Page 54 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 54
-~aq. 2 DRUMUL SOCIALISMULI
In ansamblul aminti neze fiecare brigadă pen muncă, relcvind exem
educative, organizaţia de tru realizarea producţiei plul înaintat al brigăzi
partid de ia întrepr in- prevăzute pe ani, trimes lor fruntaşe, între care
dorea uliu icră Uricani a- tre şi luni. cele conduse do minerii
cordă o a lenţie doose îbi- Altă direcţie esenţială Gheorghe Văsîi, Ioan
tă dezbate rii. înţelegi ?rii a activităţii de formare Csiminga, Gheorghe Dur-
şi aplicări i în viaţă de a unei conştiinţe econo lă, loan Cojocaru, Tokes
către toţi oamenii a ce mice solide a minerilor Andrei şi altele, dar şi
rinţclor « ;i exigenţe lor este cea a înţelegerii criticînd atitudinea îna
politicii economice a faptului că sarcina de poiată faţă de muncă.
partidului. Aici, un ioc creştere a producţiei de Trebuie să remarcăm
important îl are releva cărbune trebuie realiza că recenta adunare a oa
rea, prin dezbateri, mese tă în Condiţiile reducerii menilor muncii a arătat
rotunde, prin învăţămîn- continue a consumurilor că activitatea politico-
• tul politico-ideologic şi de materiale, energie şi organizatorică şi tehnico-
propaganda vizuală a lo combustibili, elemente ca oconomică dau rezultate Cadru larg democratic de afirmare a valorilor, Fcsti valul naţional „Cîntnrea Komâniei“ a evi
cului şi rolului industriei re vizează nemijlocit c- îmbucurătoare. Faţă de ţii o interpretative ale multor colective artistice Iiunedorene. alcătuite din oameni ai muncii din reprezei
miniere, cu deosebire xigenţele mecanismului perioada corespunzătoare economice. între acestea apreciatul cor al Combinatului tliderurgic „Victoria“ Câlan, dirijat de prof, vi
cea.
carbonifere, în orientări economico-financiar. în a anului trecut, colecti
le date de Congresul al această direcţie, organi vul nostru a realizat o
XlII-lea, privitoare la zaţiile noastre de partid, creştere la producţia fi
dezvoltarea în actualul de sindicat şi U.T.C., zică dc cărbune cu 86 500
cincinal a României so dezbat cu regularitate tone, un spor de 1 857 kg
cialiste. căile creşterii producti cărbune pe fiecare post
în toate organizaţiile vităţii muncii, reducerii şi o economie la consu
de bază, în cele de sin consumurilor materiale, muri în valoare de aproa
dicat şi U.T.C. organizăm îmbunătăţirii calităţii căr pe 6,5 milioane lei.
dezbateri asupra indica bunelui, modul în care Realizările colectivului
trebuie să se acţioneze
torilor de bază ai econo vor creşte considerabil
miei. subliniind cu pre pentru întreţinerea şi re în perioada următoare a
pararea utilajelor. De a- anului şi în anul viitor. Focul nestins
cădere nivelul de creşte semenea, prin întreaga Climat artistic roditor
re la care trebuie să a- muncă politico-organiza- CONSTANTIN IACOB,
jungă producţia de căr torică acţionăm pentru secretar adjunct al creativităţii în cadrul fertil al fes terar-muzicale, 64 forma tură se dbv
bune cocsificabil, modul întărirea răspunderii, or al comitetului de partid tivalului muncii şi crea ţii corale, 144 de muzi- apropiate r
în care trebuie să acţio dinii şi disciplinei în al I.M. Uricani ştiinţifice ţiei — ctitorie spirituală . că uşoară, 160 tarafuri, diene, reuşi
a „ E p o c i i Nicolae şi orchestre dc muzică convingător,
Ceauşcscu" — mişcarea populară, 230 formaţii de mediul peis
în vatra de foc a Hu
tretelor,
<
nedoarei activitatea de de interpretare şi crea dansuri, 454 brigăzi ar patosul mur
Şcoala muncii creaţie ştiinţifică şi teh un element cu o însem Este merituoasă preocu ţiile de gro;
tistice,
ţie artistică se înscrie ca
15
ş.a.
fanfare
nică este direct şi per
manent subordonată în nată pondere în realiza parea pentru asigurarea nale au d
făptuirii în cele mai bu rea obiectivelor educaţio permanenţei activităţii plastică hun
In efortul şi angajarea că reflectă însăşi con tr-adevăr, munca este ne condiţii a marilor o- nale ale etapei de pro cultural-artistice, prin o artă milit;
tinerilor din ateilerul ştiinţa înaintată faţă de unica sursă dc dezvoltare biective ce ne revin în funde transformări revo desfăşurarea, de-a lungul slujba nobil'
„S.N. 320" al secţiei ma- aceasta. a patriei, do afirmare a prezent şi perspectivă. luţionare pe care o par ultimelor ediţii, a „Dia ale socialisn
şiîu-unelte descoperim, zi Am crescut in cultul personalităţii. Şi noi, ti Siderurgiştii hunedoreni curgem, contribuind, prin logului hunedorean" şi ţia populară
de zi, sensul major şi muncii încă în familie nerii atelierului — fie că au obligaţia şi puterea mijloacele sale specifice, „Scena vă aparţine" — ca un nesec;
real al muncii. Aici res — părinţii sînt munci c vorba de rectificatorii de a asigura economia la elevarea spirituală a în mediul urban, precum valori, ai căi
ponsabilitatea se expri tori operatori —, ne for Jenica Moldovan, Ale naţională, ramurile ei de oamenilor muncii hune şi Ştafeta cultural-artis- desfăşoară ai
mă în faptele de muncă măm în acest cult şi aici, xandru Iiercş, ori de fre virf cu oţeluri de cea mai doreni, la crearea unui tică „Căutătorii de co tr- ’ di
şi creaţie ale tinerilor, în în întreprinderea meca zorii Aneta Las’cu, Mi- înaltă calitate, cu nimic climat optim de mobili mori" — în mediul ru ritii .-aţii n<
Expoz
neşti.
respectul faţă de sarci nică, devenită pentru noi haela Dvoschi — ştim că mai prejos decît cele zare a acestora la înfăp ral. întrecerile, dc pe toate zentativă a ci
tuirea sarcinilor de plan,
nile ce le avem de înde tinerii, şi nu numai pen şcoala muncii în care ne mai bune obţinute pe la păstrarea şi valorifi treptele ediţiei a VI-a a lare în actu;
plinit. faţă dc lucrul bine tru noi, ci şi pentru cei instruim şi ne perfecţio plan internaţional. Ener carea bogatului tezaur festivalului, au relevat festivalului z
aeronau
nucleară,
făcut. Avem credinţa .— în plină vîrs.tă, o şcoală năm poartă pecetea de getica industria construc folcloric al judeţului, la strădania pentru ridica peste 270 de
tica,
şi credem că nu greşim a muncii. Aici am învă har a realităţii epocii în toare de maşini sînt doar receptarea valorilor so- rea ţinutei artistice, pen saturi, cusătu
afirmînd — că muncă pe ţat şi ani înţeles cum care am crescut şi ne cîteva domenii în care cial-umane ale prezentu tru promovarea unui re că, obiecte d
care o desfăşurăm aici poţi fi tu însuţi parti formăm spre a fi demni activitatea creatoare a lui nostru socialist. pertoriu militant, revo crustat, măş
reprezintă criteriul esen cipant, prin fapta de şi utili societăţii. oamenilor de la Combi Experienţa acumulată luţionar, cu adine mesaj reflcctînd to;
ţial ele manifestare a fiecare zi, la izbînda'co MIRELA RADU, natul siderurgic Hune de-a lungul ediţiilor an educativ, exigenţă faţă etnofolcloricc
personalităţii fiecăruia lectivului şi, prin aceas rectificator, doara este implicată în terioare, realizarea uni de calitatea actului de ţului — din
mult de juni;
cultură.
dintre noi. Iar atitudi ta, la opera de edificare întreprinderea mecanică ccl mai înalt grad. O de tăţii de acţiune a tutu trunit înalte a
educaţio
factorilor
ror
nea noastră faţă de mun- a patriei. Pentru;că, în- Oră ştie monstrează cu prisosinţă în ansamblul activităţii juriului repul.
cele 115 invenţii şi ino nali, a întregului activ cultural-artistice un loc
vaţii înregistrate anul cultural, ne-a permis să important ocupă creaţia rii lor urmîn
trecut şi în primul se imprimăm în actuala e- literară care, în judeţ, tinşi cu titlul
mestru din 1987, a căror diţie a Festivalului na este reprezentată prin în mişcarea
eficienţă economică de ţional „Cîntarea Româ şapte membri ai Uniunii pretare şi ere
că un loc di;
Realismul cunoaşterii păşeşte 25 milioane de niei" mai multă răspun Scriitorilor, 23 dc scrii cupă activitat
dere şi exigenţă în or
Obţinerea
tori cu cărţi publicate în
lei.
unor oţe
j luri inoxidabile şi aliate ganizarea şi desfăşura edituri şi 42 de cena burilor, a erei
de mare puritate, conce rea activităţii artistice. cluri şi cercuri literare, fotografii şi
care, în actua
îmbogăţirea permanen deplin eficienţa. în cazul ş.a. în felul acesta, oa perea, proiectarea şi e- Un obiectiv important a căror activitate se face festivalul» ai, a
tă a fondului de infor Casei de cultură Deva menii reuşesc să pătrun xeeutarea unor instalaţii urmărit de Comitetul ju permanent simţită prin vizibile progr;
maţie ştiinţifică repre este vorba de numărul dă în esenţa unor aspec cu caracter de noutate deţean de cultură şi e- modalităţi specifice. Er
tă activitate a
zintă o trăsătură distinc mare de cursuri (peste te vizînd ce înseamnă a naţională şi mondială, ducaţie socialistă a fost îşi aduc tot mai mult falizată la tor»
tivă a noii personalităţi 20), pe această temă, a- fi ateu şi ce este ateis diversificarea gamei sor revederea şi reactualiza contribuţia la cunoaşte de cultura şi
umane specifice perioa parţinînd universităţii mul, cum explică ştiinţa timentale, modernizarea rea potenţialului artistic rea şi înţelegerea de că muncitoreşti d
dei de înflorire spiritua cultural-ştiinţifice, ciclu şi religia apariţia omului, şi perfecţionarea tehno pe fiecare localitate şi tre oamenii muncii a adueîndu-ne —
lă deschisă de Congresul rile de expuneri, întâlni a vieţii, a vieţuitoarelor, logiilor de lucru, sînt doar unitate economică sau prefacerilor revoluţiona matica variată
al IX-lea al partidului. rile cu personalităţi ale sînt prezentate noi des o mică parte din ceea ce instituţie în parte, pe re, la cunoaşterea figu ce oglindeşte îi
O personalitate eliberată vieţii cultural-ştiinţifice coperiri din domeniul ge s-a împlinit în ultima baza cunoaşterii posibi rilor de eroi — nu numai ca şi viaţa 1
de influenţa .superstiţii etc. neticii, elucidate aşa-zi- vreme la noi. lităţilor reale. Aşa s-a legendari ci şi ai zilelor acestor meleag
lor, oferind raţiunii sale De o largă audienţă se sele „mistere" din dome în acest timp eroic al reuşit ca în ediţia a VI-a noastre, dar şi la o mai înalta ţinută z
luciditate şi libertate. bucură brigada ştiinţifi niul eredităţii ce suscită muncii pentru ţară, pen a festivalului, judeţul mare sensibilizare a su formele de exj
Desfăşurîndu-se pe baza că ale cărei deplasări se un real interes. Brigada tru noi, în care noul tre Hunedoara să fie prezent fletului omului contem satisfacţii şi
Programului ideologic al desfăşoară cu regularita buie să se regăsească cu peste 3 900 de forma poran. juriului republ
partidului, educaţia ma- te, sînt tot mai mult aş ştiinţifică devine astfel pregnant în tot ce gîn- ţii si 400 cercuri de crea Creaţia plastică — in
terialist-ştiinţifică a oa teptate de locuitorii mu tot mai mult o modali dim şi înfăptuim, side ţie, care antrenează peste tegrată amplului cadru în mesajul,
menilor muncii porneşte nicipiului. în funcţie de tate educaţională eficien rurgiştii hunedoreni ac ioo 000 oameni ai mun democratic de afirmare a în sunetul fioi
de la premisa obiectivă opţiunile acestora, mem tă, pe măsura exigenţelor ţionează cu fermitate cii. Aceasta înseamnă o valorilor pe care îl oferă zenţe pe mare;
a schimbărilor profunde brii brigăzii au selectat stabilite de documentele pentru sporirea aportului triplare faţă de prima Festivalul naţional „Cîn afirmării vale
şi accelerate existente în teme interesante, pregă de partid şi de stat, creaţiei ştiinţifice şi teh ediţie, fiecare al cinci tarea României" — se „Cîntarea Ron
1
cadrui societăţii socialis nice la materializarea lea cetăţean al judeţului constituie într-un factor descifrăm însu ;
te multilateral dezvolta tesc experienţe ştiinţifice Prof. ANA MARIA MĂRILĂ, sarcinilor ce le revin. fiind prins într-o formă educaţional de puternică vieţii noastre n
te. Modalităţile educa semnificative, folosesc un responsabilul ANA ZENOVIA TEIUŞAN, a mişcării artistice. Pe influenţă. Creaţiile mem Prof. CONSTANŢII
ţionale folosite în acest bogat material audio-vi- brigăzii ştiinţifice cercetător, genuri, potenţialul artis brilor Filialei Deva-Pe- vicepreşed
sens de instituţiile cul zual ilustrativ, cărţi de din cadrul Casei centrul de cercetări tic actual este constituit troşani a U.A.P., ai cer al Comitetului
turale şi-au dovedit pe popularizare a ştiinţei de cultură Deva al Combinatului din 229 formaţii de tea curilor existente pe Un de cultu;
siderurgic Hunedoara tru, 348 de montaje li- gă aşezăm-intele de cul şi educaţie so