Page 37 - Drumul_socialismului_1987_08

Iţftitf’TţWWt S: .i. 5’Kd5BíJ ■Tfcr.
má m Lacroi
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU
PR'OLETSm DTN TOATE TĂRICE. UNIŢH/Ăl

S-A ÎNTÎLNIT CU TOVARĂŞUL

YASSER ÂRAFAT, PREŞEDINTELE

M J S M I I L COMITETULUI EXECUTIV AL ORGANIZAŢIEI

PENTRU ELIBERAREA PALESTINEI

T o v a r ă ş u l Nicolae ÎQ cadrul convorbirilor, crările într-un viitor cît
Ceauşescu, secretar general t o v a r ă ş u l Nicolae mai apropiat.
al Partidului Comunist Ceauşescu .şi tovarăşul T o v a r ă ş i i Nicolae
m m m« o í o t i j ü d e t í a n Român, preşedintele Re­ Yasser Arafat au subliniat Ceauşescu şi Yasser Arafat
publicii Socialiste Româ­ —• şi de această dată, — au apreciat că la baza a-
nia, s-a întîlnit, marţi, la necesitatea soluţionării po­ cestei conferinţe interna­
Anul XXXIX, nr. 9 248 MIERCURI, 12 AUGUST 1987 4 pagini — 50 bani Snagov, cu t o v a r ă ş u l litice, pe calea tratativelor, ţionale şi, în general, a
Yasser Arafat, preşedintele a problemelor din Orien­ soluţionării problemelor clin
Comitetului Executiv ai tul Mijlociu, instaurării Orientul Mijlociu, trebuie
Organizaţiei pentru Elibe­ unei păci globale şi dura­ să stea toate rezoluţiile
rarea Palestinei, care a bile in această regiune, pe O.N.U. privind problema
CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ efectuat o vizită în ţara baza teritoriile arabe ocu­ palestiniană şi a Orien­
Israelului
retragerii
noastră.
tului Mijlociu, inclusiv re­
din
Secretarul general al pate, a rezolvării proble­ zoluţia 212, asigurarea
poporului
Mobilizare maximă, hărnicie şi P.C.R. şi preşedintele Co­ mei recunoaşterea palestinian dreptului la poporului pales­
prin
dreptu­
autodeterminare
tinian
mitetului
Executiv
al
O.E.P. şi-au exprimat sa­ lui său la autodeterminare şi la crearea unui stat
răspundere la lucrările pe ogoare! tisfacţia pentru această — inclusiv la crearea unui palestinian independent.
nouă întîlnire,- care se în­ stat palestinian propriu, A fost relevată, de a-
independent — a asigură­
Este necesară în aceste pus la adăpost 300 tone Dinulescu munceau cu scrie în cadrul bunelor rii integrităţii, suveranită­ semenea, însemnătatea în­
zile, în toate unităţile a- de paie. plugurile în brazdă. Ei relaţii dintre Partidul Co­ ţii şi securităţii tuturor tăririi unităţii şi forţei
gricole, o maximă mobi­ Pe terenul eliberat de au arat pe terenul elibe­ munist Român, Republica statelor din zonă. In a- organizatorice a O.E.P., a
lizare, la toate lucrările paie mecanizatorii Ioan rat de grîu peste 25 de Socialistă România şi Or­ ccst context, a fost rele­ dezvoltării colaborării din­
clin cîm>p, prioritate avînd Aruncuteănu şi Dumitru hectare. ganizaţia pentru Elibera­ vată importanţa organiză­ tre ţările arabe — condiţii
strângerea şi depozitarea Căleală efectuau arăturile Şi la C.A.P. Simeria la rea Palestinei, dintre po­ rii, sub. egida O.N.U., a esenţiale pentru rezolva­
paielor şi finului, execu­ de vară. Y balotatul paielor erau an­ porul român şi poporul unei conferinţe internaţio­ rea situaţiei din Orientul
tarea arăturilor de vară, Concomitent se transpor­ trenate trei prese, Con­ palestinian. nale privind problemele Mijlociu.
transportul şi aplicarea ta finul din câmp, Mihai stantin Sfmedrea, Ioan Tovarăşul Yasser Arafat Orientului Mijlociu, la care Au fost examinate, tot­
gunoiului pe ogoare, re­ Eădar, Adam Apostol, Lingurar şi Ion Buba fiind a exprimat —.şi cu acest să participe toate părţile odată, o serie de aspecte
coltarea legumelor. Mihai Bîc, Viorel Drago­ mecanizatorii care munceau prilej — cele mai sincere interesate, inclusiv O.E.P. ale vieţii internaţionale
profunde
— Pentru a reuşi să ri ci ş.a. fiind cei care cu ele. Bal aţii în baza şi şi pre mulţumiri — ca reprezentant unic .şi actuale, o atenţie deose­
încheiem în timp cît mai zilnic duc finul cu ate­ furajeră îi transportau cu Români ici, personal tovară- legitim al poporului pa­ bită fiind acordată pro­
scurt toate lucrările afe­ lajele şi-l depozitează în cîte două cupluri de re­ şului Nicolae Ceauşescu lestinian — p r e c u m şi blemelor dezarmării şi
rente acestei perioade — fin are. morci mecanizatorii Eiviu pentru sprijinul permanent membrii permanenţi ai păcii.
sublinia loan Ar sin, pre­ Furda şi Aron Braşoveanu. acordat cauzei drepte a Consiliului do Securitate, T o v a r ă ş i i Nicolae
şedintele CJJ.A.S.C. Si- Inginerul şef al cooperati­ poporului palestinian, dlnd în acest sens, s-a apreciat Ceauşescu şi Yasser Arafat
meria — au fost organi­ G.U.A.S.G. vei, Petru Mateevici, preci­ o înaltă apreciere acţiuni­ că de un real folos ar fi au subliniat caracterul
zate în fiecare unitate for­ za că paiele de grîu s-au lor şi iniţiativelor ţării constituirea unui. comitet rodnic al convorbirilor
maţii mixte de lucru — S I M E R I A strâns de pe 80 la sută noastre, ale preşedintelui pregătitor din care să purtate. manifestîndu-şi
mecanizatori şi coopera­ din suprafaţa recoltată de României, în favoarea so­ facă parte. de aseme­ convingerea că noul dia­
tori — la eliberatul te­ luţionării constructive a nea, statele arabe in­ log la nivel înalt va. con­
renului de paie şi depozi­ .Cu trei prese de balo­ grîu, punîndu-se la adă­ problemelor din Orientul teresate. O.E.P. şi Is­ tribui la dezvoltarea' în
tatul lor în bazele fura­ tat se acţiona la strînsui post 150 tone. Mijlociu. raelul, precum şi membrii continuare a relaţiilor de
jere. De asemenea, la paielor pe terenurile C.A.P. Tot aici am mai remar­ prietenie şi solidaritate
transportul finului din Sîntandrei. Lucrarea o cat preocuparea pentru a- T o v a r ă ş u l Nicolae permanenţi ai Consiliului dintre Partidul Comunist
cîmp au fost antrenate pe executau ¡mecanizatorii Au­ sigurârea apei pe pă­ Ceauşescu a reafirmat po­ de Securitate. Român, România şi'Organi­
lingă mijloacele .mecanice, rel Gostina, Gheorghe Fu- şune. Astfel, în păşu­ ziţia consecventă a Româ­ Cei doi conducători au zaţia pentru Eliberarea
toate atelajele .unităţilor şi lea şi Mihai Cherecheş, nea . din Simerin Veche niei privind realizarea u- subliniat că sînt necesare Palestinei, dintre poporul
ale cetăţenilor din sate. ajutaţi de o echipă de funcţionau din plin două nei păci trainice şi juste eforturi comune alo tutu­ român si poporul palesti­
Pe terenurile eliberate cooperatori.; Aflăm că din aripi de ploaie cu 30 dc în Orientul Mijlociu, ho­ ror statelor pentru a se nian, în interesul reciproc,
s-a trecut operativ la exe­ cele - 260 ha prevăzute, aspersoare. Notăm numele tărârea poporului român ajunge'. în cadrul apro­ al soluţionării ' constructi­
cutarea araturilor de vară, paiele au fost strânse de mecanicului Cornel Magda, de a sprijini în conti­ piatei sesiuni a Adunării ve a problemelor din
nuare lupta dreaptă a po­
transportul şi aplicarea în­ pe 250 ha. Au fost depo­ care asigură permanent porului palestinian pentru Generale a O.N.l? . la o Orientul Mijlociu, al cauzei
înţelegere
privind
începe­
grăşămintelor organice. în zitate la loc sigur peste buna lor funcţionare. securităţii şi păcii în
acelaşi timp, în toate uni­ 000 tone de paie de orz şi O muncă spornică, bine înfăptuirea aspiraţiilor sale rea, cît mai curînd po­ Iu mc.
tăţile se pregăteşte temei­ grîu. De asemenea, meca­ organizată se desfăşura în legitime de a trăi şi a se sibil, a pregătirii Confe­
nic campania de recoltare nizatorul Nicolae Bazar, brigada Cărpiniş, unde se- dezvolta intr-un sfat na­ rinţei internaţionale în Convorbirile s-nu des­
a porumbului, şi însămîn- cu remorcile, cooperatorii batoza inul. Peste 50 de ţional propriu, liber r.i in­ problemele Orientului Mij- făşurat într-o atmosferă
ţările de toamnă. Ioan Marian, Gheorghe cooperatori, împărţiţi în dependent, în deplină se­ ioeiu, astfel incit aceasta de cordialitate şi caldă
curitate si pace.
Ea C.A.P. Tîmpa, la Vraciu şi Alexandru Jal­ echipe, conduse de ing. să-şi poată desfăşura lu­ prietenie.
balotatul paielor erau an­ ba au transportat din Cecilia Donca, Măria Poe-
trenaţi, cu presele, meca­ cîmp 250 tone de fin. nar, şefa şi respectiv eco­
nizatorii loan Dura şi Coordonaţi de Mihai nomista fermei vegetale,
Viorel Rad, precum şi o Popescu, inginerul şef al de brigadiera Emilia Bem- C U R I E R Producţia de minereu-in creştere
echipă de cooperatori — cooperativei, care era a- bc, pregăteau recolta de
Dumitru Mudrac, Traían tent ca arăturile de vară in pentru batoza, o. Cei S O C I A L -
Petruţescu şi Vasile Mis- să se facă peste tot la CETĂŢENESC t u abatajele ■ Scotoi'i lllli condiţii dintre cele mai
trian — care asigurau adîncimea stabilită, me­ MIRCEA LEPÂDATU m ini»er Munco 1. condus do bune pentru ca în cursul
transportul lor în depo­ canizatorii Pavel Cutinici, (Pag. 3) ing. Nicolao Stanca, so acestei luni, în’ care ani­
zitul de nutreţuri. S-au Toan Fazelcaş şi Marin (Continuare în pag. o 2-a) desfîiişoară în această po- versăm marca sărbătoare
rioada premergătoare Zi­ naţională, de la 23 August
lei de 23 August, o vie în­ aşa cum nc-am angajat şi
în hitiinpinarca Congresului educaţiei „Să trăieşti cu folos trecere între brigăzi pen­ în cadrul adunării gene­
rale a oamenilor muncii la
tru a realiza cantităţi rât
mai mari de minereu com­ nivelul sectorului,' să rea­
politice şi culturii socialiste plex extras suplimentai lizăm o producţie c'u mult
fiecare clipă“ planului, a se asigura în sporită faţă de ’ sarcinile
MANIFESTĂRI POLITICO-EDUCATIVE Pe maistrul oţelar Fio- pe meleagurile Albei lulii, ' devans viitoare rapacităţi planificate. Ritmurile de
nan Glurca l-am cunoscut a plecat de acasă urmă- I
• Simpozion. „Spiritul Hunedoara a fost orga- cu ciţiva ani ¡n urmă în rindu-şi destinul, cu visele * S. M. M UN CEL
novator, revoluţionar al irizată o acţiune cu ti- faţa cuptoarelor oţelâriei adolescentului ce era, dar |
gîndirii secretarului ge- nerii pentru tineri. in electrice nr. 1 din marele şi cu maturitatea omului *
neral al partidului, tova- cadrul acesteia, tovarăşa combinat hunedorean. Mi-a conştient că numai munca k de producţie. „Minerii noş­ muncă existente în pre­
răşul Nicolae Ceauşescu, Adela Trrziu a susţinut rămas întipărită in memo- poate ii un criteriu defini- | tri acordă o importanţă zent în abataje, superioa­
ou privire la rolul muncii expunerea „Grija parti- rie figura sa calmă, hrăz- toriu pentru a răzbate în ' deosebită transpunerii în re celor stabilite, angaja­
politico-educative în pro- dului şi statului nostru dată de sudoare, siguran- viaţă. „Tata m-ar ii vrut I viaţă a orientărilor şi in­ rea unanimă a .minerilor,
cesul de formare a omu- pentru crearea celor mai ţa sa în tot ceea ce face. acasă, alături de el. Mă * dicaţiilor secretarului ge­ produclivităţile realizate in
iui nou“ a fost tema slin- bune condiţii dè studiu, Am avut atunci sentimen- pricepeam la tot felul de I neral al partidului^ tova­ zilele trecute din august,
pozionului găzduit de muncă şi viaţă tinere­ tul acut că oţelarul tre- treburi, avea nevoie de mi- ' răşul Nicolae Ceauşescu, sînt argumentele noastre
Cinematograful „Patria" tului patriei noastre". buie să aibă în el ceva ne in gospodărie. Eu vi- | date-în recentele şedinţe cele mai puternice“
din Deva. Organizat de Filmele documentare „Ei din temeritatea dresorului, sam să devin mecanic I ale .Comitetului Politic E- .T,a sectorul minier, Mun-
unitatea cinematografica S -au născut în România", o iorţă a spiritului capa- auto. Am plecat de acasă ' xccutiv al C.C. al P.C.R.. cel, aparţinător do Mina
în colaborare cu Clubul „Ştafeta", „Familia mea" bilă să-şi subordoneze ma- hotărit să-ml realizez vi- | acţionează cu răspundere Deva, sînt multe brigăzi
-
~ • sul. Aşa am ajuns la Hu-\
teria.
„Sargeţia" Deva, la reu­ au completat inspirat ge­ ~ Acum, după treizeci şi nedoara. Şl pentru că nu I comunistă, deplină . anga­ ale căror realizări se ri­
şita simpozionului au co­ neroasa temă. jare şi mobilizare pentru dică constant, lună dc lu­
laborat conf. univ. Gheor- cinci de ani de muncă în am reuşit ceea ca-mi pro-* buna organizare a activi­
ghe Nica, Iâamni ca Ei- • C'inecaleidoscop ştiin­ aceeaşi secţie, comunistul pusesem, m-am încadrat | tăţii în fronturi. Ia lucră­ nă, cu cel puţin 10 pro­
vescu, instructor.. la în­ ţific. în suita manifes­ Florian Giurca a predat la oţeiărie. La început nu • rile de investiţii, folosire:). cente peste sarcinile.ee le
treprinderea cinema togra- tărilor cu care hunedo- ştafeta mai tinerilor săi a fost prea roz; condiţiile j la capacitate a instalaţiile' , revin. -Prezentăm câteva :
-
fică judeţeană, prpf. Voi- .renii întâmpină forumul colegi. Fascinanta înfrunta- de muncă erau .destul de I şi utilajelor din dotare, n formaţia condusă de expe­
chiţa Oros, administra- educaţiei politice şi cui- • re cu oţelul a devenii un grele, resursele mele finan- * timpului de muncă dispo­ rimentatul miner Dănilă
torul cinematografului turii socialiste se în­ jcapitol încheiat. încheiat, clare, încă de la venirea | nibil, pentru a creşte con­ Trimie; care ocupă locui
„Patria", Dănilă Moldo- scrie şi cinecaleidoscopul dar nicidecum uitat. Căci în oraş erau foarte „sub-, tinuu randamentele pe înlîi în întrecerea socia­
van, directorul Clubului organizat' la'Căminul cul­ învingător in bătălia per- firi", se terminaseră, dar... * listă pe sector pe primele
manentă cu şarjele, dove- am rămas. A fost un pa- î
„Sargeţia", Florin Adrian tural din Vorţa. Pe mar­ dind încă o dată că omul -rlu cu mine însumi şi poa- j post — sublinia şeful sec­ şase luni dini an (câştigă­
torului. Rezultatele obţinu­
Brâtilă, - secretar al Co­ ginea filmului „Cum s-au este, mai presus de cuvint, te un Iei dc a lua viaţa * te în perioada care a tre­ tor îh 1987 al concursului
mitetului municipal Deva format ' stelele", prof. o sumă a faptelor sale, în piept. Mai tîrziu, tata cut din acest an, confir­ organizat dc C.M. Deva şi
al U.T.C. . Simpozionul a Cornel Hamuga, Ioan eroul nostru şi-a cîştigat - un om de mare cuvint 1 mă pe deplin eficienţa’mă­ dotat cu „Trofeul mineru­
fost întregit cu secvenţe Honae şi Rodica Tovea dreptul la neuitate. Cu — mi-a iertat „evadarea", ' surilor întreprinse de or­ lui"), cele ale harnicilor
din documentarul „Parii, au realizat o interesantă conştiinţa acestui ' âdevăr mi-a urat succes, dar mi-a I brigadieri Ilie Popa, Iile
dut. Patria. Poporul". şi atractivă dezbatere cu l-am căutat intr-o zi, fier­ ION CISMAŞ, ’ ganul nostru colecliv de
conducere; Astfel, _ la mi­
tema „Filmul documentar binte ca răsuflarea oţelu­ Goîescu, Costache Smadirî,
• Expunere. La cinema­ în sprijinul educaţie! ma- lui plămădit de el. corespondent nereu complex ne-am de­
tograful „Flacăra" . din teriallst-ştiinţifice". Florian, fiu de ţăran de (Continuare în pag. o 2-a) } păşit „la zi" prevederile cu LIVIU BRAICA
peste 3 500 tone. Impor­
tant este că dispunem de (Continuare în pag. a 2-n)