Page 54 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 54

-~aq. 2                                                                                                                                        DRUMUL SOCIALISMULI






























               In ansamblul aminti     neze  fiecare  brigadă  pen­  muncă,   relcvind   exem­
             educative,  organizaţia  de  tru   realizarea   producţiei   plul   înaintat   al   brigăzi­
             partid de  ia întrepr  in-  prevăzute  pe  ani,  trimes­  lor   fruntaşe,   între   care
             dorea uliu  icră Uricani  a-  tre şi luni.         cele   conduse   do   minerii
             cordă o a  lenţie doose  îbi-  Altă   direcţie   esenţială   Gheorghe   Văsîi,   Ioan
             tă dezbate  rii. înţelegi  ?rii  a   activităţii   de   formare   Csiminga,   Gheorghe   Dur-
             şi aplicări  i în viaţă  de  a  unei  conştiinţe  econo­  lă,  loan  Cojocaru,  Tokes
             către toţi  oamenii a  ce­  mice   solide   a   minerilor   Andrei  şi  altele,  dar  şi
             rinţclor «  ;i exigenţe  lor  este   cea   a   înţelegerii   criticînd   atitudinea   îna­
             politicii  economice  a  faptului   că   sarcina   de   poiată faţă de muncă.
             partidului.   Aici,   un   ioc   creştere   a   producţiei   de   Trebuie   să   remarcăm
             important   îl   are   releva­  cărbune   trebuie   realiza­  că  recenta  adunare  a  oa­
             rea,  prin  dezbateri,  mese   tă  în  Condiţiile  reducerii   menilor   muncii   a   arătat
             rotunde,   prin   învăţămîn-   continue   a   consumurilor   că   activitatea   politico-
            •  tul  politico-ideologic  şi   de   materiale,   energie   şi   organizatorică   şi   tehnico-
             propaganda  vizuală  a  lo­  combustibili,  elemente  ca­  oconomică   dau   rezultate   Cadru   larg   democratic   de   afirmare   a   valorilor,   Fcsti   valul   naţional   „Cîntnrea   Komâniei“   a   evi
             cului  şi  rolului  industriei   re   vizează   nemijlocit   c-   îmbucurătoare.   Faţă   de   ţii   o   interpretative   ale   multor   colective   artistice   Iiunedorene.   alcătuite   din   oameni   ai   muncii   din   reprezei
             miniere,   cu   deosebire   xigenţele   mecanismului   perioada   corespunzătoare   economice.   între   acestea   apreciatul   cor   al   Combinatului   tliderurgic   „Victoria“   Câlan,   dirijat   de   prof,   vi
                                                                                              cea.
             carbonifere,   în   orientări­  economico-financiar.   în   a   anului   trecut,   colecti­
             le  date  de  Congresul  al   această   direcţie,   organi­  vul  nostru  a  realizat  o
             XlII-lea,   privitoare   la   zaţiile  noastre  de  partid,   creştere   la   producţia   fi­
             dezvoltarea   în   actualul   de   sindicat   şi   U.T.C.,   zică  dc  cărbune  cu  86  500
             cincinal  a  României  so­  dezbat   cu   regularitate   tone,  un  spor  de  1  857  kg
             cialiste.                căile   creşterii   producti­  cărbune   pe   fiecare   post
               în   toate   organizaţiile   vităţii   muncii,   reducerii   şi  o  economie  la  consu­
             de  bază,  în  cele  de  sin­  consumurilor   materiale,   muri  în  valoare  de  aproa­
             dicat  şi  U.T.C.  organizăm   îmbunătăţirii   calităţii   căr­  pe 6,5 milioane lei.
             dezbateri   asupra   indica­  bunelui,   modul   în   care   Realizările   colectivului
                                      trebuie   să   se   acţioneze
             torilor  de  bază  ai  econo­                      vor   creşte   considerabil
             miei.  subliniind  cu  pre­  pentru  întreţinerea  şi  re­  în   perioada   următoare   a
                                      pararea   utilajelor.   De   a-   anului şi în anul viitor.  Focul nestins
             cădere  nivelul  de  creşte­  semenea,   prin   întreaga                                                              Climat artistic roditor
             re  la  care  trebuie  să  a-   muncă   politico-organiza-   CONSTANTIN IACOB,
             jungă   producţia   de   căr­  torică   acţionăm   pentru   secretar adjunct     al creativităţii           în  cadrul  fertil  al  fes­  terar-muzicale,  64  forma­  tură  se  dbv
             bune   cocsificabil,   modul   întărirea   răspunderii,   or­  al comitetului de partid                   tivalului  muncii  şi  crea­  ţii  corale,  144  de  muzi-   apropiate   r
             în care trebuie să acţio­  dinii şi disciplinei în        al I.M. Uricani           ştiinţifice           ţiei  —  ctitorie  spirituală  .  că  uşoară,  160  tarafuri,   diene,   reuşi
                                                                                                                       a   „  E  p  o  c  i i    Nicolae   şi   orchestre   dc   muzică   convingător,
                                                                                                                       Ceauşcscu"   —   mişcarea   populară,  230  formaţii  de   mediul   peis
                                                                                              în  vatra  de  foc  a  Hu­
                                                                                                                                                                          tretelor,
                                                                                                                                                                                    <
                                                                                            nedoarei   activitatea   de   de   interpretare   şi   crea­  dansuri,  454  brigăzi  ar­  patosul   mur
                                 Şcoala muncii                                              creaţie  ştiinţifică  şi  teh­  un  element  cu  o  însem­  Este   merituoasă   preocu­  ţiile  de  gro;
                                                                                                                                                 tistice,
                                                                                                                       ţie  artistică  se  înscrie  ca
                                                                                                                                                        15
                                                                                                                                                                     ş.a.
                                                                                                                                                             fanfare
                                                                                            nică  este  direct  şi  per­
                                                                                            manent   subordonată   în­  nată  pondere  în  realiza­  parea   pentru   asigurarea   nale   au   d
                                                                                            făptuirii  în  cele  mai  bu­  rea   obiectivelor   educaţio­  permanenţei   activităţii   plastică   hun
              In  efortul  şi  angajarea   că   reflectă   însăşi   con­  tr-adevăr,   munca   este   ne  condiţii  a  marilor  o-   nale  ale  etapei  de  pro­  cultural-artistice,   prin   o  artă  milit;
             tinerilor   din   ateilerul   ştiinţa   înaintată   faţă   de   unica  sursă  dc  dezvoltare   biective  ce  ne  revin  în   funde   transformări   revo­  desfăşurarea,   de-a   lungul   slujba   nobil'
             „S.N.  320"  al  secţiei  ma-   aceasta.           a  patriei,  do  afirmare  a   prezent   şi   perspectivă.   luţionare  pe  care  o  par­  ultimelor  ediţii,  a  „Dia­  ale   socialisn
             şiîu-unelte   descoperim,   zi   Am   crescut   in   cultul   personalităţii.  Şi  noi,  ti­  Siderurgiştii   hunedoreni   curgem,   contribuind,   prin   logului   hunedorean"   şi   ţia   populară
             de   zi,   sensul   major   şi   muncii   încă   în   familie   nerii  atelierului  —  fie  că   au   obligaţia   şi   puterea   mijloacele   sale   specifice,   „Scena   vă   aparţine"   —   ca  un  nesec;
             real  al  muncii.  Aici  res­  —   părinţii   sînt   munci­  c   vorba   de   rectificatorii   de   a   asigura   economia   la   elevarea   spirituală   a   în  mediul  urban,  precum   valori,  ai  căi
             ponsabilitatea   se   expri­  tori  operatori  —,  ne  for­  Jenica   Moldovan,   Ale­  naţională,  ramurile  ei  de   oamenilor   muncii   hune­  şi   Ştafeta   cultural-artis-   desfăşoară   ai
             mă  în  faptele  de  muncă   măm  în  acest  cult  şi  aici,   xandru  Iiercş,  ori  de  fre­  virf  cu  oţeluri  de  cea  mai   doreni,   la   crearea   unui   tică   „Căutătorii   de   co­  tr-   ’ di
             şi  creaţie  ale  tinerilor,  în   în   întreprinderea   meca­  zorii   Aneta   Las’cu,   Mi-   înaltă   calitate,   cu   nimic   climat  optim  de  mobili­  mori"  —  în  mediul  ru­  ritii  .-aţii  n<
                                                                                                                                                                                 Expoz
                                                                                                                                                                          neşti.
             respectul   faţă   de   sarci­  nică,  devenită  pentru  noi   haela  Dvoschi  —  ştim  că   mai   prejos   decît   cele   zare  a  acestora  la  înfăp­  ral. întrecerile,  dc  pe  toate   zentativă  a  ci
                                                                                                                       tuirea  sarcinilor  de  plan,
             nile  ce  le  avem  de  înde­  tinerii,  şi  nu  numai  pen­  şcoala  muncii  în  care  ne   mai   bune   obţinute   pe   la   păstrarea   şi   valorifi­  treptele  ediţiei  a  VI-a  a   lare  în  actu;
             plinit.  faţă  dc  lucrul  bine   tru  noi,  ci  şi  pentru  cei   instruim  şi  ne  perfecţio­  plan   internaţional.   Ener­  carea   bogatului   tezaur   festivalului,   au   relevat   festivalului   z
                                                                                                            aeronau­
                                                                                                   nucleară,
             făcut.  Avem  credinţa  .—   în  plină  vîrs.tă,  o  şcoală   năm   poartă   pecetea   de   getica   industria   construc­  folcloric   al   judeţului,   la   strădania   pentru   ridica­  peste  270  de
                                                                                            tica,
             şi  credem  că  nu  greşim   a  muncii.  Aici  am  învă­  har  a  realităţii  epocii  în   toare  de  maşini  sînt  doar   receptarea   valorilor   so-   rea  ţinutei  artistice,  pen­  saturi,   cusătu
             afirmînd  —  că  muncă  pe   ţat   şi   ani   înţeles   cum   care   am   crescut   şi   ne   cîteva   domenii   în   care   cial-umane   ale   prezentu­  tru  promovarea  unui  re­  că,  obiecte  d
             care   o   desfăşurăm   aici   poţi  fi  tu  însuţi  parti­  formăm  spre  a  fi  demni   activitatea   creatoare   a   lui nostru socialist.  pertoriu   militant,   revo­  crustat,   măş
             reprezintă   criteriul   esen­  cipant,   prin   fapta   de   şi utili societăţii.  oamenilor  de  la  Combi­  Experienţa   acumulată   luţionar,  cu  adine  mesaj   reflcctînd   to;
             ţial   ele   manifestare   a   fiecare  zi,  la  izbînda'co­  MIRELA RADU,     natul   siderurgic   Hune­  de-a  lungul  ediţiilor  an­  educativ,   exigenţă   faţă   etnofolcloricc
             personalităţii   fiecăruia   lectivului  şi,  prin  aceas­  rectificator,      doara   este   implicată   în   terioare,   realizarea   uni­  de   calitatea   actului   de   ţului  —  din
                                                                                                                                                                          mult  de  juni;
                                                                                                                                                 cultură.
             dintre   noi.   Iar   atitudi­  ta,  la  opera  de  edificare   întreprinderea mecanică   ccl  mai  înalt  grad.  O  de­  tăţii  de  acţiune  a  tutu­       trunit  înalte  a
                                                                                                                                      educaţio­
                                                                                                                            factorilor
                                                                                                                       ror
             nea noastră faţă de mun-  a patriei. Pentru;că, în-          Oră ştie          monstrează   cu   prisosinţă                          în   ansamblul   activităţii   juriului   repul.
                                                                                            cele  115  invenţii  şi  ino­  nali,   a   întregului   activ   cultural-artistice   un   loc
                                                                                            vaţii   înregistrate   anul   cultural,   ne-a   permis   să   important   ocupă   creaţia   rii  lor  urmîn
                                                                                            trecut  şi  în  primul  se­  imprimăm   în   actuala   e-   literară   care,   în   judeţ,   tinşi  cu  titlul
                                                                                            mestru  din  1987,  a  căror   diţie   a   Festivalului   na­  este   reprezentată   prin   în   mişcarea
                                                                                            eficienţă   economică   de­  ţional   „Cîntarea   Româ­  şapte  membri  ai  Uniunii   pretare  şi  ere
                                                                                                                                                                          că  un  loc  di;
                              Realismul cunoaşterii                                         păşeşte   25   milioane   de   niei"  mai  multă  răspun­  Scriitorilor,  23  dc  scrii­  cupă   activitat
                                                                                                                       dere  şi  exigenţă  în  or­
                                                                                                Obţinerea
                                                                                                                                                tori  cu  cărţi  publicate  în
                                                                                            lei.
                                                                                                          unor  oţe­
                                                           j                                luri   inoxidabile   şi   aliate   ganizarea   şi   desfăşura­  edituri  şi  42  de  cena­  burilor,  a  erei
                                                                                            de  mare  puritate,  conce­  rea   activităţii   artistice.   cluri   şi   cercuri   literare,   fotografii   şi
                                                                                                                                                                          care,  în  actua
              îmbogăţirea   permanen­  deplin  eficienţa.  în  cazul   ş.a.  în  felul  acesta,  oa­  perea,   proiectarea   şi   e-   Un   obiectiv   important   a  căror  activitate  se  face   festivalul»  ai,  a
             tă  a  fondului  de  infor­  Casei   de   cultură   Deva   menii  reuşesc  să  pătrun­  xeeutarea   unor   instalaţii   urmărit  de  Comitetul  ju­  permanent   simţită   prin   vizibile   progr;
             maţie   ştiinţifică   repre­  este   vorba   de   numărul   dă  în  esenţa  unor  aspec­  cu   caracter   de   noutate   deţean  de  cultură  şi  e-   modalităţi   specifice.   Er
                                                                                                                                                                          tă  activitate  a
             zintă  o  trăsătură  distinc­  mare   de   cursuri   (peste   te  vizînd  ce  înseamnă  a   naţională   şi   mondială,   ducaţie   socialistă   a   fost   îşi   aduc   tot   mai   mult   falizată  la  tor»
             tivă   a   noii   personalităţi   20),  pe  această  temă,  a-   fi  ateu  şi  ce  este  ateis­  diversificarea   gamei   sor­  revederea   şi   reactualiza­  contribuţia   la   cunoaşte­  de  cultura  şi
             umane   specifice   perioa­  parţinînd   universităţii   mul,  cum  explică  ştiinţa   timentale,   modernizarea   rea   potenţialului   artistic   rea  şi  înţelegerea  de  că­  muncitoreşti   d
             dei  de  înflorire  spiritua­  cultural-ştiinţifice,   ciclu­  şi  religia  apariţia  omului,   şi   perfecţionarea   tehno­  pe   fiecare   localitate   şi   tre   oamenii   muncii   a   adueîndu-ne   —
             lă  deschisă  de  Congresul   rile  de  expuneri,  întâlni­  a  vieţii,  a  vieţuitoarelor,   logiilor  de  lucru,  sînt  doar   unitate   economică   sau   prefacerilor   revoluţiona­  matica   variată
             al   IX-lea   al   partidului.   rile   cu   personalităţi   ale   sînt   prezentate   noi   des­  o  mică  parte  din  ceea  ce   instituţie   în   parte,   pe   re,   la   cunoaşterea   figu­  ce  oglindeşte  îi
             O   personalitate   eliberată   vieţii   cultural-ştiinţifice   coperiri  din  domeniul  ge­  s-a   împlinit   în   ultima   baza   cunoaşterii   posibi­  rilor  de  eroi  —  nu  numai   ca  şi  viaţa  1
             de   influenţa   .superstiţii­  etc.               neticii,   elucidate   aşa-zi-   vreme la noi.         lităţilor   reale.   Aşa   s-a   legendari  ci  şi  ai  zilelor   acestor   meleag
             lor,   oferind   raţiunii   sale   De  o  largă  audienţă  se   sele  „mistere"  din  dome­  în  acest  timp  eroic  al   reuşit  ca  în  ediţia  a  VI-a   noastre,  dar  şi  la  o  mai   înalta   ţinută   z
            luciditate   şi   libertate.   bucură   brigada   ştiinţifi­  niul   eredităţii   ce   suscită   muncii  pentru  ţară,  pen­  a   festivalului,   judeţul   mare  sensibilizare  a  su­  formele  de  exj
             Desfăşurîndu-se   pe   baza   că  ale  cărei  deplasări  se   un   real   interes.   Brigada   tru  noi,  în  care  noul  tre­  Hunedoara  să  fie  prezent   fletului   omului   contem­  satisfacţii   şi
             Programului   ideologic   al   desfăşoară   cu   regularita­                   buie   să   se   regăsească   cu  peste  3  900  de  forma­  poran.           juriului   republ
             partidului,   educaţia   ma-   te,  sînt  tot  mai  mult  aş­  ştiinţifică   devine   astfel   pregnant  în  tot  ce  gîn-   ţii  si  400  cercuri  de  crea­  Creaţia  plastică  —  in­
             terialist-ştiinţifică   a   oa­  teptate  de  locuitorii  mu­  tot  mai  mult  o  modali­  dim   şi   înfăptuim,   side­  ţie,  care  antrenează  peste   tegrată   amplului   cadru   în   mesajul,
             menilor   muncii   porneşte   nicipiului.   în   funcţie   de   tate   educaţională   eficien­  rurgiştii   hunedoreni   ac­  ioo  000  oameni  ai  mun­  democratic  de  afirmare  a   în   sunetul   fioi
             de   la   premisa   obiectivă   opţiunile   acestora,   mem­  tă,  pe  măsura  exigenţelor   ţionează   cu   fermitate   cii.   Aceasta   înseamnă   o   valorilor  pe  care  îl  oferă   zenţe  pe  mare;
             a   schimbărilor   profunde   brii   brigăzii   au   selectat   stabilite   de   documentele   pentru   sporirea   aportului   triplare   faţă   de   prima   Festivalul   naţional   „Cîn­  afirmării   vale
             şi  accelerate  existente  în   teme   interesante,   pregă­  de partid şi de stat,  creaţiei  ştiinţifice  şi  teh­  ediţie,   fiecare   al   cinci­  tarea   României"   —   se   „Cîntarea   Ron
                                                                                                                                                                                       1
             cadrui   societăţii   socialis­                                                nice   la   materializarea   lea   cetăţean   al   judeţului   constituie   într-un   factor   descifrăm   însu ;
             te   multilateral   dezvolta­  tesc   experienţe   ştiinţifice   Prof. ANA MARIA MĂRILĂ,   sarcinilor ce le revin.  fiind   prins   într-o   formă   educaţional   de   puternică   vieţii  noastre  n
             te.   Modalităţile   educa­  semnificative,   folosesc   un   responsabilul       ANA ZENOVIA TEIUŞAN,    a   mişcării   artistice.   Pe   influenţă.   Creaţiile   mem­  Prof.  CONSTANŢII
             ţionale   folosite   în   acest   bogat   material   audio-vi-   brigăzii ştiinţifice   cercetător,       genuri,   potenţialul   artis­  brilor   Filialei   Deva-Pe-   vicepreşed
             sens   de   instituţiile   cul­  zual   ilustrativ,   cărţi   de   din cadrul Casei   centrul de cercetări   tic   actual   este   constituit   troşani  a  U.A.P.,  ai  cer­  al  Comitetului
             turale şi-au dovedit pe  popularizare a ştiinţei        de cultură Deva              al Combinatului      din  229  formaţii  de  tea­  curilor  existente  pe  Un­  de  cultu;
                                                                                                siderurgic Hunedoara   tru, 348 de montaje li-  gă aşezăm-intele de cul­     şi educaţie so
   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59