiei a- siliului popular judeţean. •muncii din întreprindere LONEA : Pri
de a întâmpina cu rea periului (Mii
lizări remarcabile Confe NOASA: Cei
I.M.M.R. Siincria. în cadrul secţiei I cisterne func tnstici (K
îndeplinirea planului la fontă ximativ 25 uii dc atelier pentru sînt recondiţionat tampoane. iar Apro rinţa Naţională a partidu URICANI:
ţionează
lui şi aniversarea a patru
zilnic,
lă
tampoane
recondiţionate
(Retezr
bună
cătuşul Emil ¡Ylărun le verifică trăinicia în bancul de
probă. decenii de la proclamarea Carmen — i
(Urmare din pag. 1) exemplu, în acest an, con nici şi electricieni, cu Foto NICOLAE GHEORGH1U Republicii. (Steaua roşie
s u m u l do gaz metan la deosebire în perioada tre Carmen N —
(Patria);
un
tona de fontă elaborată a cută din an, pentru a men MIRCEA DIACONII cină (Flacăra)
fost redus cu 15 Nmc„ ţine în funcţiune la para BAI : Luptăt
aş evidenţia trei munci iar ia energie electrică metri optimi furnalele, a pionieri şi şcolari, repre I lea Misterloa
tori, adevărate exemple în s-a înregistrat o economie reduce la maximum nu cultură); HA
muncă, şi anume pe Ion de 140 000 kWh. în an mărul opririlor planificate. zentind toate unităţile de creţul lui 13;
cia);
BRAZT:
Vasilache (prkn-topitor), samblu, preocupările noas — Puteţi argumenta ? învăţămînt ale oraşului haiducilor; C.
Dumitru Pojoga ¡ajutor) şi tre pe linia creşterii efi — Desigur. Aceste opriri Brad, sub îndrumarea pro terole Bucure
Ion Maria (cauperist)". cientei economice în pro au fost reduse în 1987 cu fesorilor Marin Stan şi do cuj. v îă);
d
împreună cu tovarăşul ducţie, aşa cum a reco 160 de ore, fapt care poate a Mihai Blânda, au ca obiec Punct... şl li
(Mureşul):
Anton Filipescu, preşedin mandat în repetate rân fi „tradus" în elaborarea „Pe cărările patriei tiv principal, in acest an, Chaplin (Lui
un studiu complet al celei
tele consiliului oamenilor duri secretarul general suplimentară a cel puţin mai ¡nalte aşezări stabile
muncii al uzinei nr. 2, am al partidului, tovarăşul 6 000 tone fontă. Cutezătorii au pornit la peni, se află in aceste din ţara noastră - Pe-
fost pe la mai multe lo Nicolae Ceauşescu, sînt re Activitatea la secţia I drum. Sînt membrii expedi zile pe cărări alpine in troasa — situată in Munţii
curi de muncă ale sec flectate de economia în furnale de la C. S. Hune ţiilor pioniereşti, cei care, Munţii Retezat, colegii lor Cilăului. Echipajul este■ Vremi
ţiei I furnale. însoţitorul valoare de peste 25 mi-' doara decurge în condiţii in aceste zile de august, din echipajul ,,Cerna '87", hotărît să continue seria
ne-a vorbit despre străda lioane lei obţinută la pre bune. Există aici un inte se află ,,Pe cărările pa al Şcolii generale Teliuc, rezultatelor bune obţinute
niile furnaliştilor pentru ţul de cost. res major din partea lu triei", aducind, prin acţiu au pornit spre Nordul Mol Pentru azi:
elaborarea unei fonte de — Tovarăşe secretar, ce crătorilor, dintre -care îi ' nile ce le întreprind, un dovei, Iar „Căutătorii de in cadrul expediţiilor pio îi predominai
dar
răcoroasă
calitate şi în condiţii de a stat la baza acestor fru amintim pe Pavel Lărgea- sincer omagiu ţârii, in pra comori" de la Şcoala ge niereşti de-a lungul ani dimineaţa. (
eficienţă ridicată. Ne-a moase rezultate ale furna nu, Gheorghe Ciubotaru, gul sărbătorii sale naţio nerală din llia — spre lor, rezultate care l-au în variabil. Gu
dat chiar şi câteva exem liştilor ? Dumitru Cunţan, Constan nale - 23 August. Noua Munţii Apuseni. Se allă cununat cu două menţiuni vor cădea plo
avers;
de
ter
ple : — Munca bine planifi tin Stan, Gheorghe Kö la start, pentru a descifra pe ţară, cu premiul special de descărcări
— Rezultatele noastre cată, întărirea ordinii şi rnen,că, Dănilă I-Ianzi, ediţie a expediţiilor „Pe al juriului, cu marile trofee Vîntul va su:
oglindesc fidel preocupările disciplinei, unirea efortu Gheorghe Aciobăhiţei, Ioan cărările patriei" se înscrie taine ale Munţilor Lotrului, „Scutul dacic”, „Busola de din sectorul v
pentru îndeplinirea sarci rilor comuniştilor din cele Cioponea, Gheorghe Chio- în manifestările cu larg „Cutezătorii" de Ja Casa de argint“ şi chiar mult riv- peraturile mir
cuprinse
în;
nilor trasate de conduce şase organizaţii de partid reanu, Ion Todca, Ion Dop, ecou educativ prin care pur copii Uricani. nitul troleu „Busola de grade, iar ct
rea partidului. In acelaşi cu ale întregului colectiv losif Budoi, Iustin Moise tătorii cravatelor roşii cu Şl iată că echipajul „Su aur". între 20 .şi 25
timp însă, ele probează pentru a asigura un mers ş.a., pentru a se majora tricolor intimplnă apropia net de tulnic" al Casei Drum bun, cutezători, pe ţă locală din
competenţa profesională a normal producţiei, fără producţia dc fontă ela tul forum al educaţiei po pionierilor şi şoimilor pa neasemuitele cărări de fru La munte,
oamenilor şi nivelul lor deranjamente la instalaţii borată în plus faţă de litice şi culturii socialiste. triei Brad se allă din museţe ale României socia îi răcoroasă,
politic. Depăşirea planu le furnalelor. Şi pentru că prevederi, a se întâmpina Echipajul cutezătorilor, nou, pe cărările patriei liste I rlabil. Local
ploi cu caract
lui la fontă a fost obţi am ajuns la acest capitol, Conferinţa Naţională a ,,Floare de colţ", de la in cea de-a XVIII-a expedi LUCIA LiCIU să. Vîntul va
Şcoala generală nr. 1 Lu-
nută ' în anumite condiţii, aş scoate în evidenţă stă partidului cu succese tot ţie „Cutezătorii". Cei 14 derat din nor
aş zice economico. Spre ruinţa lucrătorilor meca- mai mari în muncă.