Page 58 - Drumul_socialismului_1987_08

•i. 2 DRUMUL SOCIALISM!.

OAMENII DE LA COCSERIE! Perioadă hotărltoare pentru Mobilizare exemplară

încheierea lucrărilor
Nu întîmplător, despre Alexandru Farcaş, Gheor­ în vederea îndeplinirii
eocsari se vorbeşte cu tot ghe Grozăvescu, Agapia 20,01
atîta dragoste şi fespect Gherghina, Carol Gostian,.
ancestral ca despre ţăranii Daniel Greifenstein, Ioan de gospodărire a şcolilor integrale a ş :
care trudesc pe cîmpiile Oţoiu, Ioan Pascu, Mihai y(%-
20,3<
fertile pentru pîinea ţării. Poleac, Ion Panaite, Ion Luna august trebuie să să-şi deplaseze de urgenţă sarcinilor de plan
„Cîmpia" cocsarilor este Renta, Vichente Şerban, însemne o perioadă de echipa de muncitori pen­
reprezentată de cuptoarele Andrei Spunei, Cornel concentrare a eforturilor, tru efectuarea grabnică a
şi celelalte instalaţii com­ Teeru, Petru Toma şi mulţi atît a conducerilor şcoli­ lucrărilor solicitate. Tot la (Urmare din pag. 1) de către majoritatea celor
plexe ale fluxului de fa­ alţii. lor, cu sprijinul consiliilor această şcoală, combustibi­ înscrişi la cuvînt pe asi­
bricaţie, spaţii care nu — Pe drumul deschis de populare, cit şi al sectoa­ lul pentru anotimpul fri­ prinderii, în perioada ana- gurarea unor cit mai bune
sînt deloc aride, ci au be­ vechii cocsari — ne spu­ relor şi întreprinderilor guros a fost procurat doar lizată, să fie realizat şi, la condiţii de realizare e- 21,IU
neficiul focurilor ce nu se nea Andrei Petresc, secre­ de gospodărie comunală şi în parte. Pe unul dintre unii indicatori, chiar de­ xemplară a producţiei pen­
sting niciodată, fiind din tarul comitetului de partid locativă, cooperativelor geamuri era afişat „Pro­ păşit. Dintre acestea amin­ tru export, indicator deo­
această cauză deosebit de al uzinei nr. 1 din C-S. meşteşugăreşti şi altor fac­ gramul de vacanţă“. tim: asigurarea bunei gos­ sebit de important, la a
fertile. Iar oamenii de lin­ Hunedoara — urcă în pre­ tori pentru încheierea lu­ Genericele ne-au părut in­ podăriri, păstrări şi folo­ cărui îndeplinire trebuie 21,30
gă aceste flăcări veşnice zent alţi oameni, mal ti­ crărilor de reparaţii, pre­ teresante. Nu am reuşit siri a materiilor prime, racordate toate forţele u-
dau patriei, mai precis in­ neri, care şi-au ales aceas­ gătirea tuturor localurilor însă să ne convingem da­ materialelor, combustibi­ manc şi tehnice din uni­
dustriei noastre naţionale, tă frumoasă meserie şi sînt de învăţămînt în vederea că s-au organizat ori nu. lului şi energiei, prin or­ tate. S-a dat expresie lar­
tot un fel de pîine, la fel animaţi permanent de do­ deschiderii nouiui an şco­ Cele două cadre didactice ganizarea unei evidenţe gului ecou şi satisfacţiei
de bună şi de necesară — rinţa de a spori şi mai lar. programate de serviciu în stricte a consumurilor, sti- tuturor oamenilor muncii 21,4.'
cocsul. „Noi — ne spunea mult rezultatele din dome­ La Şcoala generală Că- această perioadă, la ora mulîndu-se colectivele ca­ din întreprindere faţă He
recent sing. Liviu Ciubu- niul fabricării cocsului. lan, lucrările de întreţine­ vizitei noastre nu erau so­ re au realizat economii; prevederile înscrise în re­
că, şeful secţiei cocsifica­ Dintre aceştia îi putem a- re şi reparaţii se află în site încă în şcoală... crearea condiţiilor optime centul Decret al Consiliu­
re din C.S. Hunedoara — minti pe Dorian Manea, stadiul final. S-au efectuat, Şcoala generală Batiz pentru punerea în func­ lui de Stat, în care sînt
nu vom uita niciodată Cornel Guţu, Glgi Neţoiu, de către cooperativa meş­ (clasele I—IV) se prezintă ţiune la termen a noilor stabilite măsuri stimulato­
Ml
faptul că secretarul gene­ Lehel Csariady, Miron Ră- teşugărească „Streiul" din în general bine. Făcînd capacităţi de producţie, rii pentru colectivele din diop
ral al partidului, tovarăşul dulin, Octavian Preda şi localitate, zugrăveli, vopsiri însă ocolul clădirii ne-am prin întărirea conlucrării unităţile economice care 6,30
Nicolae Ceauşescu, a aşe­ alţii. de socluri la sălile de cla- convins că mai sînt necc- dintre furnizori, construc­ îşi îndeplinesc în totalita­ agri
juri
zat dezvoltarea industriei în mod firesc, alături tori şi beneficiari, un rol te sarcinile de plan la 8,00
grele în rîndul obiective­ de instalaţiile pentru fa­ însemnat avîndu-1 asigura­ producţia destinată pieţei Fior
lor prioritare ale construc­ bricarea cocsului s-au con­ NOUL AN DE INVĂTAMlNT rea din timp a maşinilor externe. 9,05
toril
ţiei socialiste, în scopul struit, în timp, şi instala­ şi utilajelor necesare, pre­ In ansamblul său, adu­ $tiri
creşterii potenţialului eco­ ţii de captare şi epurare a SE PREGĂTEŞTE ACUM cum şi intensificarea rit­ narea generală a oameni­ teză
nomic al ţării şi asigurării gazului de cocs şi de re­ murilor de lucru la mon­ lor muncii de la l.M. Orăş- ţară
bazei materiale pentru toa­ cuperare a subproduselor taj. tie a relevat faptul că stă tor;
Iară
te ramurile economiei. în chimice care luau naştere. să, culoare din cele trei sare unele reparaţii la în cadrul dezbaterilor, în puterea acestui destoi­ J1,Q<
acest fel, din necesitatea Prin urmare, lingă cocsari corpuri de clădiri. „Ceea burlanele de scurgere a tovarăşii Titi Zurba, Nico­ nic colectiv muncitoresc 11,05
de a asigura cocsul nece­ au apărut chimiştii. Iată ce a ridicat probleme mai apei de pe acoperiş. Ma­ lae Rusan, Ioan Blaga, Ti- de a elimina în scurt timp 12,35
ruli
sar pentru fabricarea fon­ aici doar cîţiva dintre chi­ serioase au fost lucrările gazia de lemne era goală. beriu Crişan, Maria Nasta. neajunsurile proprii, de a 15,01
tei a luat naştere cU ani miştii fruntaşi ai C.S. Hu­ de reparaţii capitale la Şcoala generală din Că- reprezentînd colectivele recupera restanţele la u-' dio-
in urmă şi uzina noastră nedoara : Liviu Maier, Ioan grupurile sanitare", după lanu Mic (clasele I—IV) din aproape toate secţiile nele produse şi a mhjora ope:
cocsochimică, respectiv Olar, Viorel Popa, Fran- cum ne-a relatat tovarăşa face corp comun cu loca­ şi atelierele unităţii, au plusurile înregistrate, in­ 1G,0(
Cea
bateriile propriu-zise de cisc Pop, Alexandru Uilu- învăţătoare Cornelia To- lul căminului cultural. La reliefat — într-un pronun­ cit să încheie acest an, al ce;
cocsificare. în perioada pe can, Marin Mirea, Elemer naşcu. uşile din spate ale ambe­ ţat spirit critic .şi autocri­ doilea al cincinalului t nou
care cu mîndrie patrioti­ Locsei, Cornel Cristca, lo­ Nu aceeaşi situaţie am lor instituţii ar fi necesa­ tic — ; unele greutăţi şi 1986'—1999 eu planul înd ecoi
că şi dragoste neţărmuri­ sif Hurt, Victor Ciciu şi întîlnit la Şcoala generală re reparaţii serioase, poa­ neajunsuri care mai există •plinit la toţi indicatori, de i
tă o numim „Epoca Nicolae alţii. Nu-i putem uita pe Băcia. Deşi comanda prin te chiar înlocuirea lor. încă în activitatea de pro­ fizici şi de eficienţă eco­ Ore
Ceauşescu", harnicul nostru cei care asigură întreţine­ care se solicita efectuarea Magazia de lemne e goa­ ducţie, propunînd soluţii nomică, cinstind prin re­ jurr)
mîn
colectiv de muncă a par­ rea instalaţiilor : Petru Ar- lucrărilor dc zugrăveli şi lă. Buruienile au inundat concrete, capabile să ducă zultate bune si foarte bu­ Ron
ticipat în mod direct la tean. Victor Baloşin. Petru reparaţii a fost depusă la aşa-zisa curte în care oră- la înlăturarea grabnică a ne în producţie măreaţa 22.0C
-Moi
toate transformările înnoi­ Bacner, Marin Bădeancă. timp la; S.G.C.L. Simeria, : tăniile satului scurmă în tuturor aspectelor negati­ sărbătoare de la 23 Au­ 7 *irn
toare care au avut loc în Ladislau Doboly, Ştefan Lucrul rin a' început nici. voie. Te încearcă o senza­ ve şi implicit la creşterea gust, Conferinţa Naţională ¿4,01
secţia cocsificare. Cele mai Matyas, Constantin Pn'.cn. acum. Şi sînt destule de ţie de părăsire ? ! . Noroc eficienţei şi calităţii pro­ a partidului şi rea de a
importante prefaceri vizea­ Solomon Sălăşan, Emil Să- făcut: reparaţii' la tencu, CU sediul C.A.P. Sîncrai duselor realizate.' Un ac­ 40-a aniversare a procla­
ză atingerea unor înalte lăgean, Iulian Şerban şi ială, zugrăveli, lucrări de mutat şi el de curînd în cent deosebit a fost pus mării Republicii.
cote calitative şi de efi­ mulţi alţii. La un loc — tîmptărie, vopsitorie. .„Aşa această clădire !
cienţă în întreaga noastră muncind în perimetrul un­ intîrziaţi nu am fost nicio . . A ş a d a r, preocupările D
:
activitate". de focurile nu se sting dată. Cînd o să mai fac pentru „deschiderea în bu­ ZUti
Am notat multe nume niciodată.— toţi aceşti oa­ curăţenie ?",. ne spunea cu ne condiţii a noului an DREPTURILE Şl AVANTAJELE mir
de „veterani", oameni cu meni care formează colec­ năduf îngrijitoarea Viorica şcolar, sînt diferite. Păşind NEJ
13 iu
peste 30 ani vechime în tivul marii uzine cocsoehi- Toma. Aproape că nu e- în a doua- parte a lunii ECONOMISIRII LA C.E.C. A);
uzina cocsochimică hune- mice hunedorene contri­ xistă uşă unde să nu august e necesar ca lucră­ pitr
:
doreană: Ion Ardeleanu, buie la sporirea producţiei lipsească clanţa, ori să nu rile do reparaţii să intre Casa de Economii şi' tra sumele economisite M) ;
Nicolae Blejan, Mircea de cocs necesară siderur­ se deschidă greu, pereţi peste tot în stadiul final I Consemnaţiuni este sin­ şi depuse pe un instru­ PE'
(Pa
Breaz, Viorel Brczovan, giei. zgîriaţi sau murdari. în gura instituţie din ţara ment de economisire timp căi;
losif Crăciun, Gheorghe MIRCEA DIACONU astfel de condiţii e nece­ Raid realizat de noastră autorizată să păs­ nelimitat. Casa de .• Eco­ Căr
Codreanu, Cornel Farcaş, M. LIVEZEANU sar ca S.G.C.L. Simeria MINEL BODEA treze economiile băneşti nomii şi Consemnaţiuni nir<
(Cu
ale populaţiei. are obligaţia de a le croi
Pentru sumele depuse. păstra şi restitui atunci LOI
Acţiuni concrete pentru cunoaşterea Participare semnaţiuni asigură tutu­ cînd titularul sau per­ Urn
(Mi
Casa de Economii şi Con­
soanele cu drept de dis­
tor<
ror depunătorilor urmă­ poziţie le solicită.
Imprescriptibilitatea
şi aplicarea legislaţiei muncii amplă, toarele drepturi şi avan­ ţionează şi asupra dobîn- (Sti
ac­
J3 I
taje :
Dis
răspundere • Garanţia statului es­ zilor sau cîştigurilor cu­ jad
venite la sumele depuse,
Popularizarea, cunoaşte­ Renunţîndu-se în mare confruntă oamenii- intr-o te concretizată în faptul ele (Fii
rea, aplicarea şi respecta­ măsură la caracterul uni­ anumită perioadă, — a fost că depunerile la C.E.C. puţind fi încasate Şi
cui
rea legislaţiei referitoare lateral dc popularizare a şi rămînc apoi una dintre şi hărnicie! pe orice fel de instru­ oricînd. caş
la raporturile de muncă legilor, doar prin afişarea cerinţele de maximă im­ ment de economisire, I3U.
•
Sumele păstrate ia
se află permanent în aten­ lor în extras, organele sin­ portanţă căreia i s-a acor­ (Urmare din pag. 1) precum şi dobînzile sau C.E.C., indiferent de in­ sah
ţia organelor .şi organiza­ dicale au extins practica dat o mare atenţie. S-a cîştigurile cuvenite aces­ Cil
de
strumentul
economi­
tur.
ţiilor sindicale. Acest lu­ folosirii cadrului organiza­ pus accentul pe încheierea lor de cartofi şi sfeclă a tora, se restituie oricînd sire pe care sînt dopase, Zitc
cru, întrucît, alături de toric oferit de adunările şi executarea contractului celor peste 2 000 tone de la cererea titularului sau dobînzile şi cîştigurile roşi
celelalte organisme şi or­ de grupă sindicală, a in­ individual de muncă, a gunoi aflate în platforme a persoanelor împuterni­ atribuite, indiferent de mc
(Lu
ganizaţii de masă şi ob­ struirilor din cluburi şi că­ prevederilor regulamente­ pe cîmp. cite de acesta. Jan
şteşti — sindicatele au mine muncitoreşti, de des­ lor de ordine interioară, Cooperatorii din brigă­ mărimea lor, sînt scuti­ tri i
mari răspunderi în aceas­ făşurarea activităţilor din stabilitatea şi vechimea în zile conduse de Verghelia • Păstrarea secretului te de impozite şi taxe. De
tă direcţie. Avînd perma­ cadru] celor 73 cursuri de muncă a personalului, apă­ Jurca, la Boz şi Mărcuţa constă în aceea că unită­ asemenea transferul de­
nent în atenţie o aseme­ rarea avutului obştesc şi Cioază — la Tîrnăviţa pre­ ţile C.E.C. şi personalul punerilor pe numele moş­
nea realitate, Consiliul ju­ angajarea răspunderii ma­ găteau pentru batozat inul lor nu furnizează nici o tenitorilor este scutit de
deţean al sindicatelor, ee- Din activitatea teriale şi disciplinare a oa­ recoltat de pe 40 de ha. informaţie altor persoa­ impozite şi taxe. II
io locale şi organizaţiile menilor, respectarea nor­ Pe combine se aflau la ne fizice sau juridice în ceti
sindicale desfăşoară, prin sindicatelor melor privind protecţia şi datorie mecanizatorii Mir­ legătură cu numele de­ • Titularul unui in­ 198
forme şi modalităţi speci­ securitatea muncii, respec­ cea Voica şi Nicolae Cioa­ punătorilor şi ale titula­ strument de economisire E
fice, o intensă muncă în tarea prevederilor Decre­ ză. Preşedintele coopera­ are oricînd, la depunerea 41,
acest scop. universităţi muncitoreşti, tului 400/1981. tivei loan Bedea, preciza rilor depunerilor, cu su­ iniţială sau ulterior, po­ E
depuse
în acest context, trebuie precum şi a numeroaselor Cu toate acestea, frec­ că batozarea inului este, mele numele lor de şi aceştia sibilitatea de a împuter­ 52,
17,
pe
orice nici şi alte persoane să
spus că prioritar pe agen­ cursuri de perfecţionare ventele cazuri de neres- de asemenea, în prag de alte informaţii în legătu­ E
da de lucru a sindicatelor profesională. In municipiul pectare a regulilor şi nor­ finalizare. ră cu operaţiile efectua­ dispună de sumele cco- 14,
pe
său.
nimisite
numele
se află acţiunile menite Hunedoara, la Călan şi mativelor care stau la ba­ O intensă activitate se te pe numele titularilor, 75,
E
să ducă la mai buna popu­ Haţeg bunăoară, în cadrul za raporturilor de muncă desfăşura în grădina le­ împuternicirea poate fi 25,
larizare şi cunoaştere a le­ „Lunii educaţiei juridice" ne îndreptăţesc să afirmăm gumicolă a unităţii. Coor­ • Pentru sumele depu­ dată pe timpul vieţii ti­ 1, I
gislaţiei. Relevant este acţiunile organizate au că în activitatea organelor donate de tehniciană Ele­ se la Casa de Economii tularului prin interme­
în acest sens faptul fost însoţite de acordarea şî organizaţiilor sindicale na Juncu, şefa fermei le­ şi Consemnaţiuni, titula­ diul „Clauzei de împu­ E
unor consultaţii juridice, privind cunoaşterea, apli­ gumicole, cooperatoarele ternicire" sau, după de­ 22,
că, in colaborare cu Aso­ cu exemplificări locale. In carea şi respectarea legis­ din echipa condusă de rii acestora primesc do- *
ciaţia juriştilor. Direcţia întreprinderile miniere din laţiei muncii se mai mani­ Letiţia Bedea recoltau cea­ bînzi sau cîştiguri. Do­ cesul său, prin „Dispozi­ 70, I
judeţeană pentru proble­ Valea Jiului, la I.M. Bar­ festă şi unele "lipsuri şi pa (s-au livrat la Agro- bînzile se calculează a- ţia testamentară". Per­ 18,
me de muncă şi ocrotiri za şi U.U.M.R. Crişcior, în neajunsuri. Există încă su­ coop peste 50 tone), ustu­ nual, iar cîştigurile se soanele împuternicite pot
sociale, cu concursul con­ dispune, ca şi titularul, 1 23
alte unităţi economice se' perficialitate, formalism şi roiul şi ardeiul. Alte coo­ acordă prin trageri la de întregul sold al in­
ducerilor Unităţilor socia­ folosesc cu rezultate tot sînt organizate unele acţiuni peratoare efectuau între­ sorţi lunare sau trimes­
liste, de la începutul anu­ mai bune stihiile de ra­ şterse, fără finalitate prac­ ţinerea culturilor. Remar­ triale. strumentului de economi­ = \
lui şi pîuă în prezent a dioamplificare, la intrarea tică, neatractive, cu un căm preocuparea pentru Atît dobînzile, dt şi sire, puţind cere şi lichi­
fost organizat un mare nu­ şi ieşirea din schimburi slab conţinut şi concreteţe. asigurarea apei la legume. cîştigurile variază ca mă­ darea acestuia.
măr de activităţi în acest fiind prezentate elemente­ De aici şi o participare Astfel, pe tot parcursul rime, corespunzător in­ Titularul depunerilor ii r
scop, la care au luat parte le de noutate, cazuri con­ nesemnificativă, atît din zilei aici funcţionează trei strumentului de economi­ poate cere oricînd schim­ da:
peste 470 de jurişti şi spe­ crete de încălcare a legis­ punct de vedere numeric, aripi de ploaie eu 56 de sire pe care sînt depu.se barea persoanelor împu­ şi
cialişti. Din diversitatea laţiei muncii ete. dar şi al interesului mani­ aspersoare. Echipa de iri­ sumele. ternicite şi chiar renun­ fl sul
formelor şi mijloacelor uti­ Asigurarea unui conţinut festat de oameni. gaţii formată din coope­ ţarea la autorizarea al­ rul
lizate, cele mai eficiente adecvat acţiunilor organi­ - Pentru înlăturarea aces­ ratorii Sabin Lucaci, loan • Imprescriptibilitatea tor persoane dc a dispu­ rat
CU!
if-au dovedit conferinţele, zate. bogat în semnificaţii, tora este necesar să sc ac­ Trif şi loan Cucu este per­ sumelor depuse dă drep­ ne de sumele economisite gr;
¡simpozioanele, mesele ro­ care să răspundă în cel ţioneze cu mai multă in­ manent la datorje, stră- tul titularilor de a păs- de acesta. înt
tunde, expunerile, dezba­ f mai înalt grad probîeme- sistentă. duihdu-se să asigure apa mi
terile şi dialogurile. * lor de fond cu care se VALENTIN NEAGU Ia toate culturile.