Page 43 - Drumul_socialismului_1987_08

R. 9 249 • JOI, 13 AUGUST 1987 Pag. 3

IZIUME
BRBtBBBMBB I T I N E R A R I I A I E H Ă R N I C I E I S I F R U M U
a
mtîmpinarea
o i r o n i i c î »
revoluţiei
rucţiei so-
Republica Slovenia, par­ ire şi latine - este astăzi parte în opt ţinuturi dis­ In rîndul manifestărilor sătoriel — ceremonie care
jjusi 1911 — te integrantă a R.S.F. iu­ una din cele mai dezvol­ tincte, care diferă între cultural-artlstice şl turis­ se desfăşoară în cadru
a voinţei tate republici ale R.S.F. ele atit ca întindere cit şi tice de anvergură şl deja lestiv,
ii popor ro- goslavia, în nord-vestul că­ la vechea primărie
0 eu me n tar reia se situează, este o Iugoslavia. Are o" indus­ ca „profil" geografic şi na­ Velilca Pianina este de­ tradiţionale în R.S. Slove­ a Llublianel — perechile
cestui pă- ţară cu peste două milioa­ trie puternică şi complexă, tural. numirea unor platouri nia, „Nunţile din Llublia­ de tineri, lamilîîle lor, zia­
ne de locuitori, aşezată in plin avînt, o agricultu­ împreună cu tonte po­ montane întinse, avînd na" au o semnificaţie deo­ rişti şi alţi invitaţi partici­
1 şi cîntece
aproape în inima Europei. ră intensivă şi eficientă, poarele Iugoslaviei vecine înălţimea intre 1 412 şl sebită. Scopul lor decla­ pă la o suită de manifes­
al muncii Spaţiul geografic al Slo­ in care poporul sloven in­ şi prietene, poporul sloven 1 666 metri, care-ţl dez­ rat este de a face cu­ tări folclorice şi cultural-
[iei revolu-
veniei este extrem de in­ vesteşte multă inteligenţă munceşte cu hărnicie şi văluie o lume minunată, noscute frumuseţile natura­ artlstice, vizitează împreu­
nporani cu teresant, deoarece pe un şi muncă, bogate tradiţii abnegaţie pentru a-şi ri­ plină de frumuseţi na­ le ale Sloveniei, obiceiu­ nă cele mal Interesante
Reportaj teritoriu destul de restrîns culturale şi un turism bine dica patria pe noi trepte turale. Este o „oază" a rile folclorice, tradiţiile ar­ localităţi şl locuri din Slo­
ai Fcstiva- se intilneşte lumea alpină, pus la punct, bazat pe ale edificării socialiste. Horei şi faunei rare, a tei culinare cit mai multor venia, au prilejul să cu­
ional „Cîn- frumuseţea şi pitorescul oameni şi, nu in ultimul noască oamenii acestei re­
nâniei“. mediteraneană şi cea a Vă prezentăm in aceas­ grotelor carstice şl stîn-
ifn studiou- cîmpiei panonice. Renu­ regiunilor sole. tă pagină, cu sprijinul co­ cilor semeţe. Este o zonă rînd, de a milita pentru publici iugoslave, bogăţia
otelevi/iunii mită prin hărnicia şi vite­ Ţară al cărei „pămint a turismului şi sporturilor încredere şl prietenie între tradiţiilor, munca, viaţa şl
i jia locuitorilor săi, Slove­ este sănătate", cum scria legilor de la ziarul „Lju- montane atlt vara, cînd popoare. realităţile de aici. La rin-
I. nia - spaţiu de intersecţie poetul sloven Valentin bljanski Dnevnik", date şi platourile sînt dominate
;b progra- imagini din R.S. Slovenia.
a civilizaţiei slave, germa- Vodnik, Slovenia se îm­ de verdele Ierbii grase
de munte, cit şi Iarna, Nunţile din Liubliana
cind albul zăpezilor
s-aşterne peste tot. Dar
Velika Pianina este, mal
ales, „ţara" crescătorilor „Nunţile din Llubliana" dul lor localnicii au bucu­
de bovine. De cînd se — ajunse in acest an 1987 ria să cunoască obiceiu­
I: ti,00 Ra- desprimăvărează, pînă ce la cea de a 20-a ediţie rile matrimoniale şi cinte-
i dimineţii;
ticului; G,30 cade prima ninsoare pe — se disting in rindul ma­ cele altor popoare, deoa­
ei în agri- ¡naltele platouri de aici, nifestărilor artistice şi fol­ rece, de regulă, alături de
Radiojur- hălăduiesc libere, păs- clorice slovene prin carac­ tinerele perechi, la mani­
în ţară ;
rosei;’ 8,10 cind Iarba grasă de mun­ terul lor internaţional. De­ festările amintite sînt In­
fiilor; 0,00 te, sute de vite. De lapt, spre ce este vorba ? In vitate şi ansambluri artis­
; 9,05 Râs­ fiecare an, In a doua ju­ tice din ţările lor. Amintim
ul tăi orilor ; tot muntele este împinzit
de ştiri ; cu zeci de cabane care mătate a lunii Iunie, la că în cele două decenii
•u teză tori !; au o triplă funcţionali­ Liubliana vin să-şl uneas­ de cind au avut loc pri­
ai Fes ti - tate: adăposturi pentru că destinele tinere perechi mele nunţi colectiva, la
4i 1 „Cînta-
C 10,15 l’u- vite, locuinţe montane din toate republicile şi pro­ Liubliana şi-au unit des­
10 Buletin pentru crescătorii de a- vinciile Iugoslaviei, cit şl tinele 232 de tinere pe­
l*oli ti ca nimale şi adăpost pentru perechi din oraşele înfră­ rechi din toate continen­
Creatori
»a* Vasi- turişti: De aici pleacă ţite cu capitala Sloveniei. tele lumii. In anul acesta,
Bu- spre Liubliana şl cele­ Sînt tineri din numeroase de pildă, „Nunta din Liu­
12, Ştiin- lalte oraşe din împreju­ ţări din Europa, America bliana" a avut 21 de mi­
C.V; 12,25
jlce; 12,40 rimi însemnate cantităţi de Nord, Atrlca, Asia şl rese şl, bineînţeles, tot a-
folclorului; de lapte şl unt. Australia. Deşi evenimen­ tiţia miri.
la 3; 13,00 tul oficial al căsătoriilor
raclio-tv. ; Cum platourile înalte Prin tot ce reprezintă
i operete ; din Alpii sloveni oferă are loc la Liubliana, mani­ ele, „Nunţile din Llubliana“
Iii române; minunate condiţii pentru festările legate de el de­ nu înseamnă doar o am­
lai; 16,15 păşesc cadrul municipiului, plă şi frumoasă manifes­
11 Oi .j 1(5,45 turism şi sportul alpin, ele desfăşurîndu-se
; K',viu Bu- ele sînt căutate pe tot pe tare cultural-lolclorfcă, ci,
17,03 Ha­ parcursul anului. Pentru parcursul unei săpiămînl, mai ales, un permanent
rnică; 17,35 Imagine din l.iubliana, unde noul se împleteşte armonios eu tradiţionalul. in multe alte locuri din prilej de cunoaştere intre
cînt, pa- iubitorii schiului şi dru­ Slovenia.
gram mu­ Liubliana — oraş iubit... meţiilor montane au fost popoare, de intărlrc a în­
rele serii: construite cabane şi ho­ In săplămina dinaintea crederii şl colaborării, a
ştiri * 23 ceremoniei ollciale a că- prieteniei şi păcii în lume.
iul confe- teluri, linii de teleferice
e a parti- Desfăşurindu-se ca un preună cu celelalte repu­ monumente dedicate mari­ şl telescaun, au lost a-
luletin de evantai la poalele unei blici şi regiuni autonome lor poeţi, oamenilor de menajate pîrtli de schi,
Ymfiteatrul coline împădurite, de pe a ale Iugoslaviei au păşit ştiinţă şi foarte multe
Hadiojur- dotate cu Instalaţii de
ulaţia ru- cărei creastă străjuieşte pe calea edificării socia­ înălţate in amintirea par­ teleschl.
‘ană; 21,00 un frumos castel medieval, lismului. tizanilor, a altor eroi ai
. ; 22,00 O Llubllana, capitala Repu­ Şl totuşi, ce frapează luptei pentru eliberare na­
23,00 Mo-
23,10 Noc- blicii Socialiste Slovenia, astăzi la Llubliana este mo­ ţională, independenţă şl
i; 23,53— este un oraş cu o perso­ dul aproape desăvîrşlt In pace.
■i ştiri. nalitate distinctă, un mu­ care vechiul se întrepă­ Liubliana nu este doar Frumoşii cai
S22S35Sm nicipiu care incintă pe trunde cu noul. Astfel, prin un puternic centru indus­
oricine II vizitează şl caută grija edililor săi, oraşul trial, ci şl un centru al
să-l cunoască. Este un oraş străbătut de rîul Llublla- ştiinţei, culturii şi artei.
străvechi cu o istorie care nica, a reuşit să-şl conser­ Stau mărturie cele 40 de
iU iui a început cu două mile­ ve vechiul său stil baroc, institute ştiinţifice, dintre Situat Intr-o frumoasă
(l ia) ; nii Inalptca erei noastre, renascentist sau secesslon, pădure din platoul Karst,
clina cu care se detaşează Institu­
UNKDOA- cind s-a constituit aici o cu portale ornate, acope­ tul de fizică „lozel Ştefan", înconjurat de polenI şl
ertle (Mo- mică localitate lacustră, cu rişuri ondulate şi balcoa­ „Centrul internaţional pen­ păşuni întinse şi avînd
met .şi dc casele aşezate pe piloni. ne semlascunse, micile po­ tru ţările in curs de dez­ deasupra cerul albastru
•rn — 15); La începutul erei noastre, duri romantice. Ele se îm­ mereu însorit al Adriati-
pl (Flacă- voltare" şl ,,C e n t r u I
NT: Ac- devenise deja, sub nume­ bină armonios cu noile e- UNESCO pentru chimie". cll, Centrul de creştere
(Farîng); le de EMONA, oraş al Im­ dillcll moderne, cum sînt Sau centrul cultural Can­ şl ameliorare a cailor
l Blood (7 periului roman. După ce, blocul turn Iskra — sediul din Lipiţa este socotit,
tunul spre kar, cu o sală de specta­
iile l-n timp de mal multe secole centralei industriei electro­ cole de 3 600 de locuri, pe bună dreptate, lea­
:nr : Pc şl-a căutat mereu locul tehnice şl electronice - numeroasele muzee. 20 000 gănul rasei liplţan în lu­
— serii- sub soare, sub dominaţia din înălţimea căruia un me. Înfiinţată în 1580,
ii); VUL- de studenţi învaţă in ca­
t il se în- vechil Austrii şl a imperiu­ imens ceas electronic ara­ drul celor 11 facultăţi şi lerm'a din Lipita a'deve­
rui); r.o- lui habsburglc, din 1918, tă permanent, zi şi noap­ trei academii de artă ale nit, de-a lungul anilor,
!tî veveri- la destrămarea acestuia, te, ora exactă, centrul cea mal renumită şcoală
ul); pj;- Universităţii din Liubliana. de dresaj şi centru de
ţ«ă, si la­ Llubliana a devenit, îm­ cultural Cankar, sediul Situată la mijlociul dis­
do (Mun- preună cu Slovenia, parte centralelor Slovenijales, creştere şl ameliorare a
:ANI: A- Integrantă a statului iugo­ Metalka sau alte edificii tanţei între Alpii Sloveni cailor din rasa ce-î poar­
M’ului al- de mal mică anvergură. şl Marea Adriatică — dacă tă numele.
i; BRAD: slav. O impetuoasă dez­ vrei dimineaţa poţi schia
Ierului al- voltare şi modernizare pe Liubliana, oraşul care In anii celui de al doi­
n roşie) ; toate planurile a cunoscut are astăzi peste 330 000 pe ultimele zăpezi ale Al- lea război mondial, ale că;
Nu tc Llubliana — declarat oraş- de locuitori, ştie să-şi cin­ pllor, iar după amiaza să rul lupte n-au ocolit a-
lată (Mi- faci baie în Adriatica —
lC: Colic- erou al Iugoslaviei, pentru stească eroii, oamenii ca­ Liubliana este totodată un cesle locuri, toţi caii din
(Patria); vitejia şl meritele- dovedite re au contribuit la edifi­ Lipita au luat calea exi­
(Flacăra); de locuitorii săi In luptele carea oraşului, la creşterea oraş al parcurilor şi flori­ lului. S-au întors acasă Sub razele soarelui ori Portoroz, staţiunea montană
Rumbu- lor, un oraş b/necuvîntat sub cele ale lunii, Marea şi balneară în care moder­
cultură); împotriva ocupanţilor fas­ faimei lui în ţară şl în lu­ în anul 1947, cu mult Adriatică, ale cărei ape al­ nul, eleganţa şi confortul au
l cu i*işca cişti — în anii de după me. Numeroasele monumen­ de natură, care se înalţă mai puţini decit au ple­ bastre şi limpezi concurea­ pătruns impetuos peste tot;
: Aşa 1 ju- cel de-al doilea război te care impînzesc oraşul continuu, prin vrednicia ce­ cat. De atunci colectivul ză cu limpezimea şi albas­ Piran, orăşelul antic al ma­
CAB N : dc aici a efectuat o mun­ trul cerului, îşi scaldă valu­ rinarilor şi salinelor, cu
otel de mondial, cind Slovenia im- atestă acest lucru. Sînt tăţenilor săi. rile şi pe coastele Sloveniei. piaţa „Tartini“ din mijlo­
cultură); că intensă, plină de răb­ Riviera Portoroz, cum este cul căreia statuia celebrului
şaptelea dare, pentru selectarea denumit litoralul Sloveniei, violonist şi compozitor par­
I); ILIA: rasei puse liplţane, creş­ este una din cele mal fru­ ca dirijează simfonia vieţii,
Î (Lumi- moase şl complete zone do cu catedrala medievală, din
Zică ce terea numărului de cal pe Coasta Adriatlcli. Cu vîrfui turnului căreia un
*rul). şi readucerea şcolii de pădurile ţinutului carstic, marinar din bronz scrutea­
dresaj şl călărie la ni­ care coboară pînă Ia matul ză întinderea Adriaticii;
Izola,
ve:ch) con
luxurianta
Socotit. unul dintre cele lionat pentru prima oară fapt, o grădină botanică velul cerut de cel 400 de mării, cu mediteraneană, sa ve­ eleve nit ast; itru pescă-
getaţie
cu rose,
5 zi şi sta-
mal vechi şi mai pitoreşti în 1202 şl Starigrad, lot care se întinde pe 70 de ani de tradiţie ecvestră. vechile oraşe-porturi, înşira­ ţiu no balneară.
ES*3SR5BS te la mică distanţă uncie de KcpGT ( c.'apodistria), cu
oraşe ale Sloveniei, datlnd din secolul al Xlll-lea —, ha, cu peste 3 000 de Astăzi, la centrul din o. logii în
altele,
din antichitate, Kamnikul Biserica franciscanilor, cu plante, arbori şi Hori din Lipiţa există citeva zeci oraşe in po care malul Adriatictl, vechile• sal io palat * col maft
vechile
sti! vcînoţi an. ost'
cen­
remea va este astăzi un centru ur­ o bibliotecă deosebit de toată lumea. In fiecare an de cal pur singe llpiţan, tre medievale, cu străzi în­ mare oraş ; al litoralului.
ucoroasă, ban cu o bogată tradiţie valoroasă, avind cărţi uni­ la Kamnik şi în împreju­ pregătiţi pentru curse şi guste de o jumătate de me­ (Jart ier■cl i noi . ele blocuri şi
?a şi di- tru şi clădiri în stil de ev vile. înâlţ a te în pantă pe
a fi tem- culturală şi turistică. Si­ cat In lume, castelul Za : rimile sale au loc tradi­ dresaj de toate gradele, mediu mediteranean se îm­ dealul im:pădurii ce parcă
c alocuri tuat la poalele Alpilor Slo­ price, cu o bogată colec­ ţionale manifestări folclo­ precum şl pentru călărie bină armonios cu noile con­ se pi tiibus*‘şto in mare, con-
care vor veni, la altitudinea de 379 ţie de mobilă, galeriile de rice - cum sînt „Zilele recreativă. îngrijiţi şl dre­ strucţii moderne, ridicate în eu rea v.u în frunv.is *ţo vechiul'
dc aver- ultimii ani — litoralul slo­ conteu al c »rasnl.Ml. co-şi păs­
ufla slab m, oraşul are numeroase artă şi toate clădirile din costumelor naţionale, fol­ saţi de Instructori dintre ven este, din primăvară pî- tren ză si astăzi aţi ra sa
rat din monumente arhitectonice centrul oraşului, conferă clorului şi artizanatului din cci mal bine pregătiţi, nâ-n toamnă, o gazdă pri­ m.vliev aia. Kooer ui nu s-a
paraturile cu o vechime respectabilă, un deosebit farmec şi pi­ Slovenia", „Sărbătoarea o- caii din Lipiţa — care sînt mitoare pentru cei ce do­ rezum-M (1 oar la statutul de
pte vor bicelurllor crescătorilor da vizitaţi anual de peste resc să-şi petreacă vacan­ port î vuit ¡iu ci si-a desco-
3 8 şi 13 posedă în muzeele sale o toresc acestei localităţi. ţele la mare, cetăţeni slo­ porii v-'ca tii in 'â i«;triale. U-
maxime serie de obiecte de artă Un loc deosebit,- cu care animale" ş.a. — care între­ 300 000 de turişti şi Iu­ veni şi din numeroase ţări zi na .'!■:• nu 1 tot lirism i ' Cimos“,
grade, gesc şi amplifică viaţa cul­ bitori al acestui animal ale Europei. Vizitîndu-1 \ o- U/înn Tc>mos • (cea mai
¡t ceaţă, care-l atestă trecutul glo­ se mlndresc locuitorii ora­ — obţin mereu remarca­ raşele rivierei slovene îţi mar "* niv'- 1 1 • t r*t - ,] motorete
serviciu rios. Cele două castele me­ şului este „Arboretumul tural-Artistică şl spirituală rămîn în memorie şi în su­ fi In K uron a N «a i 1 • "* unităţi
bile succese in arenele flet. Nici nu şti ce să păs­ al° in bis 1 rioi ar. ■m montează
dievale — Maligrad, men­ Volcjl Potak". Este, de a urbei. sportive din lume. trezi mai viu în amintire. acest lucru