Page 61 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 61
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
PRÔtitam DTN TOATE ŢĂRILE. U N i T I - V Â !
s-a întîlhit cu primul ministru
al statului Israel, Yitzhak Shamir
S O C I A L I S M U L răşul întîlnit, România, dimi O.N.U., la care să parti cu folosirea întregii un ome
Preşedintele
armelor
nu
Republicii
Socialiste
cleare ar duce practic la
cipe toate părţile interesa
tova
Ceauşescu,
distrugerea
te, inclusiv O.E.P. — ca
Nicolae
unic
marţi
reprezentant
s-a
şi
se
impune
nou
niri,
legi
cu
neaţa,
Israel,
dare şi soluţionare a pro
Yitzhak
al Stalului primul ministru tim al poporului palesti mod de gîndire, de abor
nian — precum şi Israe
Shamir, care efectuează o lul, şi membri permanenţi blemelor păcii şi războiu
vizită oficială în ţara noas ai Consiliului de secu lui, ale vieţii internaţiona
Ş l A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N tră. în timpul întrevederii, a ritate. Tovarăşul Nicolae le în general, inclusiv ale
problemelor
conflictelor
Ceauşescu a arătat că pro
şi
avut loc un schimb de blema principală a instau ■litigioase existente în di
păreri asupra relaţiilor bi rării păcii în Orientul Mij ferite regiuni ale lumii.
Anul XXXIX, nr. 9 254 MIERCURI, 19 AUGUST 1987 4 pagini - 50 bani laterale, precum şi în pro lociu, o constituie soluţio La convorbiri a luat
bleme actuale ale vieţii narea problemei poporului parte Constantin Dăscăles-
internaţionale, îndeosebi în palestinian. cu, prim-ministru al Gu
Wï legătură cu situaţia din O- Apreciind că în prezent vernului Republicii Socia
încheierea rientul Mijlociu. Yitzhak Sha există condiţii favorabile liste România.
Premierul
pentru a se ajunge, prin
. ★
mir
negocieri, la o pace trai
punctul
In
după-amiezil,
cursul
prezentat
a
său de vedere referitor la nică şi justă în Orientul preşedintele Republicii So
celui de~al lll-lea Congres evoluţia Mijlociu, la căile M Nicolae Ceauşescu a sub şul Nicolae Ceauşescu, s-a
preşedintele
cialiste
România,
u,
O-
situaţiei
din
i j l o c i
tovară
rientul
şi mijloacele de soluţiona
liniat necesitatea de a se
tru
al
Statului
re a problemelor din re face totul pentru a nu se reîntîlnit cu primul minis
Israel,
al educaţiei politice primul în acest israelian pierde această şansă isto Yitzhak Shamir.
context,
giune.
rică, pentru a se folosi, la
ministru
Cu acest prilej, a con
schimbul
a apreciat efortul şi intere
dezvoltarea
cu
tente.
sul manifestat de Româ ■maximum condiţiile exis tinuat privire la de vederi
Preşedintele
Nicolae
si culturii socialiste nia, de preşedintele Nicolae Ceauşescu a arătat că în relaţiilor dintre România
in
Ceauşescu
în
şi Israel, precum şi o se
vederea
actuale,
păci
traini
staurării
cînd
unei
în
lume
ce şi juste în această re împrejurările s-au acumulat rie de probleme ale vieţii
internaţionale actuale.
Mar^i, 18 august, s-au activităţi politico-ideologi- în sfera muncii politico- giune. uriaşe cantităţi de arme, Convorbirile s-au desfă
încheiat, la Sala Palatului ce şi cultural-educative, ideologice şi cullural-edu- Preşedintele Nicolae de mijloace de distrugere şurat într-o atmosferă cor
Republicii Socialiste Româ corespunzător cerinţelor cative. Totodată, au fost Ceauşescu a reafirmat po în masă, cînd un război dială.
nia, lucrările Congresului actuale şi de perspectivă prezentate acţiunile între ziţia consecventă a Româ
al IlI-lea al educaţiei po stabilite de Congresul al prinse pentru perfecţiona niei privind reglementarea DINEU OFERIT DE
litice şi culturii socialiste. XIII-lea al P.C.R. şi de rea în continuare a stilu globală, pe cale paşnică, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU
Dezbaterile din cadrul Programul ideologio al lui şi metodelor de mun prin negocieri, a situaţiei
acestui larg şi reprezenta partidului. S-a dat o înal că, -pentru intensificarea din Orientul Mijlociu, pen Şl TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU
tiv forum s-au desfăşurat, tă apreciere rolului esen şl diversificarea activităţii tru înfăptuirea unei păci Preşedintele Republicii în acest cadru, preşedin
şi în cea de-a doua zi, în ţial al secretarului general din acest domeniu. juste şi durabile în aceas Socialiste ¡România, tovară tele Nicolae Ceauşescu şi
aceeaşi atmosferă însuflc- al partidului în stabilirea, în numele tuturor celor şul Nicolae Ceauşescu, şi
ţitoare, sub semnul mobi pe baze profund ştiinţifi care lucrează pe tărîmul tă parte a lumii, care să tovarăşa Elena Ceauşescu, premierul Yitzhak Shamir
lizatoarelor orientări şi ce, a concepţiei, de largă educaţiei politice şi cultu corespundă aspiraţiilor tu au -oferit, -marţi, un di au continuat schimbul de
sarcini cuprinse în magis perspectivă, privind edi rii socialiste, vorbitorii au turor popoarelor din zonă. neu în onoarea primului vederi în probleme de in
trala cuvîntare rostită de ficarea societăţii socialis ■reafirmat hotărîrea fermă Preşedintele României a ministru al Statului Israel, teres comun.
tovarăşul Nicolae Ceauşescu te multilateral dezvoltate de & face totul pentru subliniat necesitatea or Yitzhak Shamir, şi a
în deschiderea lucrurilor şi înaintare a ţării spre înfăptuirea exemplară a ganizării unei conferinţe doamnei Shuîamit Sha- Dineul s-a desfăşurat in
congresului. comunism. sarcinilor cuprinse în cu- internaţionale, sub egida imir. tr-o atmosferă cordială.
în cursul dimineţii de In acelaşi timp, au fost vîntarea secretarului ge
marţi, lucrările s-au re exprimate deosebita stimă neral al partidului, a pre COLECTIVE FRUNTAŞE merare cu un plus de i
luat în plen, sub pre şi preţuire faţă de tova vederilor Programului ideo aproape 10 000 tone de |
şedinţia tovarăşei Elena răşa Elena Ceauşescu, e- logic, imprimînd un nou DIN SIDERURGIA HUNEDÓREANA aglomerat autofondant, ţ
Ceauşescu, membru al Co minentă personalitate po avînt întregii activităţi de pe oţelari care au produs '
mitetului Politic Executiv litică, om de ştiinţă de formare a conştiinţei so Cadru] stimulator pen talului românesc îi are suplimentar prevederilor
al C.C. al P.C.R., prim- largă recunoaştere inter cialiste, patriotice şi revo tru evidenţierea hărniciei ca principali animatori peste G 000 tone de oţel
vicepri m - m in is tru al gu naţională, pentru contri luţionare a oamenilor şi competenţei profesio — după şapte luni şi beton tip P.C. Un bu- (
nale
cc-i
vernului. buţia de mare însemnătate muncii, de îmbogăţire con pe oamenii caracterizează două decade din anul în chet de realizări nota- /
muncii
din
Prima parte a şedinţei pe care o aduce la trans tinuă a valorilor materia Combinatul siderurgic curs — pe furnaliştii din bile, cărora sidcrurgişlii )
furnale,
le şi spirituale ale poporu
secţiei
cadrul
I
a fost condusă de tovară punerea în viaţă a*> poli lui român, astfel ca mun Hunedoara, întrecerea so care au realizat, peste hunedoreni Ie vor adău
ga alte succese, cinstind
şul Ion Ursu, membru su ticii partidului şi statului, cialistă dintre colective
pleant al Comitetului Po la dezvoltarea fără prece ca politico-ideologică adu şl le uzinelor, secţiilor şi planul perioadei, mai prin fapte măreaţa săr- -
eultural-educativă
să
litic Executiv al C. C. al dent a ştiinţei, învăţumîn- că o contribuţie sporită la serviciilor din această bine de 5 000 tone de fon bătoare de Ia 23 Au- \
P.C.R., prim-vicepreşedin- tului şi culturii, factori de istorica operă de edificare puternică citadelă'a mc- tă, pe aglomeratoriştii de gust. (ARON CÂTA, co- ţ
te al Comitetului Naţional prim ordin ai progresului a socialismului şi comu la fabrica nv. 1 de aglo- respondent). l
pentru Ştiinţă şi Tehnolo neîntrerupt al patriei, la nismului ' pe pămîntul pa
gie, iar în continuare, lu afirmarea plenară a spi triei.
crările au fost conduse de ritualităţii româneşti, la Ea propunerea prezidiu Masele populare hunedorene in lupta
tovarăşul Miu Dobrescu, punerea cuceririlor geniu lui, care a informat că în ÎN ZIARUL DE AZI :
membru al Comitetului lui uman în slujba păcii cadrul dezbaterilor, în împotriva războiului hitierist,
Politic Executiv al C.C. al şi bunăstării tuturor na plenul Congresului şi în
P.C.R., preşedintele Consi ţiunilor. secţiuni, au luat cuvîntul • Raport hunedorean Ia
liului Central al Uniunii Pornind de la obiecti 180 tovarăşi, fiind aborda marca noastră sărbă
Generale a Sindicatelor. vele şi sarcinile complexe te principalele probleme pentru înfăptuirea măreţului act
■Participanţii la dezba stabilite de Congresul al prevăzute pe ordinea de toare naţională
teri au subliniat însemnă XIII-lea al P.C.R., de la zi, delegaţii au hotărît sis de la 23 August 1944 (!)
tatea deosebită a cuvîntă- orientările şi Indicaţiile se tarea discuţiilor. • Bază trainică viitoa
rii tovarăşului Nicolae cretarului general ai parti Intr-o atmosferă insufle* relor creşteri calitati
Ceauşescu, document pro dului, participanţii la dez ţitoare, de puternic entu încă din pritngle zile „Nici un ban pentru îm
gramatic de o inestimabilă bateri au analizat, cu e- ziasm, participanţii au a- ve şi cantitative ale ale războiului hitierist, prumutul de război, pen
valoare teoretică şi prac xigenţă şi răspundere, ae- doptat ¡cuvîntarea tovară producţiei de metal partidul comunist conside tru împrumutul subjugării
tică, ce stabileşte căile de tivitatea desfăşurată re- şului Nicolae Ceauşescu, hunedorean ră că „sarcina de răspun poporului român", minerii
ridicare, ta un nivel cali levînd experienţa acumu dere istorică a sa faţă de din Valea Jiului, zona
tativ superior, a întregii lată şi realizările obţinute (Continuare în pag. a 4-a} poporul român constă în Brad, siderurgiştii din Hu
organizarea luptei în Româ nedoara şi Călan, ceferiştii
nia, alături de marele din Simeria au refuzat
Ritmuri susţinute şi calitate la lucrările de pe ogoare ! popor sovietic şi celelalte plata de aşa-zisului „împru
popoare
pentru
cotropite,
mut
Mai
înzestrare".
fascismului
zdrobirea
geros german, a slugilor sîn- mult. documentele consem
nează numeroase cazuri
în unităţile C.U.A.S.G. ceau mecanizatorii Gheor- aplică amendamentele cal- S.M.A. Orăştie, preciza că
Orăstie se acţionează cu ghe Tat şi Ioan Dănilă. caroase şi gunoi de grajd. alături de Aurel Duca,
toate forţele la pregătirea La cooperativele agricole La C.A.P. Beriu, de pildă, Gheorghe Căţănaş şi
campaniei de toamnă. Lu din Jeledinţi şi Mărtineşti la aplicarea amendamen Nicolae Georgescu, la a- MĂRTURII DOCUMENTARE
crările care se află acum sau la A.E.I. Beriu, for telor era antrenată o for ceastă lucrare mai mun
la ordinea zilei — arătu maţiile de tractoare erau maţie compusă din me cesc şi patru mecanizatori sale din toate părţile, pen de părăsire a lucrului, re
rile adinei de vară, trans- la arat, atenţia mecani canizatorii losiî Popa, cu veniţi în sprijin de la tru alungarea hitleriştilor fuzul ■ de a lucra mai
iportul pe ogoare şi apli zatorilor şi a specialiştilor Ifronul, Petru şi Cornel S.M.A. Luncoiu de Jos. îm din România... • pentru mult de opt ore. Astfel,
carea amendamentelor şi aflaţi împreună cu ei • în Parasohiv, Aurel Arghitan,- preună au transportat în România liberă şi inde în luna decembrie 1941,
îngrăşămintelor organice aceste zile pe ogoare peste pendentă". Atitudinea de în cele 26 zile lucrătoare
— se derulează pe front G00 tone de gunoi. nemulţumire faţă de dicta s-a realizat pe întreaga
'larg în multe cooperative CAMPANIA AGfttCOLÂDE VAHk tura mili taro -fascistă şi-faţă societate „Petroşani" o
la
care
O
agricole. Astfel, la C.A.P. sînt altă lucrare numeroase de continuarea războiului producţie de 187 200 tone
antrenate
Turdaş am găsit la arat, forţe umane pentru a fi hitierist devenise genera de cărbune, mult i n f e r i
in tarlaua „Sub pădure", câmp fiind concentrată spre cu M.A. 3,5. Ei au apli finalizată cît mai grab lă, iar dorinţa de a înlă oară celei planificate, care
din -brigada Spini, o for realizarea adîncimii stabi cat pe terenurile destinate nic este batozarea inului. tura această stare de lu nu reuşea' să acopere nici
maţie de cinci tractoare. lite, alinarea şi nivelarea culturii griului peste .250 O bună organizare a cruri lua forme tot mai cota destinată pentru C.F.R.
Echipate cu pluguri cu cit mai bună a terenului. tone de amendamente. muncii, răspundere şi Jiăr- concrete. Chemările partidului co
scormonitori, tractoarele, Mecanizatorii Iosif Vincze, 'în ce priveşte transport Pe fundalul stării gene munist duc la intensifica
ia volanul cărora se aflau Adrian Niculescu, Adrian tul şi administrarea în nicie am întîlnit la C.A.P. rale de ¡nemulţumire au rea acţiunilor revoluţio
mecanizatorii Petru Popa, Bunea (la Jeledinţi), Gheor- grăşămintelor organice în Orăştioara de Jos, unde loc în judeţul nostru, sub nare de rezistenţă faţă de
Ioan Mureşan, Aurel Cîn- ghe Goci, Nicolae Beldea- cîmp, subliniem ampla se afla la datorie o echipă conducerea comuniştilor, ordinele autorităţilor fas
dea, Emiîian Caraşca şl nu (la Mărtineşti), Nicolae mobilizare de forţe umane de cooperatoare condusă numeroase manifestări, con ciste. într-un raport că
Ioan Surd, făceau o ară Ioani, Cornel Niculescu şl şi ¡mijloace mecanice de de Maria Boşorogan, pre flicte de muncă, greve şi tre Ministerul înzestrării
tură de calitate. Remarcăm Miron Tomuţa {la A.E.I. la C.A.P. Jeledinţi. O for şedinta unităţii. De aseme sabotaje împotriva maşi Armatei, din 3 noiembrie
,şi preocuparea celor cinci Beriu) lucrau cu întreaga nea, bine se muncea şi la nii de război şi a condu 1942, conducerea minelor
'tractorişti pentru a men maţie de şapte tractoare, C.A.P. Mărtineşti şi Je cerilor întreprinderilor mi din Valea Jiului reclama
ţine vitezele de lucru sta răspundere faţă de soarta cu cîte două cupluri de ledinţi. Aid inul se ba litarizate. 'Răspunzînd che
bilite. producţiei viitoare. remorci, transportau gu toză cu cîte două combine. mării partidului comu Prof. IOAN FRĂŢILA
'La C.A.P. Orâştie, cu în majoritatea unităţilor noiul în cîmp. Inginerul nist, care se adresa
plugurile în brazdă mun se transportă in cîmp şi se Petru Puia, directorul MIRCEÂ LEPĂDATU maselor sub lozinca! (Continuare în pag. a 3-a)