Page 49 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 49
i
Din cronica întrecerii socialiste
I
I Zile record tale realizate suplinien- (
I tar planului. Plusul de
■ în producţie producţie raportat a fost
obţinut mai ales pe sea
s Tovarăşul Ioan Bîrnă, ma creşterii productivi
tăţii muncii.
\ secretarul comitetului de
partid de la I.M. Hune
\ doara, ne-a informat de Bilanţ rodnic
\ spre succesele deosebite în muncă
dc
s obţinute în sectorului mi
muncă
colectivul
\ nier Teliuc, care este lio- Din bilanţul bogat -al ,
tărit ca în cinstea Zilei realizărilor obţinute de
de 23 August să-şi am oamenii muncii de la I
f plifice realizările, adău I.P.S.R.U.M. Deva, sub- |
gind la cele 9 500 tone inginera Cristina Ivan-
minereu de fier extras cov, şeful compartimen-'
suplimentar sarcinilor de tului plan, nc-a comuni- |
în spiritul sarcinilor trasate de tovarăşul Micolae Ceauşescu I plan încă 500 tone. cat: (
în acest scop, zilele de
— Colectivul nostru ra
I 18—21 august a.c., nu Vcţcl-Mintia şi-au inten portează în cinstea ani- I
sificat eforturile în aba
întregul colectiv mobilizat pentru I t fost declarate zile record preparare a minereurilor, versării Zilei de 23 Au- |
taje, cariere şi uzinele de
producţie,
în
minerii
gust succese deosebite ,
\ fiind hotărîţi să-şi onore obţin zi dc zi noi depă o b ţ i n u t e î n produc
angajamen
exemplar
ze
ţie. Astfel, la producţia I
realizarea planului sortimental \ tul. situează minerii din şiri la toţi indicatorii de marfă nc-am depăşit sar- I
întrecerii
In
fruntea
Plan. Acest harnic colec
se
cinile de plan, dc la în- ,
exemplară
tiv',
printr-o
abatajelo conduse dc Ni-
cepului anului şi pînă
¡Angrenat în ampla ac confecţii metalice şi insta noul tip de vagonet cu o s colae l’otoki, Ioan Timof- mobilizare şi o temeinică în prezent, cu 7,9 milion- I
ţiune de organizare .şi ¡mo laţii destinate unor uzine capacitate de 3 mc, cu frî- te, loan T. Chiriac, Ni organizare a activităţii, ne lei, la producţia netă .
dernizare, colectivul Uzi de preparare, mal ales nă pneumatică, care va fi colao Buhaciuc şi Ioan o preocupare responsabi cu 1,2 milioane lei, spo-,
nei do utilaj minier şi re Combinatului minier Ro folosit la transportul de Ciobanu. lă pentru îndeplinirea
paraţii Crişcior — unitate şia Poieni şi I.M. Moldo minereu. ritmică a sarcinilor la rari înregistrate mai ales ’
pe seama creşterii pro
profilată îndeosebi pe c- va Nouă. în întrecerea socialistă Realizări producţia fizică .sortimen
xecuţia vagoneţilor mi — Cum sînteţi pregătiţi la nivel de uzină, pe pri tală, a reuşit să-şi depă ductivităţii eu 13 G82 lei
nieri, a unor utilaje şi in să faceţi faţă sarcinilor mul semestru al anului, de prestigiu pe lucrător. De menţio
stalaţii utilizate în mine din a doua jumătate a a- Secţia a IlI-a a ocupat lo şească prevederile la nat că aceste realizări
rit şi în uzinele de pre cestui an ? Ce noutăţi sînt cul întîi. Colectivul de In cinstea aniversării producţia marfă, în pe suplimentare au fost ob-1
parare a minereurilor — a în producţie ? aici este hotărât să-şi men Zilei de 23 August cu rioada trecută din an, cu ţinute în condiţiile redu
obţinut; de la începutul — Conducerile uzinei ţină şi în al lî-lea semes fapte deosebite în pro peste 2G milioane lei, cerii cheltuielilor mate
anului, rezultate bune la şi secţiei, cu sprijinul or tru al anului poziţia ocu- ducţie, oamenii muncii spor concretizat în în riale la 1 000 lei produc-
1
producţia marfă, a înregis ganizaţiilor de partid au pată în această competiţie dc la Cariera minieră semnate cantităţi de mc- ţie marfă cu 16.3 lei. I
trat creşteri la productivi luat din timp măsurile ne a hărniciei ¡muncitoreşti.
tatea muncii, reduceri ale cesare derulării î» condi- Maistrul loan Farca, se
costurilor totale şi mate cretarul organizaţiei de
riale. Dintre cele patru bază „lăcătuşi III", s-a
secţii ale uzinei, secţia a U.U.M.R. CRIŞCIOR referit la puterea exem
IlI-a, condusă de ing. Io plară de mobilizare a co
nel Tudoran, a înregistrat lectivului, la omogenitatea
în cursul anului, sporurile ţii optime a producţiei, echipelor, la frământarea
cele mai semnificative, la realizării ritmice, decadă care există în rîndul mun
indicatorii de plan. .Şeful cu decadă, lună de lună citorilor pentru ridicarea
secţiei ne-a spus : a contractelor încheiate cu continuă a pregătirii pro
— Colectivul nostru s-a beneficiarii din ţară. Pînă fesionale şi perfecţionarea
străduit lună de lună să la această oră putem apre cunoştinţelor, la faptul că
facă faţă cu succes sarci cia că activitatea noastră există în cadrul secţiei o
nilor ce i-au revenit. Prin- decurge normal, că există atmosferă de muncă sănă
tr-o bună mobilizare în condiţii corespunzătoare toasă, o angajare unanimă
muncă a lucrătorilor, cu pentru a majora plusul pentru a înregistra depă
deosebire a celor din sub- raportat la producţia mar şiri dc plan cit mai mari,
ordinca maiştrilor Ioan fă, a întâmpina Ziua dc 23 în cinstea marelui eveni
Oprea, Ioan Crişciu, Ar- August şi Conferinţa Na ment politic din viaţa ţă
pad Baraţii, am reuşit să ţională a partidului cu noi rii — Conferinţa Naţiona
ne depăşim prevederile de succese în muncă. Situăm lă a partidului. Interlocu
plan la producţia marfă, în centrul atenţiei oame torul ne-a prezentat şi c-
de la începutul anului, cu nilor muncii întărirea dis chipcle cu cele mai fru
peste un milion de lei, să ciplinei în producţie, a moase realizări obţinute în
realizăm însemnate econo răspunderii personale pcm- perioada care a trecut din
mii de materiale şi ener tru gospodărirea materia an: Traian Bora, Tănasc
gie în producţie. Această lelor şi energiei electrice, Bulz, Gheorghe Vîrdea,
depăşire de plan se con promovarea unor metode Mihai Mezdrcan, loan Tri-
cretizează în importante de lucru moderne, care fan, responsabilul C.T.G.
cantităţi de vagoneţi mi să asigure o productivita al secţiei ş.a. Din nou Ia suprafaţă. încă un schimb înclicial cu tone dc cărbune peste preve- )
nieri de 1,5 şi 3 mc exe te ridicată, o calitate su dori, care se adaugă Ia cele 50 000 tone extrase suplimentar de la începutul anului, i
cutaţi suplimentar sarcini perioară produselor. Dintre L. BRAICA, Autori : minerii din brigada lui ştefan Alba, dc la I.M. retrlla. i
lor, înlr-o gamă largă de noutăţi se particularizează D. MIŢĂ, corespondent
O — •-»----------------• — • — • — • — • — * — » — • — • — • — • — •-------------------------------- O— •
Z i u a p r e s e i
CAMPANIA AGRICOLA DE VARA
!!§«?;! * * ‘ din Republica Socialistă România
Eforturi stăruitoare pentru asigurarea producţiei de legume sei, zi în care, în urmă cu pentru făurirea unei vieţi li
Astăzi sărbătorim Ziua pre
bere şi fericite poporului ro
56 de ani, la 15 august, a- mân. în opera de făurire a
Ferma de legume a I.A.S. dusele respective. Am în ha de rădăcinoase şi 20 de pentru a menţine culturile părea în neagră ilegalitate societăţii socialiste multila
Simcria se înscrie ctl o ceput şi recoltatul tomate hectare cu varză dc toam într-o stare bună de ve primul număr al ziarului teral dezvoltate, presa româ
contribuţie meritorie la lor, cultură ce deţine o nă, culturi care, chiar şi getaţie, continuăm ' trata „Scînteia". Desemnarea a- nească se situează mereu
î nfăptuirea prevederilor suprafaţă de 15 ha şi la în condiţiile de secetă pre mentele fitosanitare, iar cestei zile ca sărbătoare a în primele rînduri ale luptei
programului de autocondu- care scontăm să realizăm lungită din acest an, ne NICOLAE TiRCOB presei din Republica Socia pentru înfăptuirea politicii
ccre şi au toaprovizionare circa 25 tone la hectar. dau certitudinea unor re listă România s-a făcut in partidului şi statului nostru.
teritorială. Ca dovadă, pî Mai avem în cultură 20 colte superioare. Fireşte, {Continuare în pag. a 3-a) semn de cinstire pentru întregul popor, întreaga
nă acum, de aici au fost lupta şi jertfele înaintaşilor societate romanească se a-
livrate, în special pentru care, în focul' ascuţitei lupte flă antrenate în înfăptuirea
C.T/.F. Petroşani, peste 800 de clasă, au făcut din cu- prevederilor directivelor ce
tone legume, ponderea de- vîntul partidului, prin pagi lui de ai Xlll-lea Congres
ţinînd-o ceapa, varza, ver nile „Scînteii", far călăuzitor al partidului, directive' care
deţurii« şi alte sortimente. pentru clasa muncitoare, jalonează un nou’’ stadiu al
Zilnic, legumicultorii de pentru întregul popor. dezvoltării noastre - dez
la ferma amintită, conduşi Sărbătorirea Zilei presei voltarea intensivă. Presa ro
cu pricepere do ing. Ionel are loc în atmosfera entu
Voica, strîng .şi • livrează ziastă generată de cea de mânească în ansamblu, oa
cîte 50—G0 tone produse a 43-a aniversare a revo menii muncii care o servesc
destinate consumului cu luţiei de eliberare naţională şi-au racordat organic ener
rent sau însilozării. „Ra şi socială, antifascistă şi giile la efortul general de
diografia" unei Zile de antiimperialistă; în atmosfe înfăptuire a acestor preve
muncă în fermă eviden ra apropiatului Gongres al deri.
ţiază răspunderea şi preo educaţiei politice şi culturii Economia ţării are nevoie
cuparea conducerilor I.A.S. de cărbunele şi minereuri-
şi fermei pentru a se ob socialiste. Ziua presei se le, de oţelul şi laminatele
sărbătoreşte sub semnul ţi
ţine producţii sporite la hunedorene, de energie e-
fiecare cultură, pentru rea nui eveniment politic de o lectrîcă, de tot ceea ce pro
lizarea planului şi spori importanţă deosebită pentru duc industria şi agricultura
rea contribuţiei la buna partidul şi poporul nostru, hunedoreană. Sub conduce
aprovizionare a populaţiei Conferinţa Naţională a parti rea Comitetului judeţean de
cu legume. dului, sub semnul aniversă partid, i presa hunedoreană
— în prezent — ne spu rii jubiliare a 40 de ani s-a pus în slujba luptei
ne şeful fermei — efor de la proclamarea Repu pentru cărbune mai mult şi
turile sînt concentrate la blicii în România. mai bun, pentru mai multă
recoltarea cepei şi verzei De 43 de ani de cînd se fontă, mai mult oţel şi la
de vară, unde estimăm să exprimă neîngrădit, presa minate, mai multă energie
valorificăm o producţie de din România se află în electrică.
încă 1 300 tone din pro slujba nobilei cauze a edi
ficării unei noi societăţi, (Continuare în pag, a 3-a)
