Page 6 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 6
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
Conferinţa judeţeană Hunedoara CAMPANIA AG&5COLÀ DS VARÀ
a educaţiei politice şi culturii socialiste Amplă mobilizare 2-Al
nur
(Urmare din pag. t) repare. Am primit şi uti n,no 'u, l-.v
(Urmare din pag. 1) cretarul general al parti deţul nostru continuă să Participanţii la dezbateri laje de mare capacitate 11.35 Lume;
* Teii
dului, tovarăşul Nicolae se menţină şi uncie nea au exprimat hotărîrea fer pentru transportul baloţi- ghiozil
rilor hunedoreni, munci Ceauşescu, cea mai amplă junsuri, îndeosebi în ceea mă a activului judeţean lor. Le-am trimis înapoi, „Kroil
I’rodu
tori, ingineri, tehnicieni, şi cuprinzătoare manifes ce priveşte implicarea tu din domeniul educaţiei po miercuri de pe 20 de ha deoarece n-am avut ce lui d<
ţărani cooperatori, tineri tare cultural-educativă, ca turor forţelor educaţionale litice şi culturii socialiste din cele 30 cultivate. încărca în ele..." Episot
şi vîrstnici, cadrelor didac re reuneşte sub emblema pentru mobilizarea comu de a nu precupeţi nici un Nu aceleaşi lucruri bune In ce priveşte recolta X2.ro Din c
Iui rc
tice, tuturor slujitorilor sa generoasă toate talen niştilor, a tuturor oameni efort pentru ridicarea la le putem spune în privinţa rea finului, preşedintele * Mu.
vieţii spirituale hunedorc- tele poporului român. lor muncii la înfăptuirea un nivel calitativ superior eliberării terenului de paie, preciza că au fost cosite 13.00 Allmn
unde din cele 170 ha ce
ne. Un deosebit accent este sarcinilor economico-socia- a activităţii complexe de au fost ocupate cu grîu, 630 ha din cele 850 ha (părţii
* Mit
Au fost evidenţiate tot pus în cadrul Festivalului le, a planurilor şi progra formare a omului nou, con paiele au fost strînse doar fineţe naturale, aflîndu-se prînz
odată unele lipsuri şi nea naţional „Cîntarea Româ melor de dezvoltare, pen structor al socialismului şi pe pari în cînip 400 tone comod
junsuri din domeniul edu niei" pe dezvoltarea, sub tru sporirea fermităţii şi comunismului în patria de pe 30 de ha. De ce ? Ne de fîn şi în baza furajeră grafici
supărat,
răspunde,
Fran
teeele
caţiei politice şi culturii toate componentele sale, a intransigenţei, a spiritului noastră — România socia 70 de tone. Deci şi la anima
socialiste şi au fost trasate creaţiei tehnico-ştidnţifice. ofensiv împotriva oricăror listă. cise Vlădoane, preşedintele transportul finului din Macşti
cooperativei :
„Deoarece
căi de acţiune pentru înlă Obiectivele urmărite de ca concepţii retrograde, străi Conferinţa a aprobat eînvp trebuie să se acţio Operei
stă
de
presa
balotat
Tclcsp
de
turarea lor, în scopul ridi drele tchnico'-iriginereşti ne ideologici şi concepţiei programul de măsuri pri •trei zile defectă şi cei de pentru
cării aces.tci activităţi la din judeţul nostru au vi partidului nostru. vind perfecţionarea şi ridi neze cu mai multă ener * Di i
înălţimea exigenţelor for zat introducerea unor noi Este nevoie de un efort carea pe o treaptă calitativ la S.M.A. nu au venit să o gie. patriei
albasti
mulate de Programul ideo metode de exploatare şi susţinut pentru înlăturarea superioară a activităţii po •voară
logic al partidului, de do tehnologii de mare produc superficialităţii în munca litico-idcologice şi cultural- nunati
cumentele Congresului al tivitate în_ ramura extrac de educaţie, a formalismu educative, pentru îmbună Sccvci
torului
XIII-lca al partidului, tivă, mecanizarea comple lui. Lipsurile din activita tăţirea şi creşterea eficien 1-1,50 Cu tri
de tovarăşul Nicolae xă a minelor, asimilarea şi tea consiliilor de educaţie ţei întregii munci educa târg (
Kep
Ceauşescu, secretarul gene realizarea unor noi tehno politică şi cultură socialis tive. Marine
ral al Partidului Comunist logii specifice condiţiilor tă se datorează într-o bună Dc asemenea, conferinţa Sociali
Român, preşedintele Repu de zăcămînt, creşterea can- măsură şi modului în care a desemnat delegaţii la cel 15.00 închid
mul ui.
blicii Socialiste România. 1 tităţii de cărbune cocsifi- acestea sînt îndrumate de de-al IlI-lea Congres al E- 19.00 Tclcju
In cadrul dezbaterilor cabil prin îmbunătăţirea organele municipale, oră ducaţiei Politice şi Cultu 19.15 Ţara i
din conferinţă ou luat cu- metodelor de spălare, crea şeneşti şi comunale de rii Socialiste. * Kpo
vîntul tovarăşii: Rafila rea şi asimilarea de noi partid, care nu asigură în în aplauzele entuziaste epoca
luţioilil
lacob, Constantin lovănes- tehnologii pentru obţinerea totdeauna un sprijin efi ale celor prezenţi, confe O o cum
cu, Vasile Dragomir, Vasile unor oţeluri cu caracteris cient pentru a-şi îndeplini rinţa a adoptat textul u- în jud
Blendea, Eugen Bruzan, tici superioare, creşterea rolul şi atribuţiile cu ca nei telegrame adresate 19.35 Cîntar«
(color)
Virgil Sicoe, Aurel Benea, siguranţei de funcţionare re sînt învestite. C.C. al P.C.R., tovarăşului ţării
Angela Jurmoni, Eugen şi fiabilităţii utilajelor e- Conferinţa judeţeană a NICOLAE CEAUŞESCU, iubit".
Evu, Graţian Faur, Tiberiu nergetice, sporirea produc stabilit ca — acţionînd în secretar general al Parti Kmisiu
'U
Istratc, Ileana Bărţan, tivităţii muncii prin indus lumina indicaţiilor tovară dului Comunist Român, * . (
Alexandru Truţă, Cornelia trializarea şi utilizarea pe şului Nicolae Ceauşescu — preşedintele Republicii So ca ti ei
Stănescu, Dănilă Moldo scară largă a prefabrica organele şi organizaţiile de cialiste România, în care, cu Coi
van, Iaroslava Bercy, telor cu nivel înalt de fi partid, organizaţiile de printre altele se spune: tură ş
ciulisti
Ghcorghe Pogan. nisare în activitatea de masă şi obşteşti, instituţii „Dezbaterile din cadrul Arad
Materialele prezentate cit construcţii şi altele. le cultural-educative să-şi Conferinţei judeţene au re 20.15 Film îi
şt participanţii la dezba Pe baza experienţei acu intensifice preocupările levat hotărîrea fermă a „Pe c
teri au subliniat faptul că mulate de-a lungul ediţii pentru perfecţionarea ac activului din domeniul 21.50 TClejui
a crescut preocuparea or lor anterioare, Consiliul tivităţilor cultural-educati muncii politico-idcologice cu ni, :
ganelor şi organizaţiilor de judeţean de educaţie poli ve, îmbunătăţirea conţinu şi cultural-educative de ri 20.00 Telejuj
partid din judeţ, a orga tică şi cultură socialistă, tului acestora, sporirea e- dicare la un nivel calitativ V An
nizaţiilor de masă şi ob Comitetul do cultură au ficienţei şi a rolului lor superior a acestei activităţi, 20,20 Orizon i
şteşti, a tuturor factorilor reuşit să imprime, în ac formativ. întreaga activi corespunzător etapei isto ţific
educaţionali pentru ridica tuala ediţie a Festivalului tate politico-educativă şi rice pe care o parcurgem. 20.35 Tezaur
lor)
rea nivelului politico-ideo naţional „Cîntarea Româ culturală de masă trebuie Au fost evidenţiate acţiu * Cre:
logic do pregătire profe niei", multă răspundere şi să fie orientată în mod ho nile întreprinse pentru în preţl p
sională, ştiinţifică, de cul exigenţă în organizarea şi tărî! spre mobilizarea oa făptuirea consecventă a a Fest
tură generală a comuniş desfăşurarea activităţii ar menilor muncii la îndepli politicii partidului în dome nai „C
nici“
tilor, a celorlalţi oameni ai tistice. Aşa s-a reuşit ca nirea exemplară a planu niul ideologic, al educaţi 20,55 O ceri
muncii; mijloacele activi în ediţia a Vl-a a festi lui pe anul 1987 şi pe în ei, culturii şi artei, în ve un con
tăţii politico-idcologice şi valului, judeţul Hunedoara tregul cincinal, punîndu-se derea formării şi dezvoltă» li tic —
petenţă
cultural-educative au fost să fie prezent cu peste un mai mare accent pe as rii conştiinţei socialiste 21,10 Lauroa
concentrate în mai mare 3 900 de formaţii artistice, pectele calitative ale acti înaintate, a afirmării tot înconjuraţi cu toată căldura sufletească, cu sentimente lului r
şi
viitorii
afeeţiune,
Hunedoarei
măsură în direcţia creşte cuprinzînd 90 000 membri, vităţii economice, perfec mai puternice a trăsături de dragoste penelului sînt în Ia grădiniţele desăvîrşiril primelor tarea
* Prez
artişti
ceasul
ai
rii contribuţiei oamenilor în care se includ şi cele ţionarea organizării mun lor morale ale omului nou. „opere". cluburi
muncii de la oraşe şi sate peste 400 de cercuri şi ce cii, reducerea consumurilor Antrenaţi în marele e- valul
la înfăptuirea obiectivelor nacluri de creaţie. Evolu de materii prime, materia fort naţional pentru în creaţiei
şi sarcinilor stabilite de ţia formaţiilor artistice le, energie şi combustibil, făptuirea obiectivelor cco- 21.50 ’’ 'ur
partid, la obţinerea de noi hunedorene în recenta e- creşterea productivităţii nomico-sociale şi politico-
şi tot mai importante re tapă republicană a Festi muncii, îmbunătăţirea ca educative adoptate de Con Onorarea contractelor încheiate
zultate în producţie, în valului naţional „Cîntarea lităţii produselor, îndepli gresul al XIII-lca al parti
dezvoltarea economico-so- României" a constituit, de nirea sarcinilor la export, dului, reprezentanţii Hune
cială a ţării. sigur, momentul de vîrf al creşterea răspunderii în doarei cărbunelui şi a oţe cu partenerii externi DEVA : D
(Patria);
In cadrul conferinţei s-a întrecerilor din ampla ma muncă. lului, a energiei electrice sus — scria
arătat că în perioada care nifestare. Aşezămintele de cultură şi a zidirilor fără prece ta); HUNEI
a trecut de la Congresul Judeţul Hunedoara şi-a de la sate trebuie să des dent, ai Hunedoarei chimi (Urmare din pag. 1) Executiv al C.C. al P.C.R., ţiunea Topc
st
al XIII-lca, organele şi or asigurat o personalitate făşoare o tot mai amplă ei şi a ogoarelor pîinii, a privind realizarea integra — A); (i>
călătoare
ganizaţiile de partid, insti spirituală despre care vor activitate politico-educati cercetărilor ştiinţifice şi a lă a planului de export pe Omul din l
tuţiile de cultură din ju besc acţiuni şi manifestări vă pentru ridicarea con versului izvorât din ampla luna iulie şi pe întregul căra); PETLÎ
r
deţ şi-au intensificat acti de rezonanţă cum sînt fes ştiinţei oamenilor muncii, Chitare a României — vă de produse de cea mai an, prevederile recentului toma iul Iv
(Parîng);
vitatea de educare a oame tivalurile judeţene şi inter- întărirea ordinii şi disci asigură, mult stimate tova bună calitate. In acest Decret al Consiliului de curcştilor >(<
nilor muncii, în special a judeţene „Sarmis", „Călu- plinei, mobilizarea maselor răşe secretar general, că sens, cum nc spunea ing. Stat privind desfăşurarea Un oaspete
lupe
rea);
tineretului, în spirit revo şerul transilvănean", „Tir- pentru sporirea producţii sînt hotărîţi să facă do Rodica Sasu, şeful compar şi stimularea activităţii de urs (Cultura
luţionar. în lumina orien gul meşterilor populari", lor vegetale şi animaliere, vada capacităţii şi vredni timentului C.T.C., pe între export au găsit un larg Locotenent
tărilor tovarăşului Nicolae Luna culturii şi educaţiei întărirea proprietăţii ob ciei în muncă pentru a da gul flux de fabricaţie a ecou şi o unanimă apro ccafarul); r.i
Ceauşescu, la temelia în socialiste pentru tineret — şteşti, înfăptuirea noii re viaţă sarcinilor ce le revin sporit exigenţa controlului bare în rîndurile celor ce tul lui Bacii
tregului proces educativ au Costeşti, festivalul obiceiu voluţii agrare. în acest al doilea an al calităţii, începînd chiar de muncesc în întreprinderea PKT1ULA :
mă tra
dar
fost aşezate cunoaşterea rilor populare de iarnă Un mai mare accent se actualului cincinal. la recepţia materiei prime. noastră — conchidea ing. rcsc); ANII'
măreţelor realizări obţinu „Colinda ţării pentru mi cere a fi pus pe ridicarea De reţinut atenţia acorda Costache Năforaiţă. Ştim da a G-a . (
te în anii socialismului, e- nerii Văii Jiului", săptă- la un nivel tot mai înalt Vă rugăm să primiţi, tă prevenirii apariţiei de că mai avem posibilităţi UTUGANI: S
(Retezat);
12
vocarca trecutului glorios mînilc cultural-educative a activităţii de educare a mult stimate tovarăşe fectelor, activitatea de con de îmbunătăţire a activi ciine de cin
de luptă al poporului ro de la nivelul comunelor, maselor în spiritul concep Nicolae Ceauşescu, asigu trol interfazic a-vînd astfel tăţii pe care o desfăşurăm, Şic); GU HA
ui
mân. Toate acestea au con oraşelor şi municipiilor ţiei înaintate a partidului rarea legământului fierbin un scop „profilactic". că nu am pus în totalitate tălia ; din oriA
iui)
tribuit la educarea oame desfăşurate sub generice nostru despre lume şi via te şi solemn al comunişti Tot în sprijinul creşterii în valoare potenţialul teh cadru la m
nilor muncii în spiritul semnificative. ţă, al materialismului dia lor, al factorilor educaţio calităţii produselor şi asi nic şi uman de care dispu Lupii mările
dragostei şi ataşamentului Graţie politicii profund lectic şi istoric, pe creşte nali, al tuturor oamenilor gurării ritmicităţii produc- nem. Noile reglementări GEOAGIU-B.
faţă de patrie şi partid, fa democratice promovate de rea nivelului de pregătire muncii hunedoreni, de a •ţiei se înscriu şi eforturi eu privire la cointeresarea rea haiducii
cultur-A;
hz
ţă de cauza socialismului partidul şi statul nostru, profesională, pe lărgirea depune întreaga noastră le stăruitoare depuse de materială a oamenilor mun îă —' AU‘iile
şi comunismului. învăţământul asigură acce orizontului de cunoaştere. capacitate de creaţie ma lăcătuşii din subordinea cii în realizarea producţiei BRAZI: Pini
în acelaşi timp, în des sul nestingherit al tutu în cadrul activităţii po- terială şi spirituală în sluj maistrului Ioan Burcică,şi de export ne stimulează Vandana —
(Casa do cui
obiectivului
ba
făşurarea muncii politico- ror tinerilor ţării la valo litico-ideologice şi cultural- stabilit înfăptuirii Congresul al ale ajutorilor de maiştri şi mai mult, ne solicită la RIA: Incredi
de
idcologice şi cultural-edu rile culturii şi civilizaţiei. educative vor trebui să-şi XlII-lea al partidului — din secţie, între care-i a- o muncă intensă, mai efi şui); ILXA:
(Lui
cative s-a pus un mai ma Şcoala îşi dezvoltă tot mai găsească o reflectare tot mîntiim pe Adrian Ungur, Bachus Gomp
LARI:
re accent pe educaţia ma- mult nobila menire de a mai amplă politica exter trecerea României la sta Ilie Dumitrescu şi Ionel cientă. Dar, în acelaşi timp, rui).
diul dc ţară socialistă cu
terialist-ştiinţifică şi urna- cultiva în rîndul tinerei nă a partidului şi statului un nivel mediu de dezvol Petriş. împreună, ei au e- şi furnizorii de materii
nist-revoluţionară a tinere, generaţii sentimentul dra nostru, mutaţiile ce au loc tare — obiectiv ce se va fecluat revizii tehnice a- prime şi materiale trebuie
tului, a proceselor care au gostei faţă de patrie, faţă pe plan mondial, acţionîn- mănunţite la toate maşini să-şi onoreze ritmic sarci I Vreri
loc în natură şi societate, de muncă, societate şi fa du-se pentru înţelegerea realiza cu oameni de o le de tricotat aflate în nile, la un nivel calitativ
înaltă conştiinţă.
a formării unei concepţii milie, de a o forma ca buni aprofundată de către oa funcţiune. O dată cu pro superior. Pentru int<
matcrialist-dialcctice des cetăţeni, ca buni construc menii muncii a proceselor Ne alăturăm, cu gîndul gramarea maşinilor pe ce Aspectele consemnate re august : vi
pre lume şi viaţă. tori ai socialismului. social-politice şi tendinţe şi fapta, vrerii şi acţiunii le şapte noi modele de în general i
Edificarea noii orînduiri Analizînd activitatea po- lor specifice epocii contem întregului nostru popor, pulovere pentru femei (so levă o parte din efortul începutul
apoi se va a
în România consemnează, litico-ideologică şi cultural- porane, pentru cunoaşterea pentru a întîmpina cel licitate de parteneri din generos al întregului colec rul va fi ti
ca una dintre realizările educativă în mod critic şi temeinică a contribuţiei de-al IlI-lea forum al edu S.U.A.), au fost înlocuite tiv de la întreprinderea ros în specia
intervalul
sale de cea mai mare im autocritic, în spiritul exi României, a preşedintelui caţiei politice şi culturii organele de lucru care pre. de tricotaje Hunedoara în tul ploi lo.
dea
portanţă, democratizarea genţelor formulate de se ei, tovarăşul Nicolae socialiste, Conferinţa Na zentau decalibrări, au fost dreptat spre onorarea sar racter de av
culturii, transformarea sa cretarul general al parti Ceauşescu, la promovarea ţională a partidului şi ani verificate şi puse la punct cinilor mobilizatoare încre de descărcăr
într-un bun autentic al în dului, tovarăşul Nicolae unei politici de pace, de versarea a patru decenii dinţate de partid,, perso la începutul
tregului popor. O pregnan Ceauşescu, la Congresul al dezarmare, de colaborare de la proclamarea Repu sistemele de semnalizare Vînt slab
Temperaturile
şi oprire a maşinilor în ca
tă ilustrare a acestei rea XIII-lca al P.C.R., confe între popoare, la eforturi blicii, cu izbînzi demne de nal de tovarăşul Nicolae vor Ii cuprin
lităţi o constituie Festiva rinţa a subliniat că, în a- le popoarelor pentru solu timpul eroic al marilor zul apariţiei defectelor de Ceauşescu, sînt manifestări - şi 17 grade, ;
2
lul naţional al muncii şi cest important domeniu, în ţionarea complexelor pro prefaceri socialiste, pentru fabricaţie. ale existenţei unei solide sime între (Met,
grade.
creaţiei „Cîntarea Româ munca organelor şi orga bleme care confruntă ome înălţarea unei Românii pu — Măsurile stabilite în conştiinţe a valorii câşti serviciu Al.
niei", iniţiat în 1976 de se nizaţiilor de partid din ju nirea. ternice, libere şi suverane". şedinţa Comitetului Politic gate prin muncă.