Page 26 - Drumul_socialismului_1987_08

Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

ţS/i-di
'<¡4 e Omagiu oamenilor adîncului
Q LAUDĂ MINERILOR DE PE Jll Sînt Stea, ce vin din neolitic

V-am revăzut în această vară fără Cînd timpul ercle-şi împarte 13.00 Telex
Scriind cu slove mioritic
VWÍ4/V^ Bărbaţii, frumoşii mei compatrioţi de margini Pietrificata stîncii carte X3.05 Ca , Tu
mina I
soarele era întipărit şi mai adine Prin braţul nostru se vor.naşte Din su
în chipurile voastre
Floarea
nici un' Ioc pe-pământ nu e ca aici între înlănţuiri mai tari ca stînca • floarea
Jiuri Olimpul tot ne recunoaşte
Melodii
nici un rîu nu c mai aproape de oameni. Şi s-a-nfrăţit cu noi. şi munca • Gala «1
Mi-aţi vorbit cu gura închisă, aţi zîmbit mat
şi zîmbetul vostru a înflorit o imensă Lumină sînt şi torţă vie • Oraşul
Poem cu litere de aur
H ■ planetă a Cu rădăcina înfiptă-n glie; . ani de
cărbunelui; reporta
In întîmpinarea Congresului educaţiei de la voi înspre viitor se aud Miner, ţăran şi meşter faur.
Sg paşii patriei melc de sub pămînt, • O clipă
/A
' SS > •. % S ' < ' '"Î ' ' • J ' <• SEVER CONSTANTIN • Poemei«
V f cu strămoşii vă întîlniţi, le daţi bineţe, ment i
RĂDUICĂ,
politice şi culturii socialiste Ie spuneţi „Noroc bun !“ şi ei vă lăcătuş subteran, • 5 minu
îndeamnă şoptind :
sector HI A
Duceţi patria mai departe — pe umeri — I.M. Uneam grame
muzica
e patria noastră, a voastră şi a viitorilor • Fîntînll
Poezia patriotică — piatra voştri, Iui
nimic nu e mai scump decît patria COBORÎTOR ÎN PIATRĂ • Telespc
de încercare a poetului unui om pentru sufletul E sigur că minerii ştiu mai mult • • Autogr
Invitaţi
întreţineţi focul viu al energiei ei Cărbune ce-i, decît acel ce-1 cîntă... elrculu
de sub pămînt: Coborîtor în piatră, el ascultă
‘Poezia română a fost, această stare, credem că orgoliul se întrevede, ci sărutaţi mina patriei şi ea vă sărută 14.45 Săptăn
prin iluştrii. săi exponenţi, aparţine tuturor, numai ceea ce rămâne mereu — pe frunte Un geologic freamăt, neîntrerupt. 19.00 Tclcjui
Ei înţeleg, desigur, gustul pîinii
mereu izvodită dintr-un că doar coi îndelung tru­ „spiritul însetat de real". cum mama îşi sărută şi gustul de cuvînt mai rar rostit • In întî
acut sentiment al aparte­ ditori şi şlefuitori ai che­ A serie despre ceea ce iu fiii ci dragi... ril săr
nenţei la un spaţiu geo­ mării, ai talentului lor o însuţi trăieşti, a-ţi asuma VALERIU BÂRGĂU şi gustul de lumină al luminii 19,15 Teleen
cald, simplu, de Ia om Ia om şoptit...
(color)
grafic-spiritual inconfunda- explorează. rostul şi rolul de scriitor 19.45 Lauroa
bil. Marii pilduitori ne Măiastră este limba român intr-o epocă de re­ LUMINĂ SINT E sigur că minerul ştie bine Iulul i
sînt CoşbUG şi Alecsandri, română, multe seminţe ger­ velatoare transformări, a Nu sînt Atlas nici Prometeu Cum mă cunosc cuvintele pe mine ; tarea Ii
Goga, Blaga, Ar-ghezi şi minează în vetrele ei de înţelege şi glorifica fapte­ Ci sînt adînc izvor — lumină, Cum se extrage din pămînt lumina... lor), i
Niehita Stănescu, toţi parcă taină. Noi, scriitori năs­ le şi oamenii timpului Sînt veghea focului mereu Aşa cum eu ştiu, din izvor, fîntîna... mc. 1
străluminaţi de geniul lui cuţi sub zodia entuziasmu­ tău, este înaltul comanda­ Ca toţi ortacii mei din mină. GELU STREIANU public
Kminescu, dar şi mai adine lui creator, dezbăraţi de ment pe care poetul tânăr Stini lot
de cel al creatorului „Mio­ tarele şi prejudecăţile în­ şi-l însuşeşte cu întreaga al 11;
singurării, ale suficienţei, sa conştiinţă. 20,25 Film a
riţei" ori „Meşterului Ma­ ale „misterului" cvasi-
care t
1
nele' , al doinelor şi altor Scriitorii hunedoreni au Arta plastică hunedoreană, puternic 22,20 Tele.fu
puternice scânteieri ale gratuit, sîntem datori să dovedit, mai cu seamă în
spiritualităţii populare. răspundem acelei chemări ultimele două decenii, că
tulburătoare rostite de se­ R KHVBtt
Fapta poeziei patriotice în­ cretarul general al -parti­ pat elabora creaţii valo­ integrată în viaţa cotidiană
nobilează destinul oricărui roase care au deschis
scriitor adevărat, ca este dului, tovarăşul Nîcolac poarta afirmării nu a unei
„piatra de încercare" a Ceauşescu, de a ne întoar­ poezii „hunedorene", ci a In complexul a.ct ele for­ diene, reuşind să redea Tenghcru), „Omagiu" (Doi­
ce mereu la izvoarele cu mare a personalităţii uma­ convingător, prin inter­ na Reghiş) ş.a. DEVA:C
perenităţii. Ea este ardere unei unice poezii — poezia (Patria); r
portre-
peisajelor,
şi dor, nu poate fi con­ apă vie ale geniului po­ română contemporană. Sînt ne, creaţia plastică- : se mediul compoziţiilor, oameni Asemenea lucrări au fost te (Arta);
telor,
trafăcută. Poezia patrio­ porului nostru. Chemaţi gînduri care ne însufle­ constituie intr-un factor şi realizări, patosul, muncii prezente în expoziţii per­ HA : O zi
tică este purtător de cu­ să răspundem, în fapt, a- ţesc . acum, în aceste zile educaţional dc puternică din. .. unităţile . economice, sonale şi de grup deschise (Modo ' —
la Galeriile ele ar,tu '. din
influeiiţă,
vânt liric nu doar a unui devăratei noastre meniri premergătoare Congresului sensibilitate deopotrivă- de şantiere, instituţii. Sînt Deva, la Hunedoara, Petro- cerea -*ui
căldură.
şi
'
dern — B)
destin, individual, ci al va trebui să medităm educaţi-*! politice şi cultu­ Profund integrată ţ amplu­ creaţii pline dc umanism, :şani, Lupcni, Orăştie, :Si­ Barbă Neo
unuia colectiv, al unui adine, iar aceasta să se rii socialiste, care, desigur, lui cadru democratic de Inspirate din nesecatul iz­ men-a, Brad, Călan, Haţeg PETROŞAP
Neam. _ Este generată ' de răsfrângă benefic asupra va jalona perspectiva unei afirmare a" valorilor pe ■ şi In alte 'localităţi hune- nopţii (Pa
telc (7 Nt
vor al vieţii ce redau noul
fiorul' comuniunii depline vieţii, să se armonizeze şi mai puternice afirmări care îl oferă Festivalul na­ chip. ' al . Hunedoarei. . In dprerie. O prezenţă apre­ pentru pi
cu „fiinţa imponderabilă a deplin cu ceea ce scriem. a tot ce este valoare, spi­ ţional „Cântarea Româ­ acest mod, artiştii răspund ciată în Festivalul naţio­ * Salutări
(Unirea);
patriei"; după cum remar­ Poetul este un neliniştit ritualitate socialistă, geniu niei", realizările plasticie- sarcinilor trasate de . se­ nal- „Cîntarea României" mul oaseli
ca Ştefan Augustin Doinaş. în accepţia spiritului revo­ şi iubire de ţară, de neam, nilor, membri ai Filialei ci etarul general al pa-ti', au avut artiştii plastici a- VULCAN :
curcştllor
Rolul său este plurivalent, luţionar, nemulţumit în ale poporului nostru ome­ Deva—Petroşani a U.Ă.P., dului în d •meniul artei, îş» matori, membri ai cercu­ LONEA : 1‘
ea se manifestă printr-o primul rînd de sine. Poe­ nos şi iubitor de muncă, ai cercurilor existente pe exprimă reeuridştiriţâ pen­ rilor d'n cadrul Combina­ periului (î
infuzie- continuă de dra­ tul este deopotrivă veşni­ de pace, de viitor. lingă âşezămintele de cul­ tru. condiţiile..tot mai bune tului siderurgic şi .Casei de NOASA: (
tastlcl
goste de patrie; de loc cul îndrăgostit, de uneltele tură se dovedesc tot mai de creaţie de care bene-, ■ cultură Hunedoara, clubu­ URICANI:
anume, de om-semen. Iar sale, iar, prin aceasta, nu EUGEN EVU apropiate realităţii . coti- rilor sindicatelor din Si- bună (Ret
ficiază. meria, Lupeni ş.a. Carmen -
Revelatoare sînt în acest (Steaua ro
sens peisajele industriale în creaţia plastică hune- Carmen -
(patria);
care evidenţiază dezvolta­ doreana îşi 'fac tot mai cină (Flacă
rea judeţului nostru în mult loc aspiraţiile de BAI : Lup
pace ale poporului nostru iea 'ster
perioada deschisă de Con­ strălucit reprezentate de CUI !',
gresul al IX-lea al parti­ preşedintele Republicii, cretu. Iul
dului : „Oţclarii" (Adrian cin); BRA
Grupul de recitatori ai t o v a r ă ş u l Nicolae haiducilor;
Casei tle cultură din De­ Mateescu), „Subteran" (Si- Ceauşescu, trecutul istoric. terclc But
ilo
culturi
va a oferit în etapa re­ .rnonel Bucur), „Peisaj in­ Sînt aspecte care eviden­ Punct... ş
publicană a Festivalului dustrial" (Lucia Mârginea- ţiază caracterul militant, (Mureşul);
naţional „Cîntarea Itomâ- nu), ■ „Platformă indus­ revoluţionar, bogatele va­ Chaplin (r
nicli* un spectacol literar trială" (Eugen Bencău), „O- lenţe educative ale artei. LARI : E)
tulburător, dc mare sen­ ţcl", „Lumină" (Ruxandra Un prilej de mîndrie pen­
sibilitate şi căldură. Ge­ Pasca Zlatan), -„Tinereţe", tru creatori, ei înşişi oa­
nericul său „I.a dispozi­ „Complex în subteran" meni ai muncii,- partici­
ţia dumneavoastră“. (Iosif Tellmann), „Recoltă panţi la efortul general de
bogată" (Eva Suto), „Mine­ ridicare a patriei pe noi
reu" (Mircea Bâtcă), „Ca­ culmi de. civilizaţie şi Numere)
bunăstare.
dru sărbătoresc" (Iosif tragerea
1987 :
Matyas), „Compoziţie" (Ion B. MIREL
Extr. I:
¡37, 44, 52,
Extr. a
Pri-vindu-1 cu atenţie pe solul Ţării Zarandului. „A'm Beriu, a contribuit la ex­ sebită satisfacţie. Acum, 11 poate . ¡presupune, o 90, 80, 27,
învăţătorul Petru Boloţ de copilărit şi crescut intr-un plorarea cu grijă a poten­ după întrecerile republi­ adîncă trăire, ardere în Poşta redacţiei
la Şcoala generală din climat muzical deosebit, ţialului folcloric bogat de cane ale actualei ediţii, vi­ slujba frumosului artistic. Fond to
Beriu, revezi, de fa.pt, ima­ sub vraja muzicii şi a ta­ aici, de o mare profun­ trina Căminului cultural Pasiunea, generatoare a o Niculiţă Florin Dă- 729 317 lei,
lei, rcporl
ginea învăţătorului de rafului de la Vaţa de Jos. zime şi frumuseţe. Sub Beriu va fi, cu certitudine, rezultatelor menţionate, nu răştean — Deva. Ne scrieţi
odinioară al satului româ­ în urmă cu 20 de ani, îndrumarea sa, taraful de completată cu alte locuri a exclus însă nici un mo­ că sînteţi elev şi că în­
nesc. Alături de nelipsita-i actualul parc al staţiunii la Căstău a apărut în fruntaşe. ment prespectiva. încă de drăgiţi pictura şi litera­
vioară, vădind pasiune ar- balneoclimaterice, pădurea prim-planul întrecerilor ar­ Sub îndrumarea învăţă­ cînd se afla la Vaţa, Petru tura. Ne bucurăm că ne iVRE
zîndă pentru tot ceea ce de atunci, răsuna plăcut tistice din cadrul Festiva- torului Petru Boloţ, cu un Boloţ a alcătuit un taraf trimiteţi una dintre încer­
cările dv. literare conţi-
este frumos artistic, inter­ de copii la Prăvăleni, o nînd o idee generoasă. Aş­
venind acolo unde este ne­ — parte din ei întinerind rîn- Pentru
voie pentru ca spirituali­ durMe apreciatului taraf teptam însă să fie o poe­ îl predon
tatea locală să prindă con­ n Muzica ace pe oameni dc maturi, dirijat de Pera zie mai recentă, nu una să în cur
cerul va 1
tur şi tradiţie. Petru Boloţ ■ î i f Bulz. Acelaşi lucru se va „scrisă cînd eraim moi deveni tn
a devenit, alături de elevii întîmpla la Beriu. Compo­ mic". E înfcr-adevăr cam ziua, cînd
înnoura .ş:
puerilă — „Aş vrea să fiu
săi, de săteni, o prezenţă nenţii tarafului de viori, -un călător/ Să merg din cădea pic
fi
scenică apreciată în Festi­ mai bum, mai frumoşi înfiinţat, în acest an, din soare-n soare..." Aşteptăm, de avers,
descărcări
valul naţional „Cîntarea elevi, care a obţinut titlul deci, creaţii mai recente. tul va su
României". de laureat pe ţară, va pri­ unele In
scurtă du
„Sînt educator şi ştiu lului naţional „Cîntarea sprijin deosebit din partea meni, mîine, renumitul ta­ • Ioan Tudorean — Su­ tul sudic
bine că baza etică şi mo­ de doinele, ţarinele şi ar- României", unde, ■ la ulti­ conducerii, Şcoala generală raf din Căstău. Şi, pro­ ceava. Ne bucură gându­ minime \
rală a omului se funda­ dclenele specifice. Toate babil, cu grupa de 15 rile frumoase, exprimate între 3 şl
acestea mi-au intrat în mele trei ediţii, a ocupat Beriu a obţinut, la rîndul cele max
mentează numai pe o con­ sînge". Pasiunea s-a con­ locul I şi titlul de laureat. său, în întrecerea elevilor, copii, cu care lucrează în în versuri, pe care le a- 27 grade.
ştiinţă estetică sănătoasă. solidat prin cursurile ur­ Pentru repertoriul şi evo­ cu formaţiile prezente la prezent 1a Casa de cultură dresali celor două gim­ La mui
Iar folclorul, muzica în mate la Liceul pedagogic luţiile sale de excepţie a etapa republicană, trei lo­ din Orăştie, se va întâmpla naste — Nadia Comăneci îl în ger
genere, constituie .mijlocul din Deva, unde învăţăto­ fost invitat în studioul de curi I şi un loc II, impu- la fel. Totul în numele şi Daniela Silivaş ‘ — care ca cerul
ideal de a-i face pe oa­ rul Petru Boloţ i-a avut radio din Capitală unde a nindu-se, • .prin rezultatele frumosului artistic, al îm­ a.u impresionat prin mă­ Vor cădei
caracter
meni mai frumoşi, mai ca profesori pe Ion Mun- realizat mai multe înre­ obţinute, între instituţiile plinirii spirituale a ¡per­ iestria şi talentul ieşit din moderat,
buni". O mărturisire de teanu, Gheorghe Bcrcea, gistrări care, de fiecare fruntaşe ale judeţului. sonalităţii umane.' comun lumea sportivă. Sînt locale de
sinceritate cu rădăcini a- Cornel Bogariu. dată, cînd sînt programate Sînt roade ale unui efort versuri ocazionale lipsite sud.
dînc şi trainic înfipte în Ca om al catedrei la pe post, ne produc o deo- pe care numai pasiunea B, CĂTĂLIN ' însă de fiorul artistic.