Page 25 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 25
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!
tovarăşa Elena Ceauşescu, s-a întîlni
cu membrii Biroului Comitetului judeţean
IwDtţUl NUMOÎtSW
de partid Constanta
T o v a r ă ş u l Nicolae de plan, pornindu-se de la ţie al tuturor cetăţenilor
Ceauşescu, seorétar gene importantele sarcini ce re patriei.
ral al Partidului Comunist vin Judeţului -în acest an' Membrii Biroului care
ORGAM Al COMITETULUI JIIPETEAIM HUNEDOARA Al P.C Român, preşedintele Repu - şi In actualul cincinal. au luat cuvîntul In timpul
blicii Socialiste România, T o v a r ă ş u l u i Nicolae şedinţei au raportat secre
E
Ş l A L C O iy S I L I U L U I P O P U L A R J U 0 E T E A Ţ E A N împreună cu tovarăşa Ceauşescu, tovarăşei Elena tarului general al partidu
-„o J U
D
Elena Ceauşescu, s-a în Ceauşescu le-au fost ex lui despre munca desfăşu
tâlnit, vineri după-amiază, primate, de către primul rată de Comitetul jude
în staţiunea Neptun, cu secretar al Comitetului ju
Anul XXXIX, nr. 9 245 SIMBÄTÄ, 8 AUGUST 1987 4 pagini - 50 bani membrii Biroului Comite deţean de partid, Mihai ţean, de organele şi orga
tului judeţean Constanţa Marina, în numele tutu nizaţiile de partid, de co
de
al P.C.R. ror celor ce muncesc şi tră lectivele pentru oameni ai
realizarea
muncii
în cadrul şedinţei a avut
PLENARA ACTIVULUI COMITETULUI loc o analiză cuprinzătoa rii, cuvinte de înaltă pre planului pe perioada ce a
iesc în această parte a ţă
Au
an.
din
trecut
acest
re a modului in care or
tinţă pentru grija statorni
ganele şi organizaţiile de ţuire şi profundă recunoş fost prezentate rezultatele
JUDEŢEAN DE PARTID DIN INDUSTRIE partid, comuniştii, toţi oa că ce o poartă dezvoltării din industrie ş - agricul-
1
menii
muncii
au
acţionat
judeţului Constanţa, a în
şi acţionează pentru înde
plinirea, în cele mai bune tregii ţări, ridicării necon
tenite a nivelului de trai
Teri a a v u t loc la Deva murile şi la toţi indica problemelor legate de a ■ condiţiuni, a prevederilor şi a gradului de civiliza (Continuare în pag. a 4-a)
plenara activului Comite torii. provizionarea tehnico-ma-
tului judeţean de partid în deplin consens cu o- terială, folosirea integrală — • — • — •--------- • — • —
- din industrie, construcţii, ricntările şi indicaţile a capacităţilor de produc
transporturi, institutele de conducerii partidului, ale ţie, asigurarea fiabilităţi' ÎNTREPRINDEREA CHIMICĂ ORÂŞTIE - LOCUL AL ll-LEA
cercetare -proiectară, la ca- tovarăşului secretar gene în funcţiune a utilajelor şi
■ re au participat primii se ral Nicolae Ceauşescu, or instalaţiilor, realizarea pa PE ŢARĂ ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ PE 1986
cretari 'şi secretarii comi ganele şi organizaţiile de rametrilor tehnici şi ca
tetelor municipale şi oră partid, cadrele din econo litativi al produselor, în
şeneşti, directori şi secre mie, au avut ca preocupa cadrarea în nivelul plani Buna organizare a producţiei si a muncii,
tari de partid din princi re centrală, problematica ficat al consumurilor ma
palele unităţi economice., majoră a realizării planu- . teriale şi energetice.
preşedinţi de sindicate şi lui, subordonînd acestui o- în cadrul adunării acti a
secretari ai Unor comitete biectiv prioritar ansam« vului de partid din mine
U.T.C., membrii Consiliului blul acţiunilor şi măsuri ritul Văii Jiului, ce a avut
judeţean de control mun lor politico-organizatorice loc la Petroşani, s-au dez
citoresc, directori de insti şi tehnico-econornice des bătut şi adoptat măsuri garanţii ale realizării sarcinilor de producţie
tuţii judeţene, alte cadre făşurate în unităţile eco ferme pentru antrenarea
cu munci de răspundere. nomice. mai activă a colectivelor Există momente în via muncitorcsc de aici. Cău fost acordate, de aseme
Potrivit indicaţiilor con în primele şapte luni s-au miniere în vederea creşte ţa unei întreprinderi ;< cu tările lor tenace, roadele nea, Diploma de Onoare şt
ducerii partidului, perso produs peste prevederi rii producţiei de cărbune puternice reverberaţii în muncii din anul 1936 le-au Steagul Roşu de fruntaşă
nal ale secretarului său 3,8 mii tone fier în mine eocsificabil şi energetic, a' conştiinţa oamenilor, In pe ramură. Aceste simbo
general, tovarăşul N colae reu marfă, 700 tone plumb, productivităţii muncii, re care destinele acestora se luri ale hărniciei, ale com
:
Ceauşescu, plenara a supus 200 tone zme, 150 tone cu ducerea consumurilor de întâlnesc mâi mult' ea ori Adunări generale petenţei şi probităţii pro
dezbaterii modul în care pru în concentrate, 1400 materiale, energie şi com când, se ' contopesc 1 în tr-o fesionale vor străluci de
au acţionat organele şi or tone utilaj tehnologic pen bustibili, creşterea gradu atmosferă de puternică e- ale oamenilor acum înainte pe frontispi-
ganizaţiile de .partid, de tru siderurgie, 10 mii mc lui de folosire a utilajelor moţic, generată de efortul muncii ci ul unităţii economice
masă şi roboteşti, consiliile produse b.c.a, 1 040 mc şi instalaţiilor, îmbunătăţi niuncii. O astfel de clipă
oamenilor muncii pentru cherestea şi alte produse. rea calităţii cărbune ui. au trăit participanţii la MINEL BODEA
1
îndeplinirea sarcinilor ce Creşteri importante s-au respectarea cu stricteţe a ■adunarea oamenilor mun- fost răsplătite 'le către
le-au revenit pe şapte luni înregistrat ia producţia fi programelor de reparaţii oii -de la întreprinderea ‘conducerea partidului şi
din acest an din Planul zică faţă de perioada co şi întreţineri, întărirea spi chimică Orăştie şi, o dată steiului nostru cu .Ordinul
naţional unic de dezvolta respunzătoare a anului tre ritului de răspundere, or cu ei, întregul colectiv Muncii clasa a 11-a. Le-nu (Continuare în pag, o Z-a)
re a ţării în anul 1987, cut la energie electrică, dine şi ■ disciplină în toate
precum şi măsurile ce se plăci de marmură, mobi unităţile miniere, astfel
impun în • vederea recupe lier din lemn, tricotaje, incit să se asigure reali
rării restanţelor şi realiza confecţii, încălţăminte. zarea integrală a planului
rea integrală a planului în domeniul investiţiilor de producţie la cărbune.
pe întregul an. au fost executate lucrări Plenara a apreciat că
în spiritul înaltelor exi în valoare de aproape 4,6 ■măsuri complexe se impun :'L'
genţe cu caro recenta şe miliarde lei, din care pe a fi luate şi în cele două
dinţă de lucru a Comitetu ste 2,1 miliarde lei con- mari combinate siderurgi
lui Politic Executiv al C.C. strucţii-montaj, asigurîn- ce de la Hunedoara şi Că-
al P.C.R. a examinat pro du-se punerea în funcţiu lan, care au sarcini deose
blemele majore ale dez ne a unor obiective prio bit de importante privind
voltării economico-sociale ritare din sectoarele mi asigurarea economiei na
a .patriei în cel de-al doi nier, energetic şi siderur ţionale cu fontă, oţel şi la
lea an al actualului cin gic. Realizări de scamă minate de înaltă calitate
cinal, plenara a supus u- s-au înregistrat şi în cele şi în sortimentele planifi
lalte sectoare ale activită
nei analize critice şi auto ţii economice. cate. Au fost stabilite mă
critice modul în care s-a suri pentru aproviziona
Plenara a apreciat însă rea corespunzătoare cu ma
acţionat în economia Jude
ţului în primele şapte luni că în activitatea economi terialele necesare, respec
că a judeţului se manifes tarea riguroasă a tehnolo-
ale anului pentru reali tă şi o seamă de lipsuri
zarea integrală a sarcini şi neajunsuri privind so
lor de plan în toate ra luţionarea în, totalitate a (Conlinuare în pag. a 3-a) -
Acordarea „Ordinului
Radiografie" in două ferme legumicole Muncii“ clasa a H-a, a
CETĂŢENI Uiplomel do Onoare uni şl
Steagului
Roşu
do
DIN ORAŞELE tate fruntaşă po ramură
Formele legumicole ale asemenea. Ne vom realiza cîte 30—40 de oameni. vitatea din legumicultura. — un prilej de mîndrie
Şi SATELE JUDEŢULUI cooperativelor agricole de planul şi la celelalte cul Culturile aflate în vegeta Or, lucrurile nu s-au pe răştie. colectivul I.C.
pentru
NOSTRU ! producţie din Geoagiu şi turi. ţie sînt curate, deoarece trecut aşa. Antonie Pera, Foto N. IOVESCU
Aurel Vlaicu au condiţii în aceeaşi perioadă, gră inginerul şef, s-a ocupat,
In zilele de sîmbătă, de a obţine recolte, bune. dina de legume din Aurel lucrările de întreţinere se aproape în exclusivitate de
8 august, şi duminică, Ambele sînt situate pe Vlaicu a livrat 22 tone execută la 'timp şi de ca cultura mare. Preşedintele, : p,.l
9 august, în toate loca malul Mureşului, existînd, ceapă, 12 tone varză şi o litate. în perioada de Ioan Baciu,s-a străduit să-i
lităţile judeţului se or. deci, posibilităţi de Irigaţii. tonă de roşii. secetă excesivă au func mobilizeze pe oameni la Săptămîna
:
ganizează zile record într- o , asemenea Situaţie Cifrele de mal sus re munca din grădina de
în acţiunea de colecta este de aşteptat să se obţi levă diferenţe serioase în ţionat zi şi noapte, fără legume, dar n-a prea reu cu producţie
rea materialelor refolo- nă şi producţii identice tre rezultatele ce le obţin întrerupere, două moto- şit. A intervenit şi primă
sibile de care economia sau cel puţin apropiate' ■cele două ferme. Care sînt porripe şi o ele.ctropompă, ria din Geoagiu în acest record
naţională are nevoie. Una de alta. Lucrurile însă cauzele ? în acest fel irigîndu-se o scop. Cu toate acestea, au
Harnicii
mineri
din
Dovediţi spirit de buni nu stau aşa. Ca să argu răiinas mari suprafeţe ocu cadrul sectorului Mun
şi harnici gospodari mentăm această afirmaţie pate cu legume nesă'pate,
participând în aceste să recurgem la cîteva ci sau prăşite superficial. co] ai Minei Deva au
zile la acţiunile organi fre. în luna iulie . ferma în apropierea unei tar declarat, în cinstea „Zi
zate de consiliile popu legumicolă din. Geoagiu a lale foarte îmburiiienată, lei minerului", săptă
lare şi conducerile uni livrat C.L.F. Orăştie 50 La Geoagiu, conducerea mare suprafaţă de teren. am întrebat-o pe Maria mîna 3—8 august a.c.,
tăţilor socialiste pentru tone ceapă uscată, 40 tone cooperativei se ocUpă. per O echipă formată din opt Stroia : perioadă cu o produc
recuperarea de fier varză de vară şi timpu manent de buna desfăşu oameni au avut în grijă — Ce este cultivat aici ? ţie record.
vechi, hîrfic, sticle, bor rie, 12 tone dovlecei şi cî rare a activităţii din le buna ' funcţionare' a insta — Vâr.ză.
cane, cioburi de sticlă, teva tone de castraveţi şi gumicultura. Idsif Chere- Cultura nu se vedea După cum ne-a comu
textile, materiale plas roşii, culturi a căror re cheş, preşedintele unităţii, laţiilor respective. însă din cauza buruienilor. nicat ing. Nicolae Stan
tice, deşeuri de cauciuc coltare a început doar cu şi Ioan Rob, inginerul şef, Care este situaţia. la ca, şeful sectorului,
şi alte materiale refo- cîteva zile în urmă. ■iau parte activă la (orga Aurel „ Vlaicu ? Mama — Tarlaua a fost prăşită colectivul acestei mi
losibile. — Zilnic — arăta Ale nizarea muncii în grădina Stroia, şefa fermei legumi vreodată, în această vară? ne, prinlr-o exem
Sîmbătă şi duminică xandrina Ciornei — şefa de legume, la mobilizarea cole a lipsit din unitate — — Nu ştiu, nu cred. plară mobilizare în
să ïaeem in tot judeţul fermei din Geoagiu. — li oamenilor la muncă. Con din motive obiective — o în ziua aceea se aflau abataje, a reuşit să ex
zile record în marca vrăm 15—20 tone legume. ducerea fermei a reuşit să îndelungată perioadă de la lucru vreo 18 oameni tragă suplimentar pre
acţiune patriotică de re La ceapă — avem o cul organizeze două echipe per timp. în aceste condiţii se la recoltat roşii şi ceapă vederilor de plan peste
cuperare a materialelor tură bună şi preconizăm manente . de legumicultori, Mult prea puţini faţă de 500 tone minereu com
reîolosibîlc ! cerea ca tovarăşii din con solicitările perioadei. plex.
să ajungem la o producţie în perioada actuală, zilnic ducerea cooperativei să se
de 300 tone. La varză, de se află .pe ogoarele fermei ocupe mai mult de acti T. BONDOR
