Page 42 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 42
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI K
Sporirea răspunderii şi exigenţei faţă In prim plan r u b r îo a t in e r e t u lu i
de felul in care se muncesfe (Urmare din pag. tj Munţii Şureanu" a fost
SESIUNEA
câştigat de Forray Fran- 20.00 TelCjur
* ÎI1
NAŢIONALĂ cisc, Tudor Raicu, Palko mar*'- s
Holărîrea conferinţei or- carea calităţii întregii eîte ori este nevoie cu în Csaba, Marius Ghiura, 20.20 Viaţa «
ganizaţiei ele partid de la noastre producţii. Ce pu treg activul de partid, cu un caracter dinamic, com DE REFERATE Marius Ilermenescu, Ni- 20,35 Epopee;
turnătoria nr. 2, a Combi tem spune acum despre şefii de ateliere şi condu plex, ele urmăresc în pri Şl COMUNICĂRI eolae Pîrvu de la Liceul şi con
natului siderurgic „Victo felul în care am muncit ? cătorii formaţiilor de lu mul rînd omul, eficientiza- ciul iste.
* 23 A
ria" Călan, a stabilit, între Că am făcut paşi impor cru, fiind, în acelaşi timp, rea sub toate aspectele a ŞTIINŢIFICE industrial nr. 2 Deva, în exprcsl«
altele, necesitatea intensi tanţi în această direcţie, mai activ şi responsabil activităţii acestuia la lo  ELEVILOR drumători profesorii Pauia întregul
mân.
ficării şi perfecţionării ac că ne batem zi de zi, ceas implicate cele opt cercuri cul de muncă. Nicoară, Vasile Nicoară. 20,55 Laudă
tivităţii organelor şi orga de ceas pentru o calitate de calitate existente aici. Pentru a amplifica rea Recent, la Braşov, s-a încă 8 lucrări ale elevilor mint.
* Verşi
nizaţiilor de partid, a co superioară a tot ceea ce Un accent deosebit se lizările, vom pune accen desfăşurat sesiunea naţio din judeţul nosti-u au cîş- patriot!
muniştilor, practic a între întreprindem şi realizăm. pune pe munca de cunoaş tul pe întărirea discipli ligat menţiuni. 21,05 Univers
gului colectiv pentru îm Adevărul este că în ul tere şi prevenire a cauze nei, pregătirea si perfec nală de referate şi comu şi edu
bunătăţirea , calităţii pro-_ tima vreme s-a înregistrat lor care duc la abateri de ţionarea lor profesională, nicări ştiinţifice a elevilor, AMPLĂ PARTICIPARE ţionure.
* Coni
ducţiei. Aceasta, pentru o creştere a procentului la calitatea producţiei. Şi atragerea unui număr cît manifestare organizată de viitorul
că ridicarea continuă a de calitate, a scăzut sim acest lucru, întrucî’t, aici, mai însemnat de lucrători Comitetul Central al Uniu ÎN CAMPANIA 21.20 Laureat
nivelului calitativ a tot ţitor numărul produselor 70 la sută din personalul la soluţionarea probleme nii Tineretului Comunist, AGRICOLĂ lului u
ceea ce.,se realizează aici cu defecte. S-au avut per muncitor îl constituie ti lor de modernizare a pro în colaborare cu Ministe tarea I-
constituie, unul dintre o- manent în atenţie proble nerii. în acest context, ceselor tehnologice ale ţc- rul Educaţiei şi învăţămîn- * Invit;
rile Ito
biectivele esenţiale ale mele majore, fundamenta continua perfecţionare pro sătoriei. Cu „bătaie" ime tului. Au participat peste Peste 3 000 de tineri din ico lor)
activităţii productive. Şi, le, care, odată rezolvate, fesională, cunoaşterea pî- diată sînt următoarele ma judeţ se află, în aceste 21,50 Telejur
pe de altă parte, pentru au dus efectiv la sporirea nă la ultimul detaliu a sul i, prin aplicarea căro 500 de elevi din toate ju zile, alături de lucrătorii 22.00 închidt
că, de felul în care se procesului de producţie .şi deţele ţării şi un impor ogoarelor, participând in inului.
munceşte aici, de calitatea tehnologiilor de lucru, re ra contăm să înregistrăm tant număr de cadre di tens la lucrările impuse
lingotierelor, cilindrilor de Hotărârea de partid partizarea celor cu expe semnificative sporuri la dactice universitare. Cele de campania agricolă de
lamirjor şi podurilor de — document de lucru rienţă pe punctele şi lo producţia marfă valorică: 13 secţiuni au cuprins lu vară. Este vorba, în prin
turnare, a celorlalte pro pentru toţi comuniştii curile de muncă unde se modernizarea mesei de crări ştiinţifice dc o reală cipal, de întreţinerea şi
duse, depinde în bună mă hotărăşte calitatea produc mostrat, prin adaptarea- valoare practică .şi teore
sură calitatea oţelului ob ţiei, dar şi a tinerilor pe, unui cap de raclare pe tică din diverse domenii strîngerea culturilor de 15UCUKEŞ
dioprogrami
ţinut de unităţi din ţară calităţii produselor. Comi iîngă cei mai vechi s-au cărucior (pentru raclare toamnă, a legumelor, strîn- 6,K> Statul r
cu care se colaborează şi tetul de partid, birourile dovedit domenii cu o rea automată), cu. o eficienţă ale activităţii economice. sul şi depozitatul furaje La ordinea
care utilizează produsele organizaţiilor de bază au lă valoare practică pentru După susţinerea comuni lor, de alte lucrări. cultură;
turnătoriei nr. 2. Suficien repartizat răspunderi con activitatea comitetului do preconizată de peste 2,5 cărilor, elevii i au partici în cadrul unor unităţi nai; 7,30 ,
8.00 Reviste
te motive, deci, pentru ca crete, urmărind îndea partid. milioane lei; punerea în pat la acţiuni educativ- din raza do activitate a Curierul n).
această latură să se regă proape materializarea lor funcţiune a automatelor la distractive,' întîlniri eu re C.U.A.S.C. Gcoagiu, bună Buletin de >
sească prioritar pe agenda în îmbunătăţirea compo Este necesar de subliniat maşinile dc ţesut, cît şi.a prezentanţi ai I.N.T.D. şi oară, pot fi întîlniţi, zilnic, pundem ;
30.00 lSuleti
de lucru a comitetului de ziţiei chimice şi calităţii însă faptul că, în ansam veghetorilor de urzeală la O.S.I.M., ai revistei „Ştiin aproape 200 de tineri dc 10,05 S uceei
partid de aici, a celor şap utilajului pentru forma blu, munca pentru mate acestea ş.a. ţă şi tehnică", au vizitat 10,35 Lauri 1
na
te organizaţii de bază. rea lingotierelor, respecta rializarea acestei hotărîri Prin aplicarea ' tuturor la Liceul agroindustrial valului Român
rea
Este, într-adevăr, aşa ? rea tehnologiilor de fabri a conferinţei de dare de •măsurilor de', organizare şi muzeul primei. şcoli româ Gcoagiu şi Liceul indus hl iei ta te;
— Avem destule argu caţie a lingotierelor. De seamă şi alegeri a organi neşti, precum şi bazele tu trial nr. 2 Hunedoara. Ei de ştiri; l
mente care ne îndreptăţesc asemenea, a fost întărită zaţiei de partid de la tur modernizare a producţiei ristice Pîrîul Rece, Poiana nu efectuat lucrări dc bu noastră;
să afirmăm că am acordat viaţa internă de partid la nătoria nr. 2 nu se ridică .şi a muncii, cuprinse în Braşov. •• nă calitate la întreţinerea de m» *u
le Vi
şi acordăm o atenţie spo nivelul majorităţii organi la înălţimea exigenţelor. programele elaborate, şi a- Cei 11 elevi reprezen legumelor pe o suprafaţă lctin o. şti
rită acestui domeniu al zaţiilor de bază, ca axîn- La. organizaţiile de bază d op ta te de organul nostru tanţi ai judeţului Hune de G ha, la cultura porum ţa secolul«
muncii noastre — subli du-sc, în primul rînd, a- nr. 1, 2, 3 şi 4 lingotiere colectiv de conducere, ne doara s-au prezentat cu bului pe 18 ha ete. 6 con Cîntece pat
Din comoa
niază Mircea Dusa, secre supra problemelor care ge se acţionează încă spora asigurăm condiţii reale de lucrări bine apreciate de 13.00 De la
tarul comitetului de partid. nerează greutăţi şi dimi dic, fără răspunderea ne îndeplinire cu succes a tribuţie însemnată au a- Avan premii’
De fapt, trebuie să spu nuează calitatea muncii cesară din partea tuturor sarcinilor de plan ce ne juriu din domenii de ma viit-o tinerii judeţului' fa 15,15 Arii
15,10 Odă 1
nem că, imediat după colectivului. Prin repartiza celor care au primit res re importanţă pentru eco- recoltatul inului din -nţ- 10.00 Radio
conferinţă una dintre pro rea unor responsabilităţi ponsabilităţi în respecta revin pe acest ah şi cin nomia naţională. Premiul mero'asc unităţi' " agricole. Audi eu v
blemele urmărite cu cea exacte, analizarea operati rea tehnologiilor de fabri cinal. I la secţiunea metalurgie, Pot fi menţionaţi în acest Muzica* âşo
de
letin
f
mai mare atenţie a fost vă a problemelor ivite în caţie pe faze de lucru, for a fost dobîndit de lucra cadru cei care s-au aflat diogazeta ei
tdemai aceea a calităţii. aceste domenii, comitetul marea lingotierelor, asam rea „Cercetări cu privire permanent alături de coo Te apăr ş
Am pornit cu gîndul ca, de partid şi organizaţiile blarea şi turnarea lor, a MANIFESTĂRI la posibilitatea laminării peratorii din Bîrsău, Bră- Iria mea.
18,0(
zical;
p dată cu îmbunătăţirea de bază au urmărit şi ur podurilor şi cilindrilor do POLITICO- oţelului PC 90 in cadrul nişca,’ Boş, Cinci.ş ctc. Cu * Buletin
propriului nostru stil de măresc zilnic felul cum au laminor. Deficienţe se ma Combinatul ui sideral rgic rezultate deosebite în ac August în
muncă, să implicăm mai fost respectate cerinţele şi nifestă .şi în curăţarea şi EDUCATIVE Hunedoara", autori Simona rinţei Nnţi
19,
dului;
ferm. mai responsabil, cu exigenţele impuse de per finisarea produselor, pre tivitatea de pe ogoare se Ştiri; 19,
o mai mare eficienţă or fecţionarea acestor laturi cum şi în sectorul de ela „Zilele cărţii Fauca şi Paula Bălăncscu, prezintă şi tinerii din uni tinereţii; i
ganele şi organizaţiile de importante ale activităţii borare. de la Liceul industrial nr. tăţi economice şi institu nai; 20,30
bucu
tieră
partid în rezolvarea multi colectivului. Practic, pro Ce reflectă toate aces social-politice" 1 Hunedoara, îndrumător ţii din municipiul Deva. La sugestii
plelor aspecte,, deloc u- blemele. calităţii sînt dez tea ? ing. Viorel Cursan; pre S-au remarcat,cei de la ex zi într-o i
şoarc, cu privire la ridi- bătute săptămînal, sau de în primul rînd faptul că Luni, s-au deschis în miul al II-lca, secţiunea ploatarea minieră, I.J.T.L., ment poeţi
turnă mu/
nu s-a reuşit implicarea judeţ „-Zilele cărţii so- geografie, lucrarea „Cerce I.P.H., I.C.I.T.P.L.C.l.M. şi 24.00 15 u leii
fermă şi responsabilă a eial-politice". Cu acest tări asupra carsiului din altele.
Continua perfecţionare tuturor celor cu atribuţii, chimică la întreprinderea
prilej,
întregului
în
colectiv
a
Orăştie
avut
a
realizarea acestui dezide loc.o manifestare de am
a educaţiei şi instrucţiei rat al calităţii producţiei, ploare, organizată de Bi r
în aceeaşi măsură, scot în blioteca judeţeană. în ca CAMPANIA AGRICOIĂ DE VARĂ Barb Ne;
in
Recital
(Urmare din pag. 1) precială dorinţa de auto- evidenţă unele carenţe din drul acesteia, prof. Vasi- pitici (Art:
depăşire, de păstrare a va pregătirea profesională a le Ionaş de la Filiala De RA: Clica -
lorilor nemuritoare ale oamenilor, în participarea va a Arhivelor Statului La arături — dorn —■ a;
faţă de tînăra generaţie — culturii noastre naţionale, intensă şi conştientă a a- a prezentat evocarea is la capăt (
dc
ca participant activ în implicarea tineretului nos cestora în fiecare moment torică „Pagini din epo Cuibul peti
ra);
transformarea creatoare a tru şcolar într-o cît mai .şi la fiecare fază de pro peea eroică a libertăţii ritmuri bune si calitate! ţi ii nea Top
societăţii şi naturii încon largă deschidere către ..ci ducţie. noastre". A urmat un re Fiul că pi ti
jurătoare. vilizaţie şi creaţie. La ri Organizaţiile de bază cital de poezie patrioti Noiembrie) —
victorie
Prin conţinutul întregu dicarea şi sporirea, eficien trebuie să se manifeste în că susţinut do membri ai (Urmare din pag. 1) peratorii Marin Draia, (Unirea);
lui proces de învăţămînt, ţei întregii activităţi poli- acest context cu mai mul cenaclului literar „Rit- 1 lorgu Bălăoi, Gafei Bodca, aripile vin
le I-II (C
al' tuturor disciplinelor tico-idcologicc si ciiltural- tă forţă şi eficienţă ca muri" • Deva în cadrul Miliai Popa, Otilia Moga OAN: Jan
predate şi în special al ce educative, desfăşurată în reali factori de coordona căruia au citit din crea si Ioan Busuioc pregăteau scară (lai
lor de ştiinţe sociale, rîndul oamenilor' muncii re, conducere şi stimulare ţia lor poeţii Valeriu în brigada Bălaia a inul pe care îl batoza coifl- NEA; Ave
ţei Mi.si (r
nc-am străduit să realizăm de la oraşe şi sate, îşi a- a capacităţii oamenilor, de Bârgău, Miron Ţie, Con C.A.P. Şoknuş se aflau ia binerul Martin Andacs. TRIL A: Ş
educarea patriotică şi re duc o valoroasă contribu angajare cu mai mare răs stantin Gheorghe NaLdin, datorie mecanizatorii flo Toţi erau atenţi să nu se crinii şi '<
voluţionară a tineretului ţie şi educatoarele, învăţă pundere a acestora la res Andrei Caucar, Emanoil ria Cuteanu şi Ianoş Ratz. ciloresc);
şcolar, să-l înarmăm cu torii şi profesorii din ju pectarea disciplinei, rea Constantin. Au fost des piardă nimic din recoltă. venturile
T
cele mai noi cunoştinţe, deţul nostru. lizarea sarcinilor zilnice, chisc expoziţia de carte Ei balotau paiele dc pe La rîndul său, mecanizato bastru (Rc
Aventurile
priceperi şi deprinderi ca O analiză exigentă şi creşterea exigenţei faţă pe tema: „Cinstim gloria ultimele hectare, transpor rul Vasile Lcchinţan, ad bastru (
re să-i permită să-si for responsabilă a activităţii de felul cum se munceşte, trecutului, slăvim măre tul lor în baza furajeră ministra cu M’. A. 3,5 su- GURABAR
voi
meze o concepţie înainta noastre relevă însă şi ne faţă de abateri- ş.a. ţia prezentului" şi un fiind asigurat de Ion perfosfat pe terenul unde nerul); uita OI
tă, materialist-ştiinţifică, ajunsurile, ceea ce ne de stand de'carte cu vîn- rul de tiu
despre lume şi viaţă. Ac termină ca, în viitor, să VALENTIN NEAGU zare. Tarţa. urmează să fie plantaţi. Sania albe
tivităţile educative, instrui gîndim şi să organizăm La sediul unităţii coo- in primăvară, cartofii. GEOAGIU-
rak
(Cas
rea tehnologică şi practică mult mai eficient munca HAŢEG: 3
au contribuit într-o mai de educaţie, să desfăşu (Dacia); B
nic î$a n
mare măsură la educarea răm o propagandă mai Dispariţia
prin şi pentru muncă a intensă, să găsim căile şi jad (Cas
elevilor, valenţele formati mijloacele cele mai efi SI MERI A:
ve ale muncii reflectîn- ciente de colaborare cu cartuş (IM
Păd urca i
du-sc în participarea a- familia şi organizaţiile de na); Gin.:
cestora la acţiunile volun- copii şi tineret, cu ceilalţi. vor zice
tar-patrioticc, de sprijini factori educativi în reali
re a campaniei- agricole, zarea unui amplu climat
de colectare a materiale de muncă şi disciplină, ca : Vrei
lor refolosibile şi • a plan re să asigure formarea
telor medicinale, precum multilaterală a omului de'
şi la activităţile de pe mîinc. Pentru i
şantierele locale, judeţene în pragul forumului e- ii în gen
ales
mai
şi naţionale. ducaţiei politice şi culturii mi nea ţa. (
nor
în cadrul generos pe ca socialiste, în numele ca- porar cădea
vor
re il oferă Festivalul na dreţor didactice şi al ce avea şi cu
ţional „Cîntarea României" lor peste 120 000 de elevi, să. Vîntul
prezenţa elevilor a fost ne angajăm la eforturi pînă la
deosebită, atît în domeniul stăruitoare pentru conţi- ! nord-vest. 1
minime
cultural-artistic, cit şi în nua perfecţionare a mun fi cuprins
cel al creaţiei tehnico- cii de educaţie şi instruc grade, ii
.ştiinţifice. Credem că din ţie, pentru înfăptuirea, la între 19
Dimineaţa
colo de cele peste 200 de cote din ce în -ce mai înalt (Metcorolc
premii şi titluri de „lau te, a politicii şcolare a luliu Vra
reat", cîştigate în cea de partidului şi statului nos
a Vl-a ediţie, trebuie a- tru. ,