Page 45 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 45
Din cronica întrecerii socialiste
\
\
\ a cărbunelui în subte Hărnicie în toate
(
ran, precum şi a opera
\ ţiilor ce vizează pregăti sectoarele I
\ rea şi deschiderea noilor Oamenii muncii din ca- J
fronturi de lucru. în cin
\ stea măreţei sărbători de drul I.G.C.L. Hunedoara '
\ la 23 August, ritmurile intîmpină marca sârbă- |
crescut
mecanizării
au
\ în intensitate. Astfel, co- toare a poporului nos- .
tru de la 23 August şi
\ lective'c de oameni ai Conferinţa Naţională a I
\ muncii din c a d r u l partidului cu rezultate |
C.M.V.J. raportează crcş- .
\ terea zestrei tehnice a deosebite obţinute în pro- .
\ unităţilor miniere cu 3 ducţie. Mobilizîndu-şi for- '
ţeie, punînd accentul pe |
\ combine de înaintare tip buna organizare a acti- |
„CI 2" cu un complex de
\ mecanizare „CMA-5 H", vităţii în toate sectoarele,
\ cu alte patru complexe ocupîndu-se cu răspun
1
mecanizate tip „S1VIA-2", dere de aprovizionarea cu
\ sute de transportoare cu materialele necesare, fo- |
!n_ spiritul sarcinilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu \ Bilanţ bogat raclcte şi transportoare losind cu eficienţă mărită |
cu bandă, 14 maşini de
utilajele şi instalaţiile din
s şi realizări încărcat, 10 locomotive
1
s de mină, numeroase fo dotare, cit şi timpul do
muncă disponibil, colecti i
Prioritate absolută realizării integrale, \ de prestigiu reze, peste 13 000 bucăţi vele întreprinderii şi-au
\ Acţionînd permanent stîlpi hidraulici, compre- îndeplinit, din în perioada'
soare de aer, ventilatoa
sarcinile
an,
trecută
ritmice a producţiei \ cu multă dăruire şi ab re, pompe centrifuge alte de plan la activitatea de
şi
negaţie
îndeplini
pentru
multe
submersibile,
\ rea .şi depăşirea sarcini instalaţii şi utilaje spe prestaţii în proporţie de
105,2 ia sută, Ia produc
Asemenea multor unităţi teri cantitative si calitati grale, ritmice şi de cali \ lor de plan, a angaja cifice. Toate acestea asi ţia globală industrială de
mentelor asumate în în
tinere din economia jude ve ale producţiei — s-a tate a planului. Chiar da \ trecerea socialistă, colec gură creşterea produc 126,7 la sută, la prestări
ţului nostru şi a ţării, în realizat un salt remarca că sarcinile de producţie tivul I.M.M.R. Simeria a tivităţii muncii, onorarea construcţii de 117,2 la
treprinderea de confecţii bil în activitatea de an pentru perioada la care \ reuşit să alcătuiască, în în condiţii cit inai bu sută, la investiţii de 106,8
Vulcan — înfiinţată la in samblu a colectivului u- ne referim au fost deose \ cinstea măreţei sărbători ne a chemării permanen
cantitative i
dicaţia expresă a secreta ni taţii. bit de mobilizatoare, mar de la 23 August, un bo te „Patriei — mai m u l t la sută. (VASfLE G R T -
rului general al partidu — Cea mai elocventă când creşteri gat bilanţ de realizări cărbune !". GORAŞ, corespondent).
lui, tovarăşul Nicolae dovadă a nivelului înalt însemnate faţă de semes t prestigioase. Astfel, în-
Ceauşescu — a cunoscut la care se situează in pre trul I al anului trecut, noi perioada care a trecut
în anii din urmă creşteri zent producţia unităţii — am reuşit să le realizăm l din acest an, la produc
semnificative ale produc remarca ing. Mircea Ne şi chiar să depăşim pre ) ţia marfă s-a obţinut un
ţiei, confirmînd viguros gru, directorul adjunct al vederile de plan. Astfel, \ plus de peste 10 milioa
producţia marfă a înregis ne lei, producţia netă a
ÀCY8VSTATEÀ DE EXPORT trat un spor de 1,6 la su \ fost depăşită cu 5,49 la
tă, iar la producţia fizică
depăşirea a fost .şi mai \ sută si au fost reparate
caÎîlate • dinomjsm. * eficienţa substanţială — 5,3 la su \ peste plan 600 RPe va
tă. \ goane echivalente. au Toate
fost
succese
aceste
In- timpul discuţiilor semnate în condiţiile de
La întreprinderea de confecţii Vulcan purtate cu alţi oameni ai \ păşirii prevederilor la
muncii din întreprindere, s productivitatea muncii cu
aceştia au subliniat cu 3 la sută şi a reducerii
investiţia de încredere a- întreprinderii — o consti mîndrie succesul obţinut \
cordată capacităţii‘de mo tuie locul al If-lca pe ra in realizarea sarcinilor la \ cheltuielilor totale la o
bilizare, hărniciei şi talen mură, ocupat la finele se indicatorul producţie pen mie lei producţie marfă
tului creator ale soţiilor mestrului I al anului în tru export, la care preve \ cu 0,6 lei, dar a celor
şi fiicelor minerilor din curs. în întrecerea cu al derile de plan pe primele \ materiale cu 6,7 lei.
Valea Jiului. te unităţi similare din ţa .şase luni au fost depăşite \
Prima jumătate a aces ră, a căror tradiţie este cu 3 la sută. Muncitoarele Success
tui ai doilea an al cinci mult mai bogată, colecti Adela Matei, Elena Andnn, \
nalului 1986—1990 a fost vul nostru a demonstrat Sica Iosif. Ileana Ianc au \ în mecanizarea
o perioadă deosebit de bo din plin că este hotărît fost unanime în aprecie lucrărilor miniere
gată în împliniri pentru să răspundă prin fapte rea conform căreia expor \
colectivul de la I.C. Vul vibrantelor chemări adre tul deţine prioritatea ab \
can. în cea mai grea com sate de secretarul general solută între preocupările în unităţile miniere
petiţie — aceea a dorinţei al partidului, tovarăşul întregului colectiv al u n i - \ din Y'alen Jiului se înre
oamenilor muncii de aici Nicolae Ceauşescu, îmbu- \ gistrează o preocupare
de a se autodepăşi, de a .nătăţindu-şi substanţial ac MIRCEA DIACONU \ constantă pentru mecani I.P.I.. Deva, secţia de mobilă Brad. Numeroase piese .
face din recordurile de azi tivitatea, acordînd atenţie zarea tuturor lucrărilor au trecui- în faza de băiţuire prin miiniic harnice alo I
praguri pentru noi creş sporită îndeplinirii inte (Continuare în pag. o 2-a) V de extracţie şi transport muncitoarei 'Marin llusu. I
t
Tineretul - o forţă reală
şi activă în planul muncii CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
şi educaţiei comuniste Participare bună, răspundere şi hărnicie ia lucrările de pe ogoare!
în aceste zile premergă text, faptul că, în prezent, împreună cu tovarăşul portul din cîmp al paie în baza furajeră. „Pînă de paie se executau arătu
toare celui dc al III-lea Comitetul judeţean, orga Viorel Huieţ, preşedintele lor de pe ultimele hectare diseară încheiem de adus rile de vară. Ioan Furca,
Congres al educaţiei poli nele şi organizaţiile Uniu C.U.A.S.C. Hunedoara, am recoltate. Deci, în urma toate paiele care mai sînt inginerul şef al coopera
tice şi culturii socialiste, nii Tineretului Comunist întreprins un raid prin preselor de balotat condu în cîmp — sublinia vice tivei, era mulţumit de. ca
tînăra generaţie a judeţu acţionează pentru continua unităţi din Consiliul unic se de Cornel Bande -şi An preşedintele unităţii — şi litatea lucrului făcut dc
lui nostru, asemenea între perfecţionare a formelor agroindustrial Hunedoara. drei Tămaş. cooperatorii terminăm aşezatul lor în mecanizatorii veniţi în
gului tineret al patriei, se şi modalităţilor de acţiune La C.A.P. Pestişu Mare Ladislau Nagy, Cornel To- şire. Ne grăbim, deoarece sprijin de la S.M.A. Ghe-
găseşte amplu angajată în clin acest domeniu, adap am întîlnit o amplă mobi ţonea, Carol Demeter, ne aşteaptă .şi alte lucrări. lari, precizînd că lucrarea
înfăptuirea marilor sarcini tarea la sarcinile concrete, lizare la muncă. O echipă Gheorghe Toma, loan Co- Am început arăturile a- respectivă este încheiată
încredinţate de partid, de specifice colectivelor mun de 15 cooperatori şi me dînci de vară, intrăm la pe mai mult de 30 de ha.
secretarul său general, pă citoreşti din judeţul nos canizatori în frunte cu toc, Iosif Igna, Victor Grui- transportul şi administra
Şi Ia C.A.P. Nandru . pa
rintele iubit al tinerei ge- tru. în centrul activităţii Ladislau Demeter, vice ţă, Traían Hărău şi alţii rea gunoiului pe ogoare şi iele se transportau de pe
adunau baloţii de paie şi-i
preşedintele cooperativei şi încărcau în platforma con ne pregătim de recoltarea ultimele suprafeţe. Erau
Jbt intimpinarea Congresului educaţiei secretarul organizaţiei de dusă de loan Abordencei. cartofilor". antrenaţi la această luora-
partid, lucrau la trans- O altă echipă clădea şirele Pe terenurile eliberate re mecanizatorii Ioan
politice şl culturir socialiste Stoica, Mircea Custron, La-
dislau Balog şi coopera
naraţii, tovarăşul Nicolae politico-idcologice şi cultu torii Adolfi Bojan, Adain-
CeauşesLu, scrutînd cu în ral-educative se situează Ştefan, Tăiţă Şerban şi
credere marile sale obiec permanent realizarea rit Toader Adam.
tive şi răspunderi de vii mică a producţiei fizice Pe inginerul şef al uni
tor. In generosul şi impre la toate sortimentele pla tăţii, Cornel Pătescu, l-atu
sionantul spaţiu al muncii, nificate, îmbunătăţirea ca găsit în cîmp unde meca
tineretul se regăseşte lităţii producţiei, creşterea nizatorul Ioan Ciornei exe
strîns unit în jurul parti productivităţii muncii şi cuta arăturile la adînci-
dului, al marelui nostru eficienţei economice, utili mea stabilită. El preciza
ctitor şi conducător, acţio zarea superioară a capa că lucrarea este făcută pe
nează cu ferma hotărîre cităţilor şi instalaţiilor 25 de hectare.
de a face totul pentru ma productive, a materiilor Un mare număr dc coo
terializarea cu succes a prime, materialelor, com peratori, coordonaţi de
programelor stabilite de bustibililor şi energiei e- Clara Goţ, preşedintele u-
Congresul al XlII-lea al lectrice etc. S-a acţionat nităţii, se afla la batoza-
partidului. mai intens în aceste di tul inului, lucrare care se
Participarea conştientă, recţii, chiar măi eficient afla, de aşe.menea, în prag
plină de responsabilitate la pentru mobilizarea activă de încheiere.
înfăptuirea programelor de a tineretului la îndeplini
Am
remarcat
aici
mai
dezvoltare economică şi rea obiectivelor şi sarci buna participare la trans
socială a judeţului a fost nilor din ramurile de ba- portul finului recoltat de
şi rămîne unul din obiec
tivele fundamentale ale MARIANA DUMBRAVĂ, pe pajiştile naturale, care
tinerei generaţii, subordo- şeful sectorului
nîndu-1 întreaga muncă politico-ideologic ol MIRCEA LEPĂDATU
politico-ideologică şi cultu- Comitetului judeţean al U.T.C.
ral-educativă. C.A.r. Aurel Vlalcu. Se lucrează la recoltatul tomatelor.
Subliniem în acest con- (Continuare în pag. a 2-a} Foto NICOLAE GHEORGHIU
(Continuare in, pag. a, 2-a)
