Page 50 - Drumul_socialismului_1987_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL*

\ PENTRU TOT CE-1 OMENESC POEMUL DESPRE PATRIE Tei

Slăvim această vreme ce răsarc-n Pc schela ridicată 13,01) Tclc
vreme în dragoste şi emoţie 13,05 La s
Din dimineaţa dimineţii verii supreme.
%W4é/W- Slăvim libertatea acestui rodnic lingă trupul spicului de grîu, 14,45 Săpl
lor)
ca într-o construcţie vie
mulii
Cu lumina vie ce arde în fiecare pămînt mina mea înălţată printre aripi 15.00 Inch
19.00 Tclc)
HUNEDORENE Privim intens, din hotar în hotar, cuvînt. simte zvîcnind în tîmpla osului * Ii
îndemnul zborului nemăsurat,
mari
in toi ce există şi se împlineşte, 19,20 Teici
Plenar, pe pajiştea dimineţii 19,50 I.aui
lului
Aici e locul unde muncim şi iubim cu iarbă fragedă tarei
în numele patriei scriem şi gîndini • S
Istoria timpului pulsează în noi, stau treaz şi prin mine curge bile
•I1 ou
un rîu dc cuvinte
Radi
In întîmpinarea Congresului educaţiei Acest răsărit de sămînţă şi ploi, mai tînăr decît poemul 20,15 Filir
In 1 umblă de glorii, cuvintele cresc
(eoli
. .. . Pentru pace şi bine, pentru tot ce-i cu o secundă, „CU
nos « • Ig «i • |» t omenesc l’ror
politice şi culturii socialiste O mare izbîndă, un suprem legămînt, cuvintele ca boabele de grîu Fro<
film
Ne este August-Verbul cald al acestui 22.00 Teii
pămînt. crescute în lumină înaltă şi dreaptă 22,10 Slot
sînt intrate în mine o dată
lor)
Un circuit sublim al anilor lumină : Timpul ni-1 dorim de a pururi triumfător spre a te striga 22,30 Inel
cu sentimentul suprem al libertăţii,
mul
Aşa cum ne este curgătorul izvor
oameni-cărţi-oameni Slăvim această vreme ce răsarc-n vreme pe numele tău întreg,
PATRIE !
Din dimineaţa dimineţii verii Supreme.
MIRON TIC DANIEL MARIAN
BUCUI
Cărţile — această miri­ ză literă în fiinţa cărţii — tru creatorii de valori ma­ dioprogr
fică hrană a minţii şi ini­ tipografii. teriale şi spirituale, reali­ 0,15 Sinii
milor oamenilor — au şi Elogiu celor care apro­ tate ce demonstrează pro­ La ordii
cultură;
în ţinutul mustind de is­ pie cartea de oameni şi îi fundul salt calitativ inter­ Instituţiile profesioniste de nai; 7,3
torie multimilenară al ju­ apropie pe oameni de car­ venit în spiritualitatea şi 8.00 Rcv
deţului Hunedoara un sta­ te — librarii. conştiinţa noastră, proprie Curierul
Buletin
tut ideatic, estetic şi edu- Elogiu celor care se a- perioadei de timp pe care spectacol şi calitatea actului artistic dlcnţa r
caţiohal de o excepţiona­ pleacă cu sete de cunoaş­ întreaga naţiune o numeş­ tin de
lă valoare prezent pretu­ tere asupra cărţii — citi­ te cu legitimă mîndrie „E- O trăsătură statornică a ale judeţului, a cîntecu- „Omul cu mîrţoaga" de comoara
Revista
tindeni în spaţiul subli­ torii. poca Nicolae Ccauşcscu”. activităţii instituţiilor pro­ iui de muzică uşoară, la G. Ciprian ş.a. La aces­ 11.00 Bl
mului cuvînt DOR. Elogiu -şi iarăşi elogiu Sîntem conştienţi că ma­ fesioniste hunedorene o formarea personalităţii u- tea s-au adăugat piese 11,05 Di
Izvorîte din experienţa anilor lumină care dau din rele Forum al educaţiei constituie preocuparea pen­ mane, specifice anilor „E- pentru copii : „Iorgovan, tc; 11,3!
ponistic;
.ie viaţă a minerilor, side- strălucirea lor strălucire politice şi culturii socia­ tru calitatea spectacolelor, pocii Nicolae Ccauşcscu", fiul munţilor", aparţinînd ştiri;
rurgiştilor, energeticieni- cărţilor şi aici la noi în aspect ce contribuie esen­ obiectiv major pus în dramaturgului-actor ' lo­ 12,20 Dc
or, lucrătorilor ogoarelor judeţ prin organizarea U- liste ce îşi va deschide ţial la creşterea efectului faţa artei de Congresul al cal, Nicolae Gherghc, „Dă- a tării;
3; 15,00
sau cărturarilor, cărţile nor adevărate sărbători, curînd lucrările, pentru a educativ al actului artis­ XITI-lea al partidului, de nilă Prepeleac", dramati­ Ti ' V
ne-aduc în existenţa diur- pe plan naţional, ale cărţii treia oară, va da Un nou tic. Un astfel de deziderat cel de al li-lea Congres zare după Ion Creangă, dl re
îă lumină, bucurie, înţe­ cum sînt: „Luna cărţii în impuls în plan valoric în­ a fost posibil printr-un al. educaţiei politice şi cul­ „Cocoşelul neascultător" de nfav.jgui
Hadiojuj
lepciune prin cuvîntul ră­ întreprinderi şi instituţii”, tregii noastre vieţi spiri­ repertoriu de calitate, a- turii socialiste. Ion Lucian. Piesele au fost nla, p
sărit din viaţă şi militând „Zilele cărţii pentru tine­ tuale. decvat deopotrivă la spe­ Prin specificul său de regizate de apreciaţi oa­ contemi:
pentru viaţă, pentru fru­ ret", „Zilele cărţii pentru Sublimul circuit al ani­ cificul publicului, aşteptat instituţie dramatică, tea­ meni dc teatru — Marcel lectlunl
„Spune,
mos, pentru bunătate, pen­ copii”, „Zilele cărţii so- lor lumină: oameni-cărţi-, de către acesta şi, nu în trul „Valea Jiului", care Şoma, Nicolae Ghergho, ne» dc
tru hărnicie, pentru ar­ cial-politice", „Decada căr­ ultimă instanţă, prin rea­ îşi desfăşoară activitatea Cătălin Naum, Radu Bă­ Buletin
monie între oameni. ţii româneşti", la care se oameni, in care ne inte­ lizarea propriu-zisă a spec­ într-un splendid local si­ ieşu. Marele număr de M.„ H:â
noavoas
Cărţile sînt oameni şi adaugă cele de nivel jude­ grăm şi noi plenar, de la tacolelor la care forţa şi tuat în cunoscutul bazin spectacole prezentate la serii: <
oamenii sînt cărţi, deoare­ ţean: „Salonul hunedorean muncitorul din depozitul talentul colectivului artis­ minier, a avut posibilita­ sediu şi în întregul judeţ, * Sâpti
ce naşterea lor se petrece al cărţii" în DeVa, „Salo­ de carte şi pînă la librar, tic îşi spun cuvîntul, con­ tea să monteze un mare au făcut ca generosul me­ ternă <
* Muz
intr-un circuit sublim: nul haţegan al căiţii” şi va contribui „încă o dată tribuie hotărîtor la spori­ număr dc premiere. '‘Ma­ saj al pieselor să fie cu­ do ştir
oameni-cărţi-oameni şi de „Salonul cărţii — Orăştie". iar şi iară", cum spune rea posibilităţilor sale dc rea majoritate aparţin dra­ noscut de o mare parte anul c
aceea ele ne sînt atît de Ca oameni ai muncii ce poetul Lucian Blaga, Ia ri­ comunicare. în acest mod. maturgiei româneşti. Pot din locuitorii judeţului, ti­ iude a
Radio j u
apropiate fiinţei. ne desfăşurăm activitatea dicarea patriei noastre pe Teatrul „Valea Jiului" Pe­ fi menţionate piesele: „Va­ neri şi vârstnici. inform:
Elogiu, aşadar, celor ca­ în domeniul popularizării troşani, Teatrul de estra­ liza cu fluturi" de Iosif La rîndul lor. Teatrul gestia
ic se apleacă asupra colii şi răspîndirii cărţii, avem noi culmi de progres şi ci­ dă Deva şi orchestra „Iia- Nagliiu, evidenţiind aspecte de estradă Deva, orchestra jurnal;
albe de liîrtie pentru a da satisfacţia să constatăm că vilizaţie, aparţinând po­ ale luptei revoluţionare „I-Iaţegana" s-au orientat Pagini
ncştl <
naştere unui manuscris — în prezent, cartea social- porului şi existînd pentru ţegana” din Hunedoara au desfăşurate dc comunişti, spre spectacole cu vădită late; 2
tic; 2
scriitorii. politică, tehnico-ştiinţificâ popor, pentru afirmarea contribuit, prin promova­ „Timp în doi" de Dumitru tentă patriotică care, prin dans;
Elogiu celor care în­ şi beletristică. numărul spiritualităţii noastre na­ rea unor importante rea­ Radu Popcscu, „Excursia" intermediul cîntecului, dan­ de ştir
dreaptă cartea spre făga­ mare de titluri ce se edi­ ţionale în lume. lizări ale dramaturgiei na­ dc Theodor Mănescu, „Au­ sului, să facă mai bine cu­
şul ei viabil — editorii. tează, exercită o atracţie Prof. PETRIŞOR CIOROBEA, ţionale, a cîntccului popu­ torul o în sală?" de Ion noscute valorile muzicii i tr '<a
av (
Elogiu celor care aşea­ din ce în ce mai mare pen- directorul Centrului lar autentic, specific di­ Băieşu, „Puterea luminii" populare, uşoare, coregra­ „Hz
de librării Deva verselor vetre folclorice de D u m i t r u Nicolae Nită. fiei româneşti. Creaţii spe­
ciale au fost dedicate Hu­ DEV
CRONICA LITERARĂ nedoarei şi oamenilor oi, i‘ b:'
realizărilor obţinute pe a- tai
cestc meleaguri încărcate i - - zei I
Alexandru Fiiipaşcu SALONUL de nepieritoare istorie. ItA: C
dorn -
în privinţa calităţii ar­ la cap
Titlul romanului Salonul asuzi la sînge, nu alta" (p. tistice a spectacolelor, a Cuibul
rn); ]
de Alexandru Fiiipaşcu, 173). actului artistic realizat de ţicnea
apărut recent la Editura .Ea este chiagul simbolic cele trei instituţii, revela­ Fiul c
„Dacia”, e un pretext me­ al duratei perseverente, toare este prezenţa lor în Noiem’
victori
taforic prin „uşa” căruia, dirze şi milenare pe pă- etapa republicană a ’edi­ (Unire
cu emoţia şi sfiala impu­ mîntul lui Dragoş şi Bog- ţiei a Vl-a a Festivalului aripile
se de actul unei tainice şi • dan, de aceea în jurul ei naţional „Cîntarea Româ­ Ic l-ii
scumpe confesiuni, autorul gravitează şi pulsează via­ niei", unde s-au bucurat CAM:
soară
îşi introduce cititorii în ţa şi munca, bucuria şi de interes şi apreciere din. NEA:
fascinantul univers al co­ tristeţea, tradiţia şi istoria. partea juriului, a specia­ norul)
pilăriei trăite în Poiana liştilor şi publicului. Efor­ cenuşa
citores
Ilvci năsăudene. Evocarea epică, în care turile colectivelor artistice ta cus
bogăţia întîmplărilor, a nu­
Derulate la persoana melor şi a datelor e in­ pentru o continuă autode- te/.at):
primă
întîi, cele şase secvenţe citată de incandescenţa păşire vor fi răsplătite şi de la
de retrospectivă infantili- sentimentală a amintirii, de această dată cu locuri Şic) ;
rul dc
zată, ale clujeanului doc­ surprinde cu reală volupta- fruntaşe, continuîndu-sc Sania
tor în biologie, poartă pe­ te bucuriile trudei pe me­ astfel o frumoasă tradiţie GEOA
cetea unui „paradis" rus­ leagurile dintre llve, înre- a calităţii actului artistic alertă
tic montan, patronat în gistrînd adevărate poeme local. HAŢE
(Dacia
Grupul coral cameral
mod absolut de figura le­ în proză închinate oieri- nul „Cintarca României", al I.iceului agroindustrial Haţeg pe scena Festivalului naţio- MINEL BODEA şoara
gendară a bunicii Reghi- tului şi albinăritului, ara­ unde a ocupat locul I pe ţară şi titlul de laureat. Cariiv
(Casa
na, care tutelează întregul tului şi cositului, vânatu­ HIA :
ritual existenţial al cla­ lui şi pescuitului etc. Marea pasiune a lui Tu­ "lUS
"Pâdur
nului ce-şi resfiră odras­ Dacă optica infantilă a Scena şi oamenii ei dorică Munteanu s-a răs- mina)
lele de sub culmile Rod- micului Sandu oferă viziu­ frînt şi asupra altor ge­ oamer
paraţi
nei spre toate zările pă- nii SALONULUI poezia şi nuri artistice unde s-a fă­ rul).
mîntului românesc. căldura unei afecţiuni in­ deţului. Valoarea şi expe­ de .muzică uşoară, piese cut util. A activat în or­
vadatoare, inteligenţa în­ rienţa acumulată de-a lun­ de mare virtuozitate din chestrele semisimfonică şi
Prin caracter şi înţelep­ văţatului ce-1 succede con­ gul anilor îl situează în creaţia românească şi uni­ de estradă ale casei de
ciune, prin hărnicie şi dîr- feră acestui roman auto­ rîndul rapsozilor. S-a im­ versală cum ar fi „Ciocâr­ cultură, a ajutat in pre­
zenie amintind de Smaran- pus deopotrivă şi ca diri­ lia", „Hora stacalLo", pot­
biografic seînteiere şi sa­ gătire brigada artistică,
da Creangă şi de Vitoria voare spirituală, izvorîte jor eu certe calităţi, sub puriuri, uverturi şi arii grupul vocal aparţinînd
Lipan, văduva preotului din virtuţile stilului vioi bagheta căruia orchestra din operete etc. In reper­ cooperaţiei meşteşugăreşti.
Ştefan Buzilă, zisă „Vică- şi spumos, în care nos­ Casei de cultură din Orăş­ toriul său de bază intru La Liceul „Aurel Vlaicu"
răşîţa", îşi creşte copiii şi tie s-a situat în repetate cu precădere melodii popu­ a pus bazele unei orches­
talgia se îmbină cu butada rînduri între colectivele lare din zona OruştLei, atît
nepoţii in cultul modes­ şi ironia, sentimentalismul artistice fruntaşe ale ţă­ de apreciate de publicul tre de muzică populară. în
Festiva­
ediţie
tiei şi al tradiţiei şi mai cu meditaţia şi lucidita­ rii, a obţinut invidiatul spectator. Suitele interpre­ actuala naţional a „Cîntarea
lului
ales la şcoala austeră a tea, amănuntul şi indivi­ titlu de laureat al Festi­ tate cu plăcere sînt alcă­ României", orchestra dc
muncii. Ea îşi ceartă ne­ dualul cu generalul uni­ valului naţional „Cîntarea tuite din învârtite pe coar­ muzică populară a Casei
potul-povestitor cînd aces­ versal valabil, oferind ci­ României". da groasă, a lui Dănuţu do cultură Orăştie, dirijată
ta aduce jucării copiilor i titorului o lectură conta­ Ascultîndu-1 pc acest lu’ Maiu, Frunză verde, de Tudorică Munteanu, a
„Iară ai adus jucărei la minantă, ce îndreptăţeşte neîntrecut mînuitor al ar­ Lieă din Romos, Tudorică. avut o evoluţie merituoa­
haţegane, hore
ş.a.
prunci... mai bine le dă nădejdea unor noi întâlniri cuşului, rămîi impresionat bătute, interpretate cu mă­ să. Spre satisfacţia celui
Toate
un luciu-n mină, nu-i stri­ cu scrisul lui Alexandru TUdorleă Munteanu este de calitatea şi diversitatea iestria şi respectul cuve­ care o viaţă întreagă şi-a
repertoriului său, care cu­
ca pînă-s cruzi.„ viaţa nu-i Fiiipaşcu. unul dintre interpreţii in­ prinde melodii populare, nit autenticităţii creaţiei dedicat-o scenei.
din Jucărei făcută, fără din strumentişti de muzică de café-concert, romanţe populare seculare a aces­
hicru, da ce lucru!, să Prof. DUMITRU SUSAN populară apreciaţi ai ju- şi melodii de voie bună, tor meleaguri. B. CÀTÂLIN