Page 55 - Drumul_socialismului_1987_08

NR. 9 252 6 DUMINICA, 16 AUGUST 1987 Pag. 3

un univers pe care arhitecţii

rai aproape da dorinţele noastre

La panoul fruntaşilor proape 30 000 oro şi mul­ trase dc aici, se va trccc
publicat dc ziarul ..Scân­ te alte valori importante. la întocmirea de proiectc-
teia", pe perioada care a — Intr-adevăr, sînt im­ lip pentru generalizare. în
trecut din acest an Insti­ portante aceste economii, acest scop colaborăm cu
tutul de proiectare I-Iune- mai ales că sînt obţinute I.N.C.E.R.C. Bucureşti şi
doara-Deva ocupă primul prin studiu şi trudă în filiala din Iaşi a acestui
loc în întrecerea socialistă faţa planşetei. Care este institut, precum si cu
desfăşurată între unităţile situaţia sarcinilor fizice ? LC.P.R.O.M. Iaşi.
de profil din întreaga ţară. — Au fost finalizate .şi — Dc fapt, ce se face
în acelaşi context, al me­ predate documentaţiile pen­ pe strada Lenin ?
ritelor incontestabile, tre­ tru 3 100 apartamente, din — Se construiesc blocuri
buie amintit şi faptul că care circa 1 400 aparta­ de locuinţe cu fundaţie
în competiţia desfăşurată mente sînt pentru frontul prefabricată, cu stîlpi şi
în 1986, institutul nostru de lucru 1987/1988. Rină planşcc prefabricate. Pe
judeţean de proiectare s-a la 30 septembrie se va pre­ şantier nu se va face nici
situat pe locul IV. Saltul da şi diferenţa de docu­ un fel di- cofrare, ci doar
Sinletizind întreaga ex­ roaselor sacrificii şi jert­ acţiuni destinate elevi­ cu adevărat spectaculos mentaţii pînă la acoperi­ operaţii de montaj. Dura­
perienţă umană: „Istoria fe umane. Tăria lui a lor, tinerilor şi vârstni­ realizat în acest al doilea rea integrală a planului ta de execuţie sc va scurta
simţitor
prin
transferarea
reprezintă, aşa cum a- fost în permanenţă uni­ cilor pentru a se pătrun­ an al cincinalului, precum în fabrică (undo sînt rea­
şi dorinţa de a cunoaşte
preeia tovarăşul Nicolae tatea eu pămîntu! sacru de de o neţărmurită mân­ I.P.H. HUNEDOARA - lizate prefabricatele -—
Ceâiişescu, una din ştiin­ al patriei. drie patriotică,- genera­ câteva din preocupările ac­
ţele sociale de cea mai Nicăieri istoria nu este toare de fapte măreţe. tuale ale harnicului colec­ D E V A n.n.) a unui însemnat vo­
mare importanţă pentru atît de bogată în trăiri Privită astfel, istoria tiv ne-au determinat să a- lum de manoperă. în plus,
înţelegerea evoluţiei so­ eroice ca la npi, unde prilejuieşte un contact dresăm cîteva întrebări pe această etapă, iar în materialele folosite au nu­
cietăţii, un factor esen­ tradiţia faptelor mari larg, cu experienţa u m a ­ tovarăşului arhitect Du­ trimestrul IV se vor pre­ meroase îmbunătăţiri. Ast­
ţial de educare patrioti­ păstrează exemple, ce de nă şi contribuie hotărâtor mitru Arnuîşescu, directo­ da proiectele pentru . lo­ fel, pentru pereţii exte­
riori
că şi revoluţionară a ma­ mult, încă de cînd erau la formarea personalită­ rul Institutului ele proiec­ cuinţele din frontul do lu­ uşoare se cu folosesc panouri
izolaţie
termică
selor, de dezvoltare a în viaţă, şi-au cîştigat ţii. Ea se constituie în tare Hunedoara-Deva. cru 1988/1989. Pc ansam­
sentimentului de răspun­ universalitate, iar azi is­ mijlocul cel .mai eficace — înainte de a vorbi blul anului 1987, institutul îmbunătăţită, pereţii in­
teriori sînt din prefabrica­
dere faţă de soarta na­ toria îşi extrage cu rîv- de cultivare a patriotis­ mai pe larg despre obiec­ nostru va elabora — su­
te din beton uşoare şi din
ţiunii, a hotărîrii ferme nă substanţa devenirii mului care dezvoltă tivele ce le avem — ne-a plimentar programului de înlocuitori de lemn, iar c-
a tuturor cetăţenilor de din faptele lor. Ţinutul declarat interlocutorul — proiectare — documentaţia
da­
sentimentul
a-şi închina toată ener­ Zarandului este şi el un pregnant c i v i c e . Azi, trebuie să amintesc acum. pentru circa 900 de apar­ lementelc nestrueturalc
toriei
(parapeţi de balcoane, ghe-
gia, elanul şi puterea de astfel dc loc. Ţebea, Cri- în preajma marii sărbă­ tamente.
at calită­ muncă şi chiar viaţa, da­ istoria ţării, faptele oa­ tori de la 23 August, că — Ce obiective majore ne de ventilaţie etc.) sînt
ţi unităţi şan, Mesteacăn, Curcchiu, menilor poartă emblema­ toţi oamenii muncii din fabricate din sliclociment.
i Bătrîn- că va fi necesar, înflo­ Cheia, Dupăpiatră, Ribi- tic însemnele devenirii, există la ora actuală în Toate acestea sînt prefini-
ririi şi apărării patriei...“. ţa, Baia de Cri.ş amintesc ale măreţiei şi demnităţii unitatea noastră s-au mo­ activitatea colectivului sate sau total finisate în
Privit prin prisma a- do momente înălţătoare, bilizat exemplar în acest I.P.H. ? fabrică. Pe viitor dorim
cesto-r sublinieri, .poporul hotărâtoare ale istorici poporului stăpîn pe soar­ an reuşind, pe peiâoada — Sînt multe, însă voi să folosim şi băi spaţiale
român apare în istoric în neamului care ţin perma­ tă. Ea încununează în tot care a trecut, să-şi reali­ aminti numai cîteva. în şi cămări spaţiale, gata
măreţia efortului de crea­ nent treaz fiorul dragos­ ce am creat, fără egal, zeze şi chiar să-.şi depă­ primul rînd, ridicarea ni­ finisate.
începînd cu Congresul al
ţie, înălţînd, peste împo­ tei de ţară. Cunoaşterea şească angajamentele pri­ velului tehnic al proiecte­
—
Pentru că a venit
trivirile vremii, opere semnificaţiei lor devine IX-lea al partidului, în­ vind gradul de industria­ lor. Adică, prin adoptarea vorba de viitor, vă rugăm
ţelepciunea poporului.
nemuritoare. Istoria i-a o necesitate. Nu întkn- lizare a lucrărilor, utili­ do noi soluţii şi tehnici
să ne spuneţi la ce se gân­
fost un exemplu de trăi­ plător, factorii educaţio­ Prof. DORIN CR1ŞAN, zarea mai largă a proiec­ de execuţie vrem să asi­ desc arhitecţii hunedoreni?
re eroică a cărui biruin­ nali locali şi judeţeni or­ Liceul industrial telor tip, reducerea chel­ gurăm, la finele actualu­
ţă este rezultatul nume­ ganizează aici numeroase „Avram lancu“ Brad tuielilor materiale, a con­ lui cincinal, o productivi­ — Ne preocupă- îmbună­
sumurilor de combustibil tate mai mare în execu­ tăţirea confortului, de lo­
şi de materiale energo-in- ţie — de peste 2 aparta- cuire prin creşterea supra­
„tensive, de metal, ciment, mente/om/an. Pentru a- feţelor interioare, îmbună­
şi
Pentru ca oamenii să înţeleagă manoperă ş.a. ceasta colectivul institu­ tăţirea izolaţiei condensului,
termice
eliminarea
—
Vă rugăm, tovarăşe
tului a conceput o struc­
tot mai director, să exemplificaţi tură nouă a clădirilor, cu extinderea acoperişurilor
ţii coti- rezultatele bune amintite stîlpi şi planşcc dală. A cu şarpantă prefabricată,
ă redea normele dreptului socialist prin cîteva rezultate în­ fost experimentată cu bu­ rezolvarea problemei in­
i inter- registrate. ne rezultate la blocul 15 stalaţiilor (pentru ca sub­
por- — De pildă, faţă de in­ din Deva, blocul 13 din solul să devină un spa­
)ziţiilor, Asociaţia juriştilor co­ lor unităţi socialiste şi consiliile oamenilor mun­ dicii normaţi, s-a obţinut Petroşani ş.a. în acelaşi ţiu util locatarilor), îmbu­
Expozi- laborează cu un impor­ categorii de oameni ai cii, au organizat punerea o eionomie de 102,3 tone mod au fost proiectate şi nătăţirea soluţiilor funcţio ­
. perso- tant număr dc organiza­ .muncii care pot, sau sînt în discuţia colectivelor de de oţel beton şi alte la­ blocurile de pe str. V. I. nale ale apartamentului' .şl
arta ţii şi instituţii obşteşti şi implicate în săvîrşirea muncă a celor care au minate, 931,2 tone de ci­ Lcnin din Deva, aflate în multe altele. Vrem ca lo­
ană, ca de cultură, pentru for­ unor acte antisociale. comis abateri de la pre­ ment, peste 190 mc de construcţie. Din punct de cuinţa să devină ea însăşi
pusă în marea şi afirmarea în Pe această linie, utili­ vederile legale, prelucra­ lemn răşinoase, 40 mp de vedere al structurii, aceste un „spaţiu viu" pentru be­
idealuri viaţă a unei conduite u- zăm o gamă largă de for­ rea unor hotărîri jude­ fontă radiatoare, 2,7 tone blocuri reprezintă o pre­ neficiari !
Crea- mane în deplină concor­ me şi modalităţi menite cătoreşti. Folosim, de
înscrie danţă cu hotărârile do să reţină atenţia colec­ asemenea, judecăţile cu de conductori electrici, mieră naţională. Pe baza Interviu realizat de
or de partid şi legile ţării, cu tivelor şi oamenilor mun­ publicitate lărgită şi a manoperă în volum de a- învăţămintelor ce vor fi MARIN NEGOIŢĂ
tori îşi principiile şi normele e- cii asupra cauzelor sau celor la faţa locului, unde
tea în- ticii şi echităţii sociale. împrejurărilor ce pot fa­ sint invitate persoane ca­
* „l/i- în întreaga activitate voriza comiterea actelor re au legătură cu fapta
româ- pe care o desfăşurăm pu­ ilegale. în acest sens, fo­ judecată. De regulă, ju­
repre- nem un accent cu totul losim cu eficienţă spori­ decata la faţa locului se
popu- deosebit pe înarmarea tă „Tribuna democraţiei", încheie cu pronunţarea
li.ţic a tuturor categoriilor de adunările generale ale verdictului, ceea ce este
iemnat oameni ai muncii cu cu­ oamenilor muncii, sesiu­ dc natură să asocieze
— ţe- noaşterea legilor, a tutu­ nile consiliilor populare, imediat gravitatea faptu­
erami- ror actelor normative, un important număr dc lui şi „răsplata" cuvenită.
in în- astfel încât să-i ajutăm consfătuiri pe probleme­ împreună cu organiza­
uilare, să evite ■ încălcarea pre­ le apărării avutului ob­ ţiile dc masă şi obşteşti,
zonele vederilor legale, atît în ştesc şi ale protecţiei vom folosi în continua­
judc- .muncă, cit şi în viaţa muncii, mesele rotunde re şi alte forme şi mo­
mai socială. în această orien­ cu diverse categorii dc dalităţi dc acţiune cu ea-
tu in­ tare, împreună cu orga­ oameni ai muncii. în racter preventiv.
ri ale nizaţiile dc partid, de acelaşi timp, Asociaţia IOAN RETEGAN,
auto- masă şi obşteşti, nc-am juriştilor, împreună cu preşedintele
i dis- concentrat şi no concen­ organele .şi organizaţiile Asociaţiei juriştilor
ureat. trăm atenţia asupra ace- de sindicat şi U.T.C., cu Hunedoara
inter-
rtisti-
îl o-
leclu- Conştiinţa permanentei angajări
’ de
itive,
ţie a Dăcă ar fi să ne defi­ mii de metri eubi dc an- toate forţele în atinge­
/:
stra nim prin ceva anume, roca men te depuse pen­ rea cotei finale a bara­
ceas- cred că ar trebui să vor­ tru ridicarea acestei jului, pentru terminarea
iene- bim întîi de toate de an­ grandioase opere-unicat a tuturor lucrărilor centra­ Să se acţioneze cu energie şi răspundere maximă
asele gajare şi dăruire pentru constructorilor hidroener- lei hidroelectrice Păcli-
urile a contribui cit mai sub­ getieieni din această par­ şa, cu termen de dare în
îdeţ, stanţial la aplicarea po­ te de ţară. Am dat în funcţiune în luna septem­ (Urmare din pag. 1) Vasile Nemeş, împreună de fibroase .şi grosiere sta­
te- liticii energetice a parti­ funcţiune un grup ener­ brie a acestui an, dar şi cu cooperatorii Nicolae bilit prin balanţă.
:lată, dului. getic la centrala princi­ în ridicarea celei de la cu energie şi răspundere Stanciu, Gheorghe I-Iorvat, — Cîte suculente aţi în-
aun- Numai astfel apele pală hidroelectrică' „Re­ Haţeg. Toate presupun pentru asigurarea din timp Gheorghe Ciorogar şi Ti- siloznt din necesarul de
•ilor cristaline ale Rîului Ma­ tezat", apoi, la scurtă un mare şi complex vo­ a necesarului de nutreţuri, nel I-Iorvat. Alţi coopera­ 920 tone ?
prin re din Retezat au putut vreme alte două centrale lum de muncă. Să spu­ ba chiar pentru crearea tori — Dan Lorincz, Nico­ — Pînă la această dată,
t şi fi zăgăzuite de barajul în aval, la Clopotiva şl nem doar că zilnic sînt unor. surplusuri care să le lae Smadici, Traian Dan, nimic. Aici, intr-adevăr,
care astăzi a ajuns la Ostrovu Mic. Dar cel mai depuse peste 7 000 tone Gheorghe Popa ş.a. — stăm mai rău, deoarece
înălţimea de 1012 m. Nu­ nou succes al nostru este de anroeamente şi argilă, permită o furajare cores­ transportau cu atelajele nici sfecla furajeră, culti­
M’ile punzătoare a animalelor
mai în acest fel am reu­ încheierea lucrărilor de că sînt excavaţi mii de finul în baza furajeră. vată pe o suprafaţă de
şit zidirea acestei cetăţi montaj a noii centrale metri cubi de umpluturi, pe tot parcursul stabula- — Din necesarul de 415 cinci hectare, nu promite
era, de lumină, statornic aşe­ de la Ostrovu Mare şi ţiei. o recoltă prea mare. Am
ore- zată la loc de cinste lin­ intrarea în probele teh­ că în fiecare moment tre­ Cum se prezintă lucru­ tone de fibroase şi 583 semănat, în schimb, 35
î a gă inima miilor de con­ nologice. Toate acestea buie rezolvate probleme rile la C.A.P. Peştişu Mic ? tone de grosiere — arăta de hectare cu porumb pen­
structori ai Antreprizei au însemnat pentru Ni­ de maximă importanţă şi Şi aici am întîlnit o pre­ Ileana Radu, inginerul şef tru siloz.
al cooperativei — am pus
de construcţii hidroener­ colae Hortolomei, Ştefan complexitate pentru bu­ ocupare sporită din partea pînă acum la adăpost 220 în aceste condiţii condu­
.sul getice Rîu Mare-Retezat. Simion, Francisc Duda.ş, nul mers al treburilor. conducerii unităţii, a coo­ tone do fin şi 350 tone de cerea unităţii agricole din
Ne mândri m de bună Ion Teacă, Nicolae Sas, peratorilor pentru ca paie­ paie. Restţil de fin. pînă Peşti.şu Mic, toţi coopera­
GA seamă cu multe împli­ Dionisie Socaci, muncă şi Ing. MIHAI TELEANU, le şi finul să ajungă cit torii trebuie să-şi concen­
niri, concretizate în mi­ iarăşi muncă, efort şi secretarul mai grabnic la adăpost. la necesar, se află pe pari treze eforturile pentru a
in lioane de kilowaţi-oră strădanii. comiteţului de partid Astfel, erau antrenaţi la in cîmp şi sc transportă strînge fără pierderi toate
pulsaţi în sistemul ener­ în aceste zile sărbăto­ al A.C.H. transportul paielor din in continuare. Cu siguran­ resursele de nutreţuri ca­
getic naţional, în mii şi reşti, sîntem angajaţi cu Rîu Mare-Retezat cîmp mecanizatorii Vasilc ţă ne vom asigura şi în re mai există. în scopul
Habor, Ilio Gruniţan şi acest an întreg necesarul acoperirii deficitului. .