Page 36 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 36
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 247 © MARŢI, 11 AUGUST 1987
C.P.A.D.M. O R Ă S T I E
ORGANIZEAZĂ
ştiinţă din Statele Unite 33 MAPUTO. - Regimul practici au fost intensifi
■Rl şi din alte ţări occidentale de apartheid din Republica cate în ultima săptămînă. Joi, 13 august, a.c., ora 18, la Popasul
au anunţat că refuză să Sud-Africană încearcă „să Apeluri similare, relatează turistic
coopereze la activităţile sufoce" statele indepen agenţia Kuna, au fost
legate de realizarea pro dente din regiune, a de lansate de Societatea
gramului militar spaţial clarat preşedintele Mo- de Semilună Roşie Palesti „ P o i e n i i a"
^ NEW DELHI. - In „Iniţiativa de Apărare Stra zambiculul, Joaquin Chis- niană şi altor organizaţii
capitala Indiei - New tegică" („Războiul stele sano, într-o cuvîntare ros internaţionale.
Delhi — s-au încheiat lu lor"), a declarat John „JOIA ORĂŞTIANĂ"
crările simpozionului inter Kogut, profesor de fizică tită la Maputo. El a acu M AMMAN. - Un ra
naţional „Mişcarea de la Universitatea din statul zat R.S.A. că doreşte să port iordanian referitor la
nealiniere şi pacea glo american Illinois. Acţiunile transforme toate ţările din teritoriile arabe ocupate Cîntă o renumită formaţie de muzică
bală", la care au luat de boicotare a acestui zonă, în special cele din relevă că, din 1967 pînă populară din Făget, în reprize cu mult lău
parte oameni de ştiinţă prima linie, în obiective
program de către cercetă ale agresiunii şi destabi în luna iunie a acestui
şi activişti pe tărirn ob an, Israelul a confiscat data formaţie de muzică populară condusă
ştesc din aproximativ 40 torii care lucrează în di lizării. de Tudorică Munteanu.
ferite domenii ale ştiinţei 50 la sută din teritoriul
de ţări ale lumii.
au început în 1985, prin m MANILA. - Intr-un de pe Malul de vest al
Declaraţia finală adop tre ei numărîndu-se şi 21 discurs rostit la Manila, Iordanului şi 42 la sută Bufet bine asortat.
tată la încheierea simpo de laureaţi al Premiului preşedintele Filipinelor, Co- din zona Gaza. Numărul Sînteţi aşteptaţi să petreceţi o seară de
zionului conţine un apel Nobel, a arătat fizicianul razon Aquino, a anunţat implantărilor israeliene din
la încetarea aberantei ame'ican. introducerea unor impor teritoriul de pe Malul de neuitat la „Poieniţa" !
curse a înarmărilor şi dis tante măsuri de securitate vest al Iordanului se ri
trugerea arsenalelor de SI VIENA, - în capitala pentru a pune capăt pro dică la 199, iar al celor
arme nucleare. Participan Austriei se desfăşoară o liferării îngrijorătoare a ar din Gaza, la 26. Se adau
ţii la acest forum au dat o conferinţă internaţională melor de foc şi traficului gă că Israelul proiectează
înaltă apreciere mişcării privind aborigenii din zona ilegal de arme în ţară, crearea „marelui Ierusa
ţârilor nealiniate, care s-a Amazonului. La reuniune, transmite agenţia EFE. lim" prin extinderea limi
transformat într-o forţă in care şi-a propus să dez telor oraşului. Acest pro
fluentă pe plan mondial, bată probleme legate de 3 KUWEIT. - Societa iect vizează „legarea" im
acţionind în favoarea păcii perspectivele vieţii umane' tea de Semilună Roşie Pa plantărilor israeliene şi
şi destinderii internaţio şi ale mediului înconju lestiniană a cerut Crucii divizarea Malului de vest
nale, pentru utilizarea re rător în regiunea amazo- Roşii Internaţionale să in al Iordanului în două zo
surselor planetei în scopul niană, participă reprezen tervină imediat pentru a ne, se arată în raport, po
dezvoltării tuturor statelor, tanţi ai comunităţilor in stopa practicile inumane trivit agenţiei QNA.
cu precădere a celor în diene din statele străbă la care recurg autorităţile
curs de dezvoltare. tute de marile fluvii, pre israeliene de ocupaţie îm.
cum şi observatori ai popu potriva locuitorilor pales
m WASHINGTON. - Pe laţiilor indigene din ţări tinieni din teritoriul Gaza.
ste 12 000 de oameni de latino-americane. Se menţionează că aceste
ANTREPRIZA ELECTROMONTAJ SIBIU
BRIGADA COMPLEXĂ DEVA
Peste 2 milioane echipamentului lor deeît
Din lumea capitalului cu creşterea capacităţilor
de australieni de producţie. în aceste str. Depozitelor, nr. 25, telefon 21551
liber, investiţiile au fost cez a publicat, .recent, condiţii, creşterea va ră-
sub limita sără tei liberalizate, iar sistemul prognoze cu privire . la rnîne moderată şi nu va ÎNCADREAZĂ
impozitelor — reformat, evoluţia economic# '. în
Gu toate că partidul în acest fel, sindicatele perspectiva ariilor ’fii). atinge ritmul realizat de ® absolvenţi (băieţi) ai liceului energetic |
lor laburist a înregistrat au fost puse în faţa fap Sînt reţinute două ipo ceilalţi parteneri (3 la
o importantă victorie în tului împlinit. Salariile sută), deeît la sfirşihil ÎNSCRIE băieţi pentru Şcoala profesio
alegeri, muncitorii din reale scad, pentru a creş teze. în- una din ele. ţă perioadei.
portul Sidney nu sînt te astfel competitivitatea rile industrializate se vor Dar atunci economia nală nr. 5 din Ciuj-Napoca, meseria electro-
deloc bucuroşi... Oamenii internaţională. înţelege’ suficient .pentru . franceză va fi pierdut energetician, care după absolvire vor fi
simpli o duc din ce în Politica economică este ca (KUropa şi C.K.E., ti 550000 de locuri de
ce mai greu. Peste 30 000 criticată; după liberali vind un rol de frunte). muncă în cazul primei repartizaţi la Brigada complexă Deva.
de australieni sînt mi Statele Unite să nu mai Cei interesaţi, pînă la data de 28 au
lionari, clar peste două zarea sectorului finan poată folosi cartea redu ipoteze şi 750 000 de lo
milioane trăiesc sub li ciar, au sosit „rechinii" cerii cursului dolarului, curi — în cazul celei de-a gust 1987 vor prezenta dosarele cu :
mita admisă a sărăciei. din străinătate, iar micii în cea de-a doua — dim doua. Luînd în conside — fişa de înscriere
negustori au fost negli
Dintre muncitorii în potrivă, o politică de ge raţie şi creşterea demo — fişa medicală tip elev—student
salopetă, mulţi se simt jaţi. Numărul falimente grafică, Franţa va nu-
deja „fără patrie"; ei nu lor a crescut, în ultime nul „fiecare pentru sine" — certificat de naştere, copie legalizată.
mai reprezintă do mult le nouă luni, cu peste 40 îi va obliga şi pe unii-, , măra, în 1092, .circa 3,5
cel -mai important poten la sută. („Frankfurter A11- si pe alţii să facă faţă milioane de şomeri, sau
gemcinc Zeiiung").
ţial electoral al laburiş problemelor cu un dolar .chiar peste 3,6 milioane
tilor. Locul a fost luat ajuns la cursul de circa (în a doua variantă)...
.de funcţionari şi de pă Un studiu 5,10 franci francezi. Schimburile comerciale
turile de mijloc. Indus al Senatului C.P.A.D.M. D E V A
tria —• necompctilivă — Şi intr-un caz. şi-n ce externe vor rămîne echi
pierde din cc în ce mai francez: lălalt. „eălcîiui. lui Abi librate, dar soldul indus
mult ca pondere... Guver le" va răinîne pentru trial — ăit „călcîi al lui ANUNŢA
nul este, astăzi, partiza la orizont — Franţa şomajul. Investi Aliile" — va continua să Secţia curăţat şi vopsit haine din piele
nul pieţei libere, caro tot şomajul ţiile întreprinderilor se se deterioreze, înregis-
trebuie să „salveze" eco şi blană s-a mutat în strada Horea, nr. 13,
nomia. Dolarul australian Serviciul de studii eco vor solda mai degrabă eu trînd, chiar, în 1992, un în municipiul Deva.
a fost lăsat să fluctueze nomice al Senatului fran înnoirea materialului şi deficit. („Le Monde").
I
DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE POSTĂ COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ % COOPERATIVA „PRESTAREA"
SI TELECOMUNICAŢII ,
„MOŢUL" BRAD *» S 1 M E R 1 A
HUNEDOARA - DEVA | 1
Atrage atenţia întreprinderilor, instituţiilor, %
str. Avram lancu, nr. 30 ÎNCADREAZĂ :
persoanelor particulare şi în special deţinăto 1
rilor de utilaje pentru săpat mecanizat (exca
ÎNCADREAZĂ URGENT 1 • zidari
vator, buldozer etc.) de a nu executa lucrări
de săpături cu caracter de construcţii-montaj, următoarele categorii de personal : i N • dulgheri
întreţinere sau alt gen, în zona drumurilor na 1 • fierari—betonişti
ţionale, judeţene, în localităţi urbane şi rurale • doi maiştri în ramura piele %
sau în alte puncte fără avizul şi asistenţa teh l ® parchetari
® un tehnician pentru ramura piele S
nică a unităţii noastre. î • lăcătuşi mecanici confecţii metalice
în aceste zone sînt instalate în subteran ® un inginer în ramura industriei uşoare %
—•
mijloace de telecomunicaţii în funcţiune şi sub S • sudori
1
• un primitor-distribuitor, avînd vîrsta «î
tensiuni periculoase, prezentînd pericol de
minimă de 21 ani î • croitori îmbrăcăminte
electrocutare. • f
Deteriorarea instalaţiilor şi întreruperea tra © un deratizator categoria 2/B. i ® muncitori necalificaţi (bărbaţi).
ficului telefonic constituie contravenţie şi se Condiţiile de încadrare sînt cele prevq- , încadrarea se face cu respectarea pre-
sancţionează prin imputarea pagubelor, con \ vederilor Legii nr. 57/1974 şi Legii nr. 12/
zute de legile 12/1971 şi 57/1974, cu obli- 1
form Codului penal, art. 219 şi 232. gatia să aibă domiciliul în Brad. \ 1971.
Toate lucrările ce afectează instalaţiile de Informaţii suplimentare la telefon 956/
Informaţii suplimentare la sediul coope- \
i-| telecomunicaţii sînt reglementate prin Decretul s
rativei, telefon 50791. 60880.
3 49/1982, arh 11.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nţcolae Tircob L
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Div Polen Groza, nr. 30. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August nr
