Page 5 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 5
IN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA COMUNĂ
fâ CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE Şl SOCIALE
A CONSILIULUI NAŢIONAL AL OAMENILOR MUNCII Şl A
Onorarea contractelor încheiate cu partenerii externi—
SOCIALISMUL pro&lemă de conştiinţă muncitorească, revoluţionară
Pe unul dintre pereţii ca Mari a Dragotă, secreta Crcază aici. Pentru Olimpia
biroului directorului între rul comitetului de partid Táñase, Eleonora Mărcuţ,
prinderii de tricotaje tip al unităţii —, comuniştii, Maria Varga, Minodora
Ladă,
toţi cei ce muncesc în în
Iiălăştuan,
Maria
$ I A l C O i y S I L I U L U I P O P U L A R J U U I T E A N lină Hunedoara se află o treprindere i-au acordat pentru toate celelalte hac^
ca
fotografic-document,
în
re este imortalizat un as şi-i acordă o atenţie deo nice tricoteze din secţie,
pect din timpul vizitei de sebită. O dovedeşte numă prima lună din cel de
Anul XXXIX, nr. 9 240 DUMINICĂ, 2 AUGUST 198? 4 pagini - 50 bani lucru a secretarului gene rul sporit, de la un an la al doilea semestru al anu
! ral al partidului, tovarăşul altul, al solicitărilor primi lui în curs a marcat
Nicolae Ceauşescu, clin
toamna anului 1982, în a- ACTÎVITATE A DE EXPORT
Conferinţa judeţeană ceastă tînără unitate a in
dustriei
uşoare
hunedore-
ne. calitate • dinamism «
— în inimile noastre
Hunedoara a educaţiei păstrăm, cu dragoste şi te din partea a tot mai sporuri substanţiale — a-
tît cantitative cît şi călită^
mulţi
peste
dc
respect, multe alte imagini
parteneri
din timpul acestei neuita hotare. Un exemplu eloc tive — ale sarcinilor lâ
expor
politice şi culturii socialiste te vizite de lucru — subli vent : volumul livrărilor la producţia destinată beneficiarii
tului.
export pe primul semestru
nia Costache Năforniţă, in
al acestui an consemnează
ginerul şef al unităţii. în
Alături
de
Ieri şi-a desfăşurat lu pentru perfecţionarea .şi noştinţă un fierbinte oma că de atunci, în dialogul dublarea celui realizat în deveniţi tradiţionali, în
crările, la Deva, Conferin ridicarea pe o treaptă ca giu tovarăşului Nicolae deschis purtat cu munci aceeaşi perioadă a anului rîndul celor care solicită
ţa judeţeană Hunedoara a litativ superioară a activi Ceauşescu, conducătorul e- torii, maiştrii si inginerii trecut. tricotaje dc Hunedoara',
educaţiei politice şi cultu tăţii politico-idcologice şi roic care de 22 de ani se din întreprindere, tovară Din discuţiile purtate cu s-au înscris, înccpînd din
rii socialiste, eveniment de cultural-educative pentru află în fruntea partidului şul -Nicolae Ceauşescu ne-a mai mulţi oameni ai .mun luna iulie a.c., noi parte
deosebită însemnătate în îmbunătăţirea şi creşterea şi a ţării, cel mai iubit fiu cerut să ne sporim efortu cii din cadrul secţiei tri neri din Franţa şi R.F.'
pregătirea celui de-al III- eficienţei întregii munci al poporului român, patriot rile în vederea continuei cotat, condusă dc ing. E- Germania. Dar şi tînărul
lea Congres al Educaţiei educative. înflăcărat, dîrz şi neînfri îmbunătăţiri a calităţii milia Năforniţă, am reţi colectiv al întreprinderii
Politice şi Culturii Socia 3. Desemnarea delegaţi cat militant revoluţionar, produselor fabricate, astfo! nut şi alte aspecte care hunedorene are de acum un
liste. La conferinţă au luat lor la cel de al III-lea care, prin întreaga sa via îneît tricotajele de Hune confirmă faptul că onora renume pe care doreşte
parte delegaţi desemnaţi Congres al Educaţiei Poli ţă şi activitate se identifi doara să devină competi rea exemplară a sarcini să-l confirme prin livrarea
de consiliile municipale şi tice şi Culturii Socialiste. că cu aspiraţiile fundamen tive pe piaţa externă. lor la export reprezintă o
orăşeneşti de educaţie po Raportul la primul punct tale ale naţiunii, cu lupta — îndeplinirii acestei sar problemă de conştiinţă MIRCEA DIACONI/
litică şi cultură socialistă, al ordinii de zi a fost pre oamenilor de pretutindeni cini de onoare pentru co- muncitorească, revoluţio
de adunările consiliilor de zentat de tovarăşa Maria pentru o lume a păcii şi lcctivul nostru — remar- nară, pentru toţi cei'ce lu- (Continuore în pag, a 2-a)
conducere ale aşezăminte Mitrofan, secretar al Co colaborării internaţionale.
lor şi instituţiilor de cul mitetului judeţean Hune Au fost exprimate senti
tură, precum şi un număr doara al P.C.R., preşedin mente de aleasă preţuire gm
de invitaţi. La lucrările tele Consiliului judeţean tovarăşei Elena Ceauşescu
conferinţei au fost repre dc educaţie politică şi cul pentru îndelungata sa ac CAMPANIA AGRICOLĂ Dl VARĂ m
zentate toate organizaţiile tură socialistă. tivitate revoluţionară, pen m m m
componente ale Frontului în cadrul conferinţei a tru contribuţia de excep
Democraţiei şi Unităţii So luat cuvîntul , tovarăşul ţională importanţă pe care
cialiste. Radu , Bălan, membru al o aduce, în conducerea Amplă mobilizare la recoltarea
Conferinţa a dezbătut C.C. al P.C.R., prim-secre- partidului .şi statului, la
Următoarele probleme afla tar al Comitetului judeţean elaborarea programelor dc inului şi la strîngerea furajelor !
te la ordinea de zi : Hunedoara al P.C.R., pre dezvoltare economico-socia-
1. Raportul Consiliului şedintele Comitetului Exe lâ, la promovarea fermă a
judeţean de educaţie poli cutiv al Consiliului popu celor mai noi cuceriri ale —- Toate forţele noastre nate la strîngerea, trans- puse la adăpost la această
tică şi cultură socialistă cu lar judeţean. ştiinţei şi tehnicii, la în — arăta Ioan Rob, pre porlul din cîmp şi depo dată 380 tone de paie şi
privire la înfăptuirea ho în cuvîntul rostit în ca florirea continuă a învăţă şedintele C.U.A.S.C. Haţeg zitarea paielor şi finului. 360 tone de fîn.
tărârilor celui de-al XIII- drul conferinţei, prîmul-se- mântului Şi culturii româ — sînt mobilizate în aces într-adevăr, în cui;sul C-A.P. Livadca are cul
lea Congres al Partidului cretar al Comitetului ju neşti. te zile la recoltarea inu raidului efectuat în mai tivată cu in o suprafaţă
Comunist Român, a orientă deţean de partid a subli Subliniind locul .şi rolul lui, strîngcrea si depozita multe unităţi din C.U.A.S.C. dc 50 de ha. Vineri, în
rilor şi indicaţiilor date de niat semnificaţia deosebită deosebit de important al rea furajelor. Practic, la Haţeg am avut prilejul să tarlaua „Teiuş", se aflau
secretarul general al parti a acestui moment impor activităţii politico-ideolo- recoltarea inului muncesc vedem ampla mobilizare la la recoltat peste 300 ce
dului, tovarăşul Nicolae tant în pregătirea celui gice şi cultural-cducative zilnic pe raza consiliului recoltarea inului, la cele- tăţeni, membri cooperatori
Ceauşescu, privind îmbu de-al III-lea Congres al în procesul amplu de fău unic mii de cetăţeni — şi oameni ai muncii de
nătăţirea şi intensificarea Educaţiei Politice şi Cul rire a omului nou, con la Fabrica de produse re
activităţii politico-ideolo- turii Socialiste, larg şi re structor al societăţii socia cooperatori şi oameni ai fractare Baru. Brigadiera
gice şi cultural-educative prezentativ forum al demo liste multilateral dezvol muncii din unităţile eco C.U.A.S.C. HAŢEG Aurica Necşa preciza că
nomice
şi instituţiile ora
desfăşurate în rîndul oa craţiei muncitoreşti, revo tate în patria noastră, vor inul s-a recoltat de pe 25
menilor muncii, în vede luţionare, instituit din ini bitorul a relevat succesele şului Haţeg şi din cele de ha, printre cooperatorii
rea mobilizării acestora la ţiativa tovarăşului Nicolae de seamă obţinute în acest lalte localităţi din zonă, lalte lucrări din câmp, hăr care şi-au încheiat lucra
îndeplinirea exemplară a Ceauşescu, semnificativ act domeniu în perioada ana precum şi elevi. Aşa ani nicia şi răspunderea pe rea numărîndu-se Bărboa-
sarcinilor ce le revin în ce se înscrie în şirul ma lizată, adresînd un cald reuşit ea pîna la această care o dovedesc în muncă ne Crăciunescu, Eva Necş,
societate, pentru formarea rilor deschideri înnoitoare omagiu activului judeţean dată să recoltăm inul de membrii cooperatori, cei Ioan Crăciunescu, Alicu
şi afirmarea unei atitudini promovate de Congresul al din domeniul propagandei pe IDO ha din cele 210 lin lalţi cetăţeni ai satelor şi Drăghici ş.a.
militante, revoluţionare, îi\ IX-lea al partidului. şi culturii, tuturor crcato- ocupate. De asemenea, for oraşului. Astfel, la C.A.P. Aici, la eliberarea tere
muncă şi viaţă. A fost adus cu neţărmu ţe însemnate avem antre- Silvaş se aflau, vineri, în nului de paie munceau
2. Program de măsuri rit respect şi' adîncă recu- (Continuare in pag. a 2-a) tarlalele „Capu dosului"
şi „Lazuri" peste 500 de mecanizatorii Ioan Ceuţă
oameni la strînsul inului. şi Stamate Cumpănaşu, îm
Erau lucrători de la Oco preună cu cooperatorii Do
lul silvic Haţeg, Cooperati rina Sîrbu, Olga Ungur,
va „Retezatul", C.P.A.D.M., Ioan Levitea şi Voîchiţa
unităţile comerţului mixt, Neamţu. Au fost .puse la
elevi de la liceul agroin adăpost 130 tone de paie.
dustrial, precum şi nume în acelaşi timp se ac
roşi cooperatori. în cîmp, ţiona la recoltarea şi
alături de ei, se aflau in transportul finului. Virgll
ginera Cecilia Şutac, şefa Radu, inginerul şef al U-
fermei vegetale, brigadierii nităţii, sublinia că finul
Ghcorghe Vasiu şi Felicia care a fost cosit de pe
Pascotescu. Preşedintele 120 ha se transportă zil
cooperativei, Gheorghe nic cu remorcile şi atela
Prip, era mulţumit de mo jele în depozitul de fu
dul în care s-au mobili raje. într-adevăr, am găsit
zat cooperatorii la această la încărcatul şi transportul
lucrare, de larga lot parti finului pe mecanizatorii
cipare la muncă, precum Victor Ceuţă şi Ioan Borsr,
şi de felul în care muncesc cu două cupluri de re
oamenii muncii şi elevii morci şi pe cooperatorii
din Haţeg, veniţi în aju Petru Levitea, Mihai Stoi
tor. Notăm pe cooperato ca şi Ioan Bălteanu, cu
rii care şi-au încheiat de atelajele. Inginera George-
recoltat inul de pe suprafe ta Pascal, şefa fermei zoo
ţele repartizate : Ioan tehnice, preciza că au fost
Pîrva, Marioara Vasiu, depozitate peste 100 tone
Ioan Buru, Ghcorghe Prip de -fîn.
— senior, Ilişca Ungur,
Bubu Mariş, Magduş Ma La C.A.P. Pui inul se
cra şi Maria Novac. recolta in toate brigăzile.
Sub conducerea inginerei
Bine se acţiona şi la
eliberarea terenului de Maria Zeicănaru, şefa fer
paie, unde .mecanizatorii mei vegetale, a brigadie
Iosif Duma, Gheorghe rei Eugenia Pogan şi a şe
Stroia, Alexandru Sabian, filor de echipă Dorina Co
cu presele de balotat, şi dea şi Maria Stoica, sute
Ionel Vasiu, David Pasco de cooperatori participă
tescu, Iosif Ritval, Puiu zilnic la munca în cîmp.
Ştefoni, Doru Mirci, Radu Inul a fost recoltat pînă
Zopa şi Ioan Sălăşan, la
transport, au balotat şi MIRCEA LEPĂDATU
eliberat de paie 115 ha
din cele 165. Se află (Continuare In pag. a 2-a)
