Page 46 - Drumul_socialismului_1987_08

"ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Tineretul — o forţă reală şi activă
T ELE'
EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU
m planul muncii ¿0,00 Teleji
. . . .
* în
împliniri în activitatea feroviarilor (Urmare din pag. 1) mările politico curente şi plicaren unui important 20,20 marii
de sinteză, expunerile, me­ număr de tineri. 20.25 l'rogr
al pa
sele rotunde, consfătuirile, Marele festival al m u n ­ grami
Am ¡ost recent la de­ re muncim noi astăzi a trenului. Adică, o lungime zu ale economiei judeţului simpozioanele, conferinţe­ cii şi creaţiei, „Cîntarca activi
poul de locomotive C.F.R. înflorit şi s-a dezvoltat pe de 700 m sau o greutate — minerit, siderurgie, e- le, colocviile şi dezbateri­ României", oferă tinerei a om
din Simeria şi aceasta deplin în ,,Epoca Nicolae de 3000 tone. Fără înde­ nergetică, investiţii, con­ le. Un important număr generaţii din judeţ un ca­ * Fes
„Cînt
mi-a readus în memorie Ceauşescu". Mă refer, în­ plinirea uneia din aceste strucţii — in acest scop de t’neri participă apoi la dru fertil de participare — ca
imaginea primei locomoti­ deosebi la dotările tehni­ cerinţe, trenurile nu pot organizîndu-se un impor­ spectacole de muzică şi efectivă, de afirmare şi c- firma
rom Ai
ve pe care am văzut-o in ce pe care le avem la dis­ pleca în cursă. Faptul că tant număr de acţiuni şi poezie patriotică, vizite la ducarc în multiple dome­ 20,55 Aug«
viaţă... poziţie pentru repararea avem rezultate bune dove­ iniţiative proprii, integra­ muzee, monumente istori­ nii. Edificator în acest trium
— Da, mai avem şi noi sau revizia locomotivelor, deşte cu prisosinţă că oa­ te în întrecerea utecistă ce şi edificii ale „Epocii sens este şi faptul că. la Romă
locomotive cu aburi — ne-a la condiţiile moderne în menii muncii din unitatea „Tineretul — puternica Nicolae Ceauşescu", din a Vl-a ediţie, lînăra gene­ * Fiv
loco
răspuns ing. Eugen Ivoni- care ne desfăşurăm activi­ noastră sînt harnici, îşi forţă socială în îndeplini­ judeţ şi din ţară. raţie din judeţ a partici­ 21,10 Cadra
ciu, şeful depoului- Le fo­ tatea, precum şi la faptul cunosc foarte bine profe­ rea Programului partidu­ Preocupările organizaţii­ pat cu 120 mai multe for­ * Ro
losim cu bună eficienţă că tot ceea ce facem este sia pe care şi-au ales-o lui". lor noastre, într-o strînsă maţii decît la ediţia pre­ blemc
tcmp<
pentru diverse manevre mult mai eficient pentru şi, zilnic, şi-o exercită cu într-o strînsă interde­ conlucrare cu alţi factori şi cedentă. 21.25 Serial
mici care se fac in incin­ economia noastră naţiona­ dăruire şi pasiune. Harni­ pendenţă cu aceste preo­ organizaţii, pentru conti­ Cu toate reuşitele şi îm­ lor),
ta noastră. In afară de ce­ lă, pentru ţară. cul nostru colectiv care a cupări s-a acţionat ferm nua îmbogăţire a conţinu­ plinirile noastre în acest noaşte
CpiSO)
le cu aburi, foarte puţine Am reţinut ultimul argu­ crescut, împreună cu de­ pentru pregătirea şi for­ tului activităţii politico-e- domeniu definitoriu al ac­ 21,50 Teicii
la număr, trebuie să ară­ ment adus de şeful depou­ poul, în ,, Epoca Nicolae marea tinerilor pentru ducative a tineretului se tivităţii organelor şi orga­ 22,00 Inchi»
tăm insă că, la fel cu ce­ lui şi să reflectăm puţin Ceauşescu" reprezintă şi muncă şi viaţă, domeniu exprimă în bună măsură nizaţiilor U.T.C. este ne­ mul ui
lelalte unităţi similare din asupra lui : munca lor, a garanţia îndeplinirii tutu­ căruia i-au fost dedicate o şi prin organizarea unor cesar să spunem că în
ţară, depoul nostru este feroviarilor, este mult mai ror obiectivelor viitoare ce multitudine de forme şi acţiuni de amploare, din­ munca politico-ideologică
dotat in prezent cu foarte eficientă I Aceşti oameni le avem". mijloace care şi-au dove­ tre care uncie au devenit si cultural-educativă exis­ KAI
multe tipuri de locomotive care şi-au dăruit viaţa u- Am notat numele unor dit tot mai mult eficienţa tradiţionale, altele tinzând tă încă deficienţe. Ele se
moderne şi puternice, nui domeniu de maximă oameni care se află per­ în activitatea de fiecare zi să se transforme în tradi­ regăsesc în modul de gin- BUCURI-
mijloace de tracţiune ce importanţă al economiei manent în fruntea întrece­ a organelor şi organizaţii­ ţii. Este vorba do „Luna dire şi manifestare ncco- dioprograi:
asigură tractarea cu efi­ noastre - transportul fero­ rii socialiste feroviara : lor U.T.C. Subliniem în educaţiei politice, revolu- respunzătoarc a unor ti­ fi,15 Sfatul
La ordine
cienţă, pe orice distanţă, viar — îşi verifică perma­ mecanicii şi ajutorii de lo­ acest context faptul că s-a ţionar-patriotice şi culturii neri, în atitudinea lor ne­ cultură;
a trenurilor de marfă şi nent rezultatele obţinute comotivă Aurel Corola, acordat o atenţie sporită socialiste pentru tineret", sănătoasă faţă de muncă. nai; 7,30
de călători. De pildă, avem prin unităţi de măsură şi loan Minja, Izidor Dumi- bunei pregătiri şi desfăşu­ care se încheie după cum Tocmai de aceea, este ne­ s,oo Revis
Curierul i
locomotive Diesel hidrau­ indicatori de mare expre­ trescu, Victor Istrate, losif rări a învăţământului poli- se ştie cu „întîlnirca ti­ cesar să acţionăm cu mai Buletin de
lice, folosite pentru trenuri sivitate. lată numai cîţiva Goagy, Mihai Bari, mun­ tico-idcologic în cele 2150 neretului cu istoria" do la mare răspundere şi eficien­ puudcm
uşoare, de călători şi pen­ dintre indicatorii de plan citorii reparatori loan Igreţ, de cercuri, creşterii eficien­ Costeşti, „Omagiu muncii ţă pentru continua perfec­ 10.00 Bule

10,10 V
n
tru manevra pe liniile de­ şi situaţia îndeplinirii lor Dumitru Miron, loan Da- ţei lui în educarea tineri­ şi entuziasmului tineresc" ţionare a întregii noastre ghiozdan ;
poului, locomotive Diesel „fa zi" : parcursul mediu chin, Vasile Crăciun, Mili­ lor, în însuşirea principii­ — în Valea Jiului, „Oma­ activităţi şi sporirea me­ de aleasă
electrice utilizate pentru zilnic la trenuri de marfă on Popa. La remiza de lo­ lor politicii interne şi in­ giu eroilor neamului româ­ sajului educativ al tuturor tece ; îl.
trenuri de călători, con­ a fost depăşit cu 8 la su­ comotive şi in laboratorul ternaţionale a partidului, a nesc" — la Ţcbea, precum acţiunilor. ştiri: 11,0
independe
voaie şi pentru trenurile tă, iar la călători cu 1,2 electronic i-am întilnit pe materialismului dialectic şi şi alte acţiuni de acest Acesta reprezintă, de uitaţii na
locale de marfă. In fine, la sută, productivitatea lăcătuşii Mircea Cozac, istoric, codului comunist gen. De asemenea, organi­ fapt, unul dintre marile le - „M
sintem dotaţi şi cu loco­ muncii a crescut cu 1,5 la Viorel ' Cacuci, strungarii de muncă şi viaţă, înţele­ zarea cu un mai bogat con­ noastre deziderate, pentru Muzică uş
le“ le
motive electrice, pe care sută, iar productivitatea Constantin Butuceanu, Io­ gerea profundă a sarcini­ ţinut a concursului de poe­ ca. într-adevăr, tineretul
le folosim pentru trenurile locomotivelor cu 2,45 la nel Gavrilă, Adrian Moca- lor ce le revin din docu­ zie patriotică şi revoluţio­ liuncdorean să se afirme versuri; 1
de mare tonaj (de peste sută, tonajul mediu pe nu, Marinei Cigmăianu, e- mentele programatice ale nară „Sub flamuri de tot mai mult ca o forţă pace în A.
3000 tone). Am pornit de trenurile de marfă a fost lectricienii Dumitru Ghibu, Congresului al XIII-lea al partid biruitoare", a celor reală şi. activă în planul la l la 3;
la locomotive cu aburi şi depăşit cu 1,65 la sută ş.a. Mihai Oleşer şi mulţi alţii. partidului. O atenţie deo­ de muzică populară şi mu­ muncii şi educaţiei comu­ mi eră Ra
Pagini
di
am ajuns la cele electrice „Pentru a înţelege şi mai Oameni harnici care cresc sebită am acordat cultivă­ zică uşoară „Voci tinere" niste, al înfăptuirii neabă­ temporar«
străbătind o etapă de mul­ bine - sublinia Petru Dă- şi prosperă o dată cu u- rii în rîndurile tineretului .şr, respectiv, „Stelele cetă­ tute a marilor obiective frumoasă
tiple împliniri pentru care nuţ, secretarul comitetului nitatea in care muncesc, a sentimentelor de dragos­ ţii" a făcut posibilă atra­ ce revin oamenilor muncii scria *16,
aducem fierbinţi mulţumiri de partid al depoului — o dată cu ţara. Se poate te şi ataşament faţă de gerea, participarea şi im- din judeţ. 10,25'-. Ii
imnurile
şi dragostea noastră ne­ putem arăta, de exemplu, spune că in epoca fertilă patrie, partid şi popor, fa­ te — eîn
ţărmurită marelui fiu al că indicatorul privitor la pe care o trăim şi pe dru­ tograf m
poporului român, tovarăşul tonajul mediu se referă, în murile de fier ale patriei ţă de cauza socialismului la Dauer
patrie ; 1
Nicolae Ceauşescu, a că­ primul rind, la obligaţia au răsărit din plin fru­ şi comunismului. dicatclor;
rui gindire revoluţionară se mecanicilor de locomotivă moasele flori ale aspiraţii­ Ca forme, de acum sta­ rii ; 20,(
21.00 La
reflectă şi in domeniul ac­ de a nu pleca in cursă lor şi împlinirilor omeneşti. tornicite, în munca orga­ 22.00 O zi
tivităţii feroviare. Putem decît dacă este respectată nelor şi organizaţiilor de Moment j
blicitate;
spune că şi unitatea în ca- lungimea sau greutatea MARIN NEGOIŢĂ tineret menţionăm infor- SUCCES HUNEDOREAN LA CONCURSUL muzicală;
„CIPRIAN PORUMBEŞCU" lctin de
La Suceava s-a încheiat tare apreciate de juriul
ediţia a XVI-a a concursu­ naţional. CiN
. campania àgmçoiAdb VAHÀ INSTITUTUL DE MINE lui muzical de interpreta­ Pren,iiul special al Con­
P E T R O Ş A N I re instrumentală „Ciprian siliului Naţional al Orga­ DEVA:
Porumbeşcu" dotat cu tro­ nizaţiei Pionierilor — a Barbă N î
Recital
Participare bună, răspundere şi A N U N Ţ Ă feul „Lira de aur". Orga­ cărui valoare a fost cota­ pitici (Ar
nizat de Consiliul Naţio­ tă între premiile I şi II RA: Glie
nal ai Organizaţiei Pionie­ pe ţară — a fost obţinut, def' — ,
Pentru ocuparea locurilor rămase libere după
hărnicie la lucrările de pe ogoare ! concursul de admitere la I. M. Petroşani din iulie 1987, rilor, concursul, rezervat la pian, de Giorgiana Bă- C. îl ci
se va organiza un nou concurs, în perioada 1—6 sep­ şoimilor patriei şi purtă­ lănică, aflată la a patra ra); ri-71
(Urmare din pag. 1) cea din plin la transpor­ tembrie a.c., la învăţământul de ingineri zi — pentru torilor cravatelor roşii cu participare la concursul ţiunea To
efipi
Fiul
tul şi administrarea îngră­ profilul Mine şi la învăţământul de ingineri seral — tricolor, reuneşte, an de „Ciprian Porumbeşcu", la Nolembrii
8—10
an, cele mai valoroase ta­
de
vîrstă
şămintelor organice pe o- pentru profilurile Mine şi Mecanică. Informaţii su­ lente din ţară. Ediţia din categoria Giorgiana Bălănică victorie
ani.
(Unirea);
goare o formaţie compusă plimentare se pot obţine Ia sediul Institutului de acest an, dedicată Confe­ s-a pregătit în ultimii doi aripile v
se efectuează, îndeosebi, din două Ifronne şi şase mine Petroşani. rinţei Naţionale a • parti­ ani la clasa muzicologului le I-II (
cu atelajele cetăţenilor. cupluri de remorci. Me­ dului, a numărat, printre Ana Eodor, profesor la CAN: .Ta
soară
(L
Dintre cei pe caro i-am canizatorii Cornel Dudaş, cei 200 de concurenţi din Şcoala generală nr. 8 De­ NEA: Ol
nerul); /
întîlnit cu atelajele pline Toan Sumănaru, Ene Jarcu, •29 judeţe ale ţării, şi trei va. „Un repertoriu dificil cenuşa li
de fîn am notat pc Gheor- Vasile Ilălăştoan, Luca Iia- Prioritate absolută realizării şoimi ai patriei şi şase din punct de vedere teh­ cltoresc);
ghe Voinea, Toma Adam, cicu, Petru Duma şi Sabin pionieri de la şcolile ge­ nic şi muzical a fost re­ tacus —
tezat); Bl
Ioviţă Marian, Ioan Beca Crăciuneanu au muncit pe integrale, ritmice a producţiei nerale nr. 4 Hunedoara şi zolvat cu foarte multă se,- pri ¡naval­
şi alţii. tot parcursul zilei, trans- nr. 8 Deva. riozitate şi migală de că­ ele la Ar
tre un elevele.un real ta­
şic) ; Ol
Unic în felul său, acest
Două erau lucrările la portînd în cîmp o însem­ concurs naţional rezervat lent" — aprecierea profe­ rul de ti
„de rezervă" eu maşini de
care şi-au concentrat for­ nată cantitate de gunoi. (Urmare din pag. 1) lucru, optimizarea fluxu­ copiilor a reunit interpreţi sorului Sandu Sandrin de Sania aii
GEOAG1T
ţele cooperatorii şi meca­ Mecanizatorul Petre tăţii, ca principale argu­ lui de producţie prin pris­ la pian, vioară, violă, vio­ la Conservatorul „Ciprian alertă (C
nizatorii de la C.A.P. Drămncscu şi cooperatorii mente fiind invocate mă­ ma consumurilor de mate­ loncel, clarinet, flaut şi xi­ Porumbeşcu" Bucureşti, IIAŢEG:
(Dacia);
Peştişu Mic, respectiv ba- Ioan Simion, Tovică Merţ, surile cuprinse într-un rie primă şi energie, di­ lofon, pe categorii de vîr- (membru al juriului repu­ şoara A
tozarca inului şi arăturile Samoilă Vilez şi Ioan Ză- vast program de acţiune versificarea sortimentală ste: pînă la 8 ani, 8—10 blican), la adresa Giorgi- Carmen
(Casa de
anei este edificatoare. Desi­
ani, 10—12 ani, 12—14 ani
adînci de vară. Prima voianu erau cei antrenaţi prin care se vizează apro­ prin realizarea de subpro­ pentru fiecare instrument. gur, capacitatea de a citi RIA : S
duse concomitent cu con­
dintre acestea era coordo­ la batozatul inului la vizionarea ritmică a sefc- fecţiile „de bază". Toate Hunedoara — care a fost .şi a traduce corect textul CllUS I
Pădurea
ţiilor de producţie cu ma­
nată de Otilia Luca, pre­ C.A.P. Cinciş. Viorel Iiuieţ, teriile prime necesare, di­ acestea la un loc ilustrea­ prezentă în concurs în ul­ muzical, esenţa mesajului mina).
şedinta unităţii, care ţinea, preşedintele consiliului li­ versificarea gamei de pro­ ză cu putere dorinţa vie timii zece ani prin cei mai său ţine de modul în care
prin hărnicia cu care mun­ nie, ţinea să evidenţieze duse oferite partenerilor a întregului colectiv de buni elevi de la şcolile ge­ a fost şi este îndrumată
nerale cu clase de muzică
eleva.
creşterea
externi,
eficien­
cea. să fie exemplu pentru modul responsabil şi hăr­ ţei economice, sporirea e- a-şi perfecţiona activita­ nr. 1 Petroşani, 4 Hune­ Premiul special şi cele
tea, de a răspunde şi mai
ceilalţi oameni. Alături de nicia cu care au partici­ xigenţei pe întregul flux bine importantei sarcini de doara şi 8 Deva — s-a a- trei menţiuni pe ţară cu Pentru
ea munceau cu spor la pat locuitorii satului, coo­ al producţiei. realizare exemplară a pla­ propiat în această a XVI-a care reprezentanţii din ju­ ii răcorc
temporar
pregătirea inului pentru peratori şi necooperatori, în contextul realizărilor nului la. export. în acest ediţie de valoarea concu­ deţ s-au întors acasă au vor câde
adus laudă şcolii muzicale
renţilor din cele trei mari
batozat cooperatorii Gheor- la recoltarea manuală a bune obţinute de oamenii sens, am reţinut largul e- centre universitare ale ţă­ hunedorene, eforturilor e- tor de a-
descărcăi
muncii de la I.C. Vulcan
cou pe care l-a găsit în
ghe Vlaic — Ceanga, Mio­ inului, reuşind să strîngă în onorarea contractelor rîndul celor ce muncesc rii : Bucureşti, Iaşi, Cluj- levilor şi profesorilor lor. tul va s
derat.
T
riţa Pop, Galiniţa Nemeş, întreaga recoltă în timp cu beneficiarii • de peste aici recentul Decret al Napoca. Trei menţiuni pe Pentru toţi participanţii la nime voi
ediţia a XVI-a a concursu­
Ana Dănilă, Gheorghe Cio- scurt. hotare, demnă de relevat Consiliului de Stat, preve­ ţară şi un premiu special lui naţional de la Sucea­ tre 8 şi
cele
ma:
rogar-Lai, Vasile Dubcea- Şi aici balotatul, elibe­ ni s-a părut lipsa automul- derile acestuia fiind dez-J' au încununat participanţii va, întrecerea a fost o 24 de şi
ţumirii faţă de stadiul a- bătute pe larg şi primite hunedoreni. Menţiunile au ţă, dirnlr
nu. Partenie Negrilă, Ana ratul terenului şi trans­ tins, nevoia de perfectibi­ cu cea mai vie satisfacţie. revenit lui Bogdan Vasile şcoală. O şcoală a valo­ La niu
fi
răcor.
Deac Silvia Poenar ş.a. portul paielor de grîu se litate a activităţii reieşind De asemenea, interlocuto­ Chiriac (prof. Ana Duţică, rilor conferită şi de întîl- temporar
nirea cu juriul republican,
Pe combine se aflau me­ făceau pe ultimele supra­ şi din propunerile valoroa­ rii noştri au' ţinut să ex­ Şcoala generală nr. 4 Hu­ conferită şi de programul vor căde
ter de a'
canizatorii Ion Gîşleanu şi feţe, inginerul şef al coo­ se formulate de mai mulţi prime angajamentul una­ nedoara), Bogdan Brylyns- care a împlinit întrecerea descărcăi
ky. (prof. Vera Negreanu)
muncitori, maiştri şi ingi­
nim al colectivului de la
Constantin Hăucă. perativei, Nicoleta Cris- neri, în timpul recentei I.C. Vulcan de a întîmpi- — de la vizitele la valori­ înălţimi
şi
Maira
metri,
(prof.
Balacon
Arăturile adînci de vară tescu, evidenţiind hărnicia adunări generale a oame­ na cu şi mai importante Doina Hoţea — Şcoala ge­ le trecutului istoric şi de semnala
se efectuau sub suprave­ dovedită de mecanizatorii nilor muncii din întreprin­ realizări în producţie mă­ nerală nr. 8 Deva) care au artă din Nordul Moldovei, soare. \
moderat,
gherea nemijlocită a Ilenei Dumitru Lungu şi Dumitru dere. Ele se referă la func­ reaţa sărbătoare de la 23 realizat un ţ-epertoriu cu pînă la audierea recitalu­ temporar
ţionarea intensivă a utila­ August, Conferinţa Naţio­ rilor susţinute de deţină­ oră din
Radu. inginerul şef al Mihai, care au balotat şi jelor, organizarea mai bu­ nală a partidului şi ani­ un program dificil, peste torii, din ultimii trei ani, Local o
cooperativei. pus la adăpost peste 100 nă a spaţiilor de produc­ versarea a 40 de ani de la nivelul de vîrstă al co­ ai trofeului „Lira de aur". dimincaţ
serviciu
La C.A.P. Mînerău mun­ tone, de paie. ţie, asigurarea unei dotări proclamarea Republicii. piilor, program şi interpre­ LUCIA LICIU