Page 53 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 53
\
\ Din cronica întrecerii socialiste
\
f trice proprii şi repararea mai bunul mers al pro
cu materiale economisite ducţiei. Alături de con
\ a 5 motoare electrice de tribuţia lor substanţială
t cîte 30 kW — Ia uzina Ia depăşirea sarcinilor
nr. G-energetică, devan de plan, ei desfăşoară o
\ sarea cu 8 ore a repa activitate rodnică şi în
raţiei planificate Ia foar afara orelor de program. ,
\ fecă CNS 800, asigurarea Astfel, în cele peste 800
în plus a două bene cu
de ore de muncă palrio- I
\ aliate — Ia uzina nr. 8- tică în sprijinul produc- |
alimentarea O.S.M. ţiei — efectuate în cursul ,
l Acţiuni eficiente săptămînii trecute —, u-
tcciştii din întreprindere I
t în sprijinul au stivuit pe paleţi 30 |
t tone de talc măcinat, au
1
producţiei introdus în mină 10 va-
\ goneţi cu balast şi tot I
Anul XXXIX, nr. 9 252 DUMINICĂ, 16 AUGUST 1987 4 pagini - 50 bani Puternic integraţi în
t efortul colectiv al oame atîtea platforme de lu- |
î nilor muncii de la între cru, au reparat patru va-
goneţi de mină şi 5 per- I
î Obiective ambiţioase prinderea minieră Hune foratoare, au colectat în- |
doara, tinerii de la Mina
AMPLĂ MANIFESTARE A FORŢEI I pentru săptămîna Ghelari, Uzina de prepa semnate cantităţi de fier |
vechi. Ei s-au angajat ca
I record în siderurgie rare Teliuc, Cariera mi în cinstea Zilei de 23 I
Zlaşti
nieră
Sectorul
şi
Destoinicul
dovedesc
August să realizeze iute- |
Teliuc
MUNCII DE FORMARE A OMULUI NOU Combinatului colectiv al minier fapte responsabili grai planul la acţiunile
siderurgic
prin
l Hunedoara se alătură cu tatea cu care tratează finanţate pe întregul an I
sporite
celorlalte
forţe
sporirea aportului lor la
1987. '
Mîine se descFiid in Ca ţeaua instituţiilor social-cul- acest scop, o multitudine de colective muncitoreşti din
pitală lucrările Congresului turale, mass-media şi altele. forme şi mijloace, cu efica judeţul nostru, dorind să
educaţiei politice şi cultu Pornind de la aprecierea citate sporită. cinstească măreaţa săr
rii socialiste — larg forum secretarului general al parti Este apreciabil faptul că bătoare naţională cu noi
de manifestare a democra dului, tovarăşul Nicolae marea majoritate a organe şi importante succese în
tizării educaţiei noastre so Ceauşescu, potrivit căreia în lor de partid, de masă şi producţie. Astfel, pentru
cialiste, consacrată formă această etapă avem de-a obşteşti din judeţ au aşezat perioada 15—23 august
rii omului nou, profund de face cu o anumită rămînere cu fermitate în centrul ac a.c. — declarată săptă-
votat cciuzei socialismului şi in urmă a conştiinţei socia tivităţii lor obiectivele şi mînă record în produc
comunismului, generoaselor liste faţă de dezvoltarea for sarcinile economice pe acest ţie — siderurgiştii hune
idealuri de propăşire ne ţelor de producţie, precum an şi într-o perspectivă mai doreni şi-au propus obi
contenită a patriei, ale pă şi de la cerinţele şi exigen largă — creşterea mai ac ective deosebit de ambi
cii, cooperării şi securităţii ţele etapei pe care o stră centuată a producţiei fizi ţioase, între care a m i n
în lume. batem, organizaţia judeţea ce, cu deosebire în ramu tim: producerea peste
După cum se ştie, la pro nă de partid a acţionat şi rile reprezentative ale eco sarcinile aferente perioa
punerea tovarăşului Nicolae acţionează stăruitor pentru nomiei judeţului (cărbune, dei a 300 tone cocs me
Ceauşejcu, Congresul al perfecţionarea continuă şi minereuri, energie electrică, \ talurgic şi 150 tone cocs
XPI-lea a încorporat Pro modernizarea stilului şi me oţel de înaltă calitate), pre \ mărunt, 70 tone gudron
şi 00 tone produse dis
gramul ideologic în Progra todelor de muncă, introdu cum şi a productivităţii mun \ tilate — la uzina sir. 1
mul de făurire a societăţii cerea în întreaga activitate cii, reducerea consumurilor
obţinerea
socialiste multilateral dez politico-ideologică şi cultu- de materii prime, materia \ eocsocliimică, a 500 000
suplimentară
atelierul
o
rcductorl.
I.M.
Orăştle,
voltate şi înaintare spre co ral-educativă a unui spirit le, energie şi combustibili, \ kWh energie electrică de r> muşini, fre/.oral Sorin Aiulriea I.ucrhid la numai grupă
lu
realizează
munism — .expresie grăitoare nou, revoluţionar, care să ridicarea nivelului tehnic şi din centralele termoelec crări de calitate şi înaltă precizie. ,
a viziunii integratoare a asigure acesteia forţă spo calitativ al produselor, rea
partidului asupra' unităţii rită de pătrundere, convin lizarea sarcinilor la export,
dintre procesele materiale gere şi mobilizare a mase sporirea producţiei agrico
şi spirituale ale societăţii, lor de oameni ai muncii hu- le vegetale şi animaliere.
unitate care conferă dezvol nedoreni în. vederea trans Totodată, s-a acţionat şi se
tării de ansamblu dinamism, punerii in viaţă q sarcinilor acţionează mai sistematic
vigoare, caracter armonios economico-sociale ce le re pentru educarea ştiinţif ie
şi sol'riitate. Din această vin în actualul cincinal. rna te riaIistă, revoluţionar-pa-
perspectivă, în contextul o- Sub conducerea Comite triotică, etică şi estetică a
biectivelor aflate permanent tului judeţean de partid, oamenilor muncii, pentru se acţioneze cu energie şi răspundere maximă,
în centrul activităţii parti Consiliul judeţean de edu întărirea spiritului de răs
dului — alături de dezvolta caţie politică şi cultură so pundere, ordine şi discipli-,
rea şi perfecţionarea conti cialistă a acţionat pentru nă în muncă, în viaţa so la stringerea şi depozitarea furajelor! |
nuă a bazei tehnico-mate- coordonarea unitară a acti cială. deschiderea lucrărilor
La
riale a societăţii — se află vităţii tuturor organismelor Congresului educaţiei poli Am urmărit în două u- şire. Găsim în plină acti nerul şef al unităţii — fa
neîncetat formarea omului integrate în acest sistem, tice şi culturii socialiste, oa nităţi învecinate — C.A.P. vitate, la construirea unei tă de un necesar stabilit
nou, dezvoltarea şi afirma astfel încît, într-un front co menii muncii hunedoreni se Peştişu Marc şi C.A.P. şire de paie, mai mulţi de 182 tone de fîn, 246 to
rea plenară a personalită mun, să determine mutaţii angajează să depună toate Pe.ştişu Mic — care este cooperatori, în frunte cu ne de grosiere şi 950 tone
ţii umane pe toate planu calitative remarcabile în eforturile pentru propria lor stadiul strângerii şi depo Ladislau Demeter, vice de suculente —• 300 tone
rile vieţii materiale şi spiri conştiinţa, atitudinea şi com elevare spirituală, folosind zitării furajelor, cum se preşedintele unităţii. Aces de paie, 160 tone de fîn
tuale. portamentul oamenilor mun aceasta ca pîrghie esenţială preocupă conducerile co ta era mulţumit de felul şi 300 tone de siloz de
Formarea omului nou, cu cii faţă de valorile funda în creşterea contribuţiei lor lective pentru realizarea în care s-au mobilizat oa bună calitate. La fiecare
o înaltă conştiinţă socialis mentale ale societăţii noas la înfăptuirea marilor obiec necesarului prevăzut prin menii la strînsul paielor, sortiment, în perioada ur
tă presupune, în concepţia tre — munca, formarea unei tive economico-sociale adop balanţă, chiar a unui ex de hărnicia dovedită de mătoare se vor adăuga noi
partidului nostru, o acţiune concepţii ştiinţifice, mate tate de Congresul al XIII- cedent de nutreţuri, care ei, precizînd că, într-ade cantităţi. Astfel, mai avem
vastă, complexă şi de lun rialiste despre lume şi socie lea al partidului', programu să asigure o hrănire co văr, toate paiele din cîm.p pe pari. în cîmp, aproxi
gă durată, un proces care tate, dezvoltarea şi afirma lui ce va fi adoptat de Con respunzătoare a animale au fost strînse şi duse în mativ 40 tone de fîn, care
implică o multitudine de rea patriotismului socialist, gresul educaţiei politice şi lor în perioada de stabu- baza furajeră. Mai men se transportă în aceste zile
factori — producţia materia a spiritului de răspundere culturii socialiste, spre ne laţie. ţiona pentru vrednicie, pc cu atelajele membrilor
lă, familia, şcoala, organi socială şi civică în toate îm contenita înălţare a patriei La C.A.P. Peştişu Mare cooperatorii Vasile Avram, cooperatori. La grosiere se
zaţiile politice şi sociale, re prejurările — folosindu-se, în socialiste. se transportau şi clădeau Alexandru Ţîrlca, Iosif vor mai adăuga cocenii de
în şire ultimii baloţi de Kopoczi, Dumitru Carp, porumb, iar la suculente
paie rezultaţi de pe tere Vasile Călugăru cil o re sfecla de zahăr, care, aşa
în interiorul ziarului nurile recoltate de gnu. marcă specială pentru Ioan cum arată acum, promi
Existau în baza furajeră Suciu şi Aron Nistor, spe te o producţie bună.
nouă şire mari de paie. cialişti în clădirea şirelor Aşadar, după cum se
FORMAREA OMULUI NOU - EXPRESIE REVELATOARE De asemenea, fînarul era de paie şi fîn. vede, la cooperativa din
plin cu fîn de bună ca Cîte furaje şi-au asigu Peştişu Mare s-a acţionat
A UNEI POLITICI GENEROASE, PROFUND UMANE, litate (rezultat din trifo- rat pînă acum cooperato
A UNEI VIZIUNI UNITARE ASUPRA liene), o parte din finul rii din Peştişu Mare ? „A- MIRCEA LEPĂDATU
recoltat de pe pajiştile na vem deja puse la adăpost,
FĂURIRII SOCIETĂŢII NOI turale fiind depozitat în preciza Ioan Furca, ingi {Coniinuore în pag. a 3-a)
SPSS
Activitatea politlco-educativă şi cultural-artistică desfăşurată la nivelul judeţului reuneşte mit de oameni al muncii, stimulînţl creativitatea, punind în valoare ta
lentul locuitorilor acestor meleaguri încărcate de nepieritoare istorie şl împliniri fără seamăn ale anilor socialismului.
Fote NICOLAE GHEORGHIU
