Page 38 - Drumul_socialismului_1987_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL*

Hotărîre, eforturi, angajare Răspundere SĂPTÂMÎNA CULTURAL-EDUCATIVĂ

unanimă pentru obţinerea la lucrările „Z a r a n d ’87 u 20,un T
*
în fiecare vară, de 14 însoţit sărbătoarea de di­ sate minerilor de ziua lor, n
unor realizări tot mai bune pe ogoare! ani încoace, oraşul ambiant mineaţă de pînă seara. portului au fost, apoi, înălţător 20,V V
Brad
Des­
20,40 T
susţinute de cînteeul şi jo­
cunoaşte
parada
chisă
cadrul
al imei sărbători de caldă şi jocului popular, în însu- cul ce-au înflorit pe scenă I)
*
— Autobaza clin Petro­ tibil, 1-arri folosit acolo rezonanţă educativă: festi­ fleţitorul „Marş al lui Ian- ore în şir. I-au dat fru­ l>
şani — locul 1, Autobaza unde a fost urgenţă. Aşa (Urmore din pag. 1) valul „Zarand". Organizat cu", sărbătoarea a reunit museţe şi vigoare, strălu­ 20,50 I'
din Hunedoara — pe locul va trebui să procedăm în de consiliul orăşenesc de în revărsarea, frumosului cire şi căldură formaţiile a
g
li, Autobaza din Deva — continuare. Cu şi mai mul­ care efectuau respectiva educaţie politică şi cultu­ artistic de pe arterele prin­ laureate în festivalul na­ a
pe Ionul al III-lea. Acesta tă răspundere. operaţie erau combinării ră socialistă, în preajma cipale ale oraşului sute ţional „Cîntarea României", ri
este clasamentul hărni­ în acest spirit responsa­ Viorel Chi.şu şi Nicoiae „Zilei minerului", festiva­ de tineri şi vîrstnici. obiceiul „Cununa griului"
ciei, al vredniciei în mun­ bil, angajant, dat de ra­ Bălţatu. Preşedintele uni­ lul a devenit o manifesta­ Şoimi ai patriei (grădiniţa şi cîntecele de viaţă nouă a
că dovedite în primiţi se­ portul prezentat în faţa tăţii, Laurenţiu Colcer, re de suflet pentru oame­ cu program prelungit nr. din Băiţa, ansamblul |l
mestru din acest an. Cu adunării, au participat la care coordona întreaga ac­ nii adîncurilor din Ţara 1), pionieri şi şcolari (şco­ „Doina Grisului" al Casei 24,10 I
realizări bune se prezintă dezbateri Marcel Părăi-anu, tivitate,^ era mulţumit atît Zarandului, pentru fami­ lile generale nr. 1 şi 2 de cultură Brad cu suita
insă şi colectivele de m u n ­ Gheorghe Beldeanu, Ioan de ^ hărnicia oamenilor, liile lor, pentru toţi cei Brad, nr. 1 şi 2 Criş- dc melodii şi jocuri, cu e «
că de la autobazele din Gancea, Nicoiae ^ Popescu, cit şi de producţia bună care, cunoscîndu-i valorile cior, liceele industria­ prezenţa de marcă a so­ G
Haţeg, Brad, Orăştie, ca şi loan Buretea, Sever Un- obţinută. educative, îl aşteaptă, an le „Avram Ianeu" Brad şi liştilor Lenuţa Evsei, Ma­ r
noul nostru colectiv de la gureanu, Marcel Dina. Au de an, cu interes şi bucu­ Gurabarza), fanfara, corul, riana Balşa, Traian Lazăr, 21,50 Ï
Timişeni, de la cărbunele fost prezentate bilanţuri O activitate bine organi­ rie. Aşa au aşteptat şi ac­ taraful, dansatorii de la Dorel Benea. Ioan Alină-
din judeţul Gorj. Deci. ale realizărilor din toate zată şi spornică am întll- tuala ediţie — a XlV-a — I.M. Barza, formaţiile ar­ şan, taraful, soliştii şi dan­
subliniem că întregul co­ autobazele. nit la C.A.P. Băcia. Astfel, ale cărei manifestări au tistice din- unităţile eco­ satorii Căminului cultural
lectiv muncitoresc al I.T.A. Din partea lucrătoriloi o echipă mixtă de mecani­ fost dedicate apropiatului nomice — U.U.M.R. Criş- din Blăjeni, obiceiul popu­
zatori şi cooperatori, mun­
(Iunedoara-Deva, avîndu-i din transporturile auto se forum al educaţiei politice cior. Mina Ţebea, E.G.C.L., lar, grupul vocal şi călu- >HJ<
in frunte pe comunişti, cere în continuare — s-a cea în ritm susţinut la şi culturii socialiste. Au cooperativa „Moţul“, secţia şerii din Mihăileni şi Du- diopro
eliberatul terenului, trans­ 6.15 S
portul şi depozitatul paie­ fost realizate de oamenii timplărie, fabrica de pro­ păpiatră, formaţiile artis­ I.a or
ADUNĂRI GENERALE lor. Este' vorba de me­ oraşului şi dăruite, ca ade­ ducţie industrială şi pres­ tice ale Clubului munci­ cultul-
canizatorii Oni.şor Pasca. vărate acte de cultură, tări servicii, P.T.T.R., Sa­ toresc Gurabarza. taraful 7,ao /
ALE OAMENILOR MUNCII Stelian Stanciu, la prese. oamenilor oraşului. Fieca­ natoriul şi Spitalul Brad. şi soliştii — Dana Petei' ltevist
rlorul
Andrei Toma, cu remor­ re zi a săptămînii cultu­ Casa de cultură Brad. Au Leceanu, Aurica Ilotya, Buletli
împlinit
pa­
impresionant
pundc
deşi a întîmpinat uneori subliniat în adunare — să cile şi cooperatorii Lu­ ral-educative a adus un rada frumosului formaţii­ Bonone Cojocaru, Ilie Co­ io,no
plus de frumuseţe, de ele­
coş — de la Casa de cul­
şi greutăţi, a depus efor­ se muncească mai bine, in dovic Naia, Constantin vare spirituală, indiferent le artistice ale căminelor tură Haţeg. Lar invitatul 10,05
corulu
turi stăruitoare pentru a-şi ordine şi disciplină. Sînt Panta, Dionisie MunteanU, dacă a fost vorba de o culturale Dealu Mare, actualei ediţii „Zarand", 10,25
îndeplini sarcinile de că­ încă destul de frecvente Pavel Cora şi Gavrilă dezbatere la masa rotun­ Băiţa, Buceş, Blăjeni, To- îndrăgitul interpret de mu­ folclor
Barb.
răuş pentru materii prime, acte de indisciplină clin dă, de o expunere, o ex­ meşti care au adus cu ele zică populară Nicoiae Mu- Public
pentru oameni — sublinia partea unor lucrători din în tarlaua „între văi", poziţie sau de o acţiune perle ale tezaurului folclo­ reşan — deţinător al tro­ lin dc
şi spi
tovarăşul loan Haraga, pre­ autogări, conducători auto se executau arăturile de cu cartea şi filmul. Pentru ric al aşezărilor moţeşti. feului „Floarea din grădi­ Solişti
şedintele consiliului oa­ etc. Trebuie să spunem că vară. Remarcăm faptul că că toate manifestările, au Tulnicăresele din Blă­ nă", şi-a onorat impresio­ Doina
menilor muncii din între­ mai sînt şi călători indis- plugurile cu care arau me­ purtat pecetea calităţii ac­ jeni au dat semnalul spec­ nant invitaţia cu salba de ltomci
do şti
prindere. ciplinaţi. Dar oamenii de canizatorii Aurel Oprea şi tului de cultură, a răs­ tacolului care a reunit, îh cântece în care prezenţa corale
— Dar — continua iclcea la transporturile auto tre­ Ion Niţu erau echipate cu punderii şi seriozităţii preajma scenei din Parcul codrului şi-a frumuseţilor suprei
tovarăşul inginer losif Bu- buie să aibă tot mai mult scormonitor. „Procedăm muncii factorilor educaţio­ „Filimon Sîrbu", mii şi mii sale perene a fost înălţă­ slune
Din c
lea, directorul I.T.A. Hu- şi un rol de educaţie ce­ aşa — arăta Dragoş Visirin, nali. Ca şi manifestarea de tineri şi vîrstnici. Ros­ tor îndemn la respect şi 13.00 ]
nedoara-Deva — astăzi ne tăţenească, de disciplini- inginerul şef al unităţii — de închidere a săptămînii turile educative ale actua­ dragoste de vatră româ­ Avanp
puteam prezenta cu reali­ zare, de imprimare a unui pentru a executa o ară­ cultural-educative, care a lei ediţii a „Zarandului", nească. Respect şi dragos­ 15.15 I
zări şi mai bune dacă nu spirit de ordine, cinste şi tură de calitate, care să transformat ziua de dumi­ relevate în faţa spectato­ te care aici, un vatra de -So r
CUfi,
erau şi anumite neajunsuri civilizaţie în mijloacele de ne asigure recolte sporite nică într-o sărbătoare a rilor de Aurel Benea, se­ legendă şi adevăr a Za­ doriţi
şi în munca noastră şi în transport în comun. Cu- în anul viitor. De aceea, mii şi mii de oameni ai cretar al Comitetului oră­ randului, î.şi au recunos­ grafie
cea a conducerilor de au­ noscînd bine capacitatea acţionăm acum şi la trans­ muncii şi a familiilor lor. şenesc de partid Brad, Vi­ cut sălaş. Kadioj
citate;
tobaze, unele abateri de organizaţiilor de partid din portul şi aplicarea gunoiu­ O zi însorită şi caldă a rările şi îndemnurile adre­ LUCIA LICIU eforie
la ordinea şi disciplina de autobaze, a consiliilor oa­ lui pe ogoare. Avem aşe­ x- Z;
e„.lnoi
muncă. Strădaniile şi efor­ menilor munci, a comite­ zate în platforme pe cîmp coriteu
turile depuse zi de zi au telor de sindicat şi U.T.C., peste 1 000 tone de gunoi, Producţia de minereu — în < creştere teze
pe • care în zilele urmă­
fost însă mai mari, au fă­ puterea de muncă a între­ 18.00 (
cut să putem raporta în gului colectiv din unitate, toare începem să-l apli­ (Urmore din pag. 1) nilă Irimie. Este o meto­ pentru a se încadra în lin de
iernaţi
adunarea noastră că am nu putem avea altă certi­ căm". dă care se pretează zăcă­ consumuri. Nu am pro­ Radioj
realizat lucruri bune la tudine decît aceea că ,se Mai precizăm că în a- mântului şi pe care toţi bleme cu ortacii din aces­ cultur,
transportul cărbunelui în va munci bine şi cu răs­ ceastă unitate am. întîlnit Gheorghe Irimie, Pompi- minerii noştri şi-au însu­ te puncte de vedere. Chiar gestia
într-o
Valea Jiului, în Gorj, la punderea cuvenită pentru şi o bună preocupare pen­ liu Domide, Mihai Alexa, şit-o bine. Brigada pe ca­ mă pot mîndri că am o poetic
calcarul pentru siderurgie, a îndeplini cit mai bine tru realizarea necesarului Vasile Soare ş.a. re o conduc întîrnpină ziua brigadă închegată, pregă­ 23.15 1
in campaniile agricole, pe sarcinile tot mai mari care de furaje. Astfel, pînă — Noi exploatăm abata­ de 23 August cu un spor 23,55—:
şantierele de construcţii, revin colectivului de mun­ acum s-au pus la adăpost je cameră cu surpare, în de pCsté 1000 tone de mi­ tită profesional, cu ma c Ştiri.
putere
ia transportul de călători, că al I.T.A. Hunedoarn- 700 tone de suculente, 320 care realizăm randamente nereu complex. De aseme­ încredere de în mobilizare. Am
De
oameni.
în comerţ. Am drămuit Deva. tone de fîn şi 270 tone peste cele prevăzute — nea, aş dori şă afirm ho- ei depinde succesul.
fiecare gram de combus- GH. I. NEGREA de paie. ne-a spus brigadierul Dă-
tărîrea noastră de a rapor­ O contribuţie însemnată
ta îndeplinirea planului la frumoasele realizări pe DEV
anual la minereu extras, care le raportează mine­ Barba
„Să trăieşti eu folos fiecare clipă“ în cinstea .marelui eveni­ rii de la Muncel şi-au a- tria) ;
resIra
ment diri viaţa ţării —„
lucrătorii
secto­
dus-o
şi
DOAR
Conferinţa Naţională a rului electromecanic, con­ (Mode
partidului. dus de ing. Gheorghe Ple- de la
(Urmare din pag. 1) lelul 'in ' care au început derea minieră Hunedoara. E unul dintre motivele — Este un angajament, şa, din rîndul cărora îi a- H) : (
să înţeleagă viaţa, Florian Există aici o receptivitate pentru care am ales cate­ într-adevăr, mobilizator. mintim pe Ioan Bogdan, (Klacíi
dn
şi Ileana, cei doi copii de deosebită in ceea ce pri­ dra, am vrut să fiu cit Ştefan Dubolaru. Vaier •„i :
promis că nu va veni nici­ oţelar, pentru leiu in care veşte promovarea noului. mai aproape de oameni. Cum Vă organizaţi lucrul .-U (
1
odată la mine. Nici n-o au învăţat să simtă aceas­ Acum, de cînd activez in Fratele meu era student în abataj ? Dolea, Gheorghe Trif — llţiam
venit. Chiar rupt oarecum tă lege nescrisă a oraşu­ cadrul biroului U.T.C. din la facultatea de matema­ — Disciplina este hotă- lăcătuşi mecanici, electri­ PENI
de ai mei, dar cu dorinţa lui. După ternv'narea stu­ întreprindere, in calitate tică. Entuziasmul lui m-a rîtoare. Fiecare miner tre­ cieni şi sudori —, oameni Blood
CAN:
de a-i convinge că nu am diilor au revenit amîndoi de secretar adjunct cu pro­ contaminat şi, iniţial, din buie să ştie (.şi ştie 1) ce şi care zi şi noapte sînt pre­ cul d
greşit, m-am decis să ră- in oraş, conştienţi de răs­ bleme organizatorice, am curiozitate şi din dorinţa cum să facă, cît să produ­ zenţi în abataje, suprave­ t ul) ;
mm şi mai ales să-mi jus­ punderea ce le revine in prilejul să cunosc in amă­ firească de o li împreu­ că, cum să-şi gospodăreas­ ghează, intervin şi repară veveri
cazul
cînd
este
PETli
tific alegerea, mal ales că a duce mai departe nu­ nunt aceste preocupări ale nă, m-am decis să-l ur­ că materialele repartizate şi utilajele minei. instalaţiile lacriir
între timp începuse să-mi mele şi prestigiul familiei. tinerilor şi, bineînţeles, mez. Apoi matematica a (Mum
placă ceea ce făceam", să-i ajut. Trăiesc astfel devenit o mare pasiune. Sa:
cinta
începe să se contureze un „După ce am cunoscut satislacţia de o fi un om Ulterior ne-am /despărţit ACTIVITĂŢI ECONOMICE Şl POLITICO- citore
drum llresc pentru orice oţelâria - ne spune Flo­ mereu ocupat, fără a pier­ oarecum: el a ales infor­ ven tu
tînăr care şi-a făcut din rian cel tînăr - mi s-a pă­ de timpul inutil". matica, eu — cum spuneam EDUCATIVE DESFĂŞURATE DE SINDICATE bastía
Avent
muncă un ideal: se califică rut liresc să-l urmez pe - am optat pentru cate­ • Prin aplicarea şi ge­ construcţii-montaj Deva a albast
intîi ca oţelar, apoi ur­ tata. Pentru mine el era Este un mod llresc In dră. Munca de dascăl mi-a neralizarea iniţiativei „Con­ organizat la clubul „Con­ aun/
mează şcoala de maiştri omul care ştie totul, care care matematicianul Giurca plăcut întotdeauna, iar tul de economii al grupei structorul" o nouă dezba­ ulta
oţefari, se căsătoreşte aici, poate totul, pentru care înţelege să urmeze exem­ acum sînt convinsă că am sindicale", colectivul mun­ tere. ORAŞ
goste
urmează copiii, şi o dată oţelul nu mai are secrete. plul oţelarulul Giurca, un ales-o pe cea mal potri­ citoresc de la secţia 1 fur­ • Comitetul sindicatului Twist
cu acestea numele său Apoi mi-am dat seama că exemplu impus nu numai vită. E o mare satisfacţie nale, din cadrul Combi­ de la întreprinderea mi­ GIXT-1
sa dt
începe să fie din ce in ce intr-un fel tata făcuse o în familie ci şi printre to­ natului siderurgic Hune­ nieră Aninoasa a iniţiat
muncă de pionierat la cup­ varăşii de muncă. In cei să pregăteşti oameni ca­ Băiat
mal des rostit în oţelărie. pabili să înfrunte un secol doara a recuperat şi pre­ consfătuirea „Creşterea răs­ BRA7
Din ce în ce mai mult ti- toarele electrice şi astfel zece ani in care a condus din ce in ce mai tehnici­ dat pînă în prezent supli­ punderii tuturor oameni­ nepot
nărui (pe atunci) oţelar, m-am decis să renunţ Io şi îndrumat - în calitate zat. Cred că prin aceasta, mentar faţă de sarcinile lor muncii pentru folosirea riţia
(Casa
devine un om aproape in­ metalurgie şi să urmez in­ de secretar al comitetului legătura dintre noi - in­ stabilite 30 tone fier vechi, judicioasă şi eficientă a VA:
dispensabil în clipele gre­ formatica. Sigur că din- de partid — una dintre tre mine şi fratele meu şî 2 000 tone cocs .mărunt, bazei materiale din do­ (Mur
le din viaţa colectivului. tr-un punct de vedere ceea cele mai puternice organi­ implicit intre noi doi şi 1200 kg bronz, a econo­ tare". cu (
mina’
Pentru tînăra familie, oţe- ce fac acum e mai puţin zaţii din cadrul combina­ tata, s-a realizai cit se misit 140 mii kWh ener­ • Consiliul municipal al C e V i
lăria se transformă în ob­ spectaculos decît elabora­ tului, pe lingă oţel, mais­ poate de fericit. Avem a- gie electrică. Valoarea to­ sindicatelor Hunedoara, în
sesie. a Tata era deseori rea oţelului, dar nu mai trul, comunistul, Florian celeaşi principii in viaţă tală a economiilor rezulta­ colaborare cu Asociaţia ju­
chemat urgent la uzină. puţin interesant şl cel pu­ Giurca a format caractere, şi ne înţelegem foarte bi­ te din procesul de elabo­ riştilor a iniţiat un schimb
Atunci jocurile noastre, _ şi ţin la fel de important, oameni care acum îi con­ ne". rare a fontei se ridică pî- de experienţă cu tema
aşa destul dc rare, se în- mai ales in perspectivă. tinuă edificiul pentru că, nâ în prezent la peste 25 „Forme şi metode folosite
trerupeau şi nouă ne era In ce mă priveşte am ter­ aşa cum ne spunea din- Desigur, multe, foarte milioane lei. de sindicate pentru popu­ Pei
ciudă. Se intimpla să fie minat, nu de mult, o lu­ sul: „Omul, intîl trebuie multe s-ar mai putea scrie • în colaborare cu con­ larizarea şi cunoaşterea va
moas
chemat noaptea şi iarăşi crare referitoare la elabo­ încurajat să lie om şi a- despre familia fostului siliile municipale Deva şi documentelor de partid, a Vinti
nu înţelegeam ce o H şl rarea şl urmărirea Iaduri­ bia după aceea I se poate maistru oţelar Florian Petroşani, Consiliu] jude­ legilor ţării. pînă
cum o li oţelâria. Mama lor pe calculator şi am cere să fie bun muncitor Giurca, omul care a ştiut ţean al sindicatelor orga­ • „Introducerea progre­ tor '
ne spunea doar că atunci colaborat la alte cîteva, De altfel, principiul este să plămădească nu numai nizează în această perioa­ sului tehnic în sprijinul le i
prins
cînd vom li mari vom în­ dintre care aş putea enu­ atît de b/ne înrădăcinat oţel, ci şl oameni 'capabili dă întreceri sportive dota­ ridicării nivelului tehnic şi gradi
ţelege singuri, iar noi ce mera: „Planificarea repa­ in cadrul familiei incit, O- să slujească prin devota­ te cu „Cupa 23 August". ealitativ al produselor". între
să facem... trebuia să aş­ raţiilor pe calculator", iunci cînd am întrebat care mentul lor, prin înalta lor Acestea se vor desfăşura Acesta a fost genericul Tzola
I,a
teptăm. Acestea s'nt prime­ „Calculul retribuţiei pe consideră că e ce! mal calitate profesională şi ti­ ia volei, şah, tenis de ma­ simpozionului organizat de fi vi
calculator", „Urmărirea important lucru în viaţă,
dimii
le mele amintiri legate de producţiei pe calculator" şl profesoara Ileana Giurca monă, aceeaşi cauză no­ să şi de cîmp, popice. consiliul orăşenesc al sin­ riabi
tata, de oţelărie" - mărtu­ vor mai urma şi altele, a răspuns, lără să ezite: bilă pentru care şl e a • „ E p o c a Nicoiae dicatelor Orăştie. dup£
1
riseşte Florian, primul năs­ încă nedelinltivate. Mi-a „Să şti să trăieşti cu fo­ luptat — ridicarea patriei Ceauşescu — epoca celor Rubrică realizată a ver
mai
împliniri”.
glorioase
va
cuI în familia Giurcă Sim­ plăcut încă de la început los fiecare clipă, să dai noastre pe noi trepte. de Sub acest generic, comite­ cu sprijinul scctc
bolic şi delinitoriu pentru colectivul de la Întreprin­ . lot ce ai mai bun in tine. progres şi civilizaţie. tul sindicatului de la Trus­ Consiliului judeţean rojoţ
Diim
tul antrepriză generală de ol sindicatelor