Page 61 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 61

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
                              PRÔtitam DTN TOATE ŢĂRILE. U  N  i T  I - V  Â  !

                                                                                                  s-a întîlhit cu primul ministru

                                                                                               al statului Israel, Yitzhak Shamir

       S O C I A L I S M U L                                                            răşul   întîlnit,  România,   dimi­  O.N.U.,  la  care  să  parti­  cu   folosirea   întregii  un   ome­
                                                                                         Preşedintele
                                                                                                                                                           armelor
                                                                                                                                                                   nu­
                                                                                                        Republicii
                                                                                        Socialiste
                                                                                                                                             cleare  ar  duce  practic  la
                                                                                                                   cipe  toate  părţile  interesa­
                                                                                                            tova­
                                                                                                        Ceauşescu,
                                                                                                                                             distrugerea
                                                                                                                   te,  inclusiv  O.E.P.  —  ca
                                                                                               Nicolae
                                                                                                                              unic
                                                                                                     marţi
                                                                                                                   reprezentant
                                                                                        s-a
                                                                                                                                   şi
                                                                                                                                                   se
                                                                                                                                                       impune
                                                                                                                                                                   nou
                                                                                                                                              niri,
                                                                                                                                       legi­
                                                                                              cu
                                                                                        neaţa,
                                                                                                   Israel,
                                                                                                                                              dare  şi  soluţionare  a  pro­
                                                                                                          Yitzhak
                                                                                        al   Stalului   primul   ministru   tim   al   poporului   palesti­  mod  de  gîndire,  de  abor­
                                                                                                                   nian  —  precum  şi  Israe­
                                                                                        Shamir,   care   efectuează   o   lul,  şi  membri  permanenţi   blemelor  păcii  şi  războiu­
                                                                                        vizită  oficială  în  ţara  noas­  ai   Consiliului   de   secu­  lui,  ale  vieţii  internaţiona­
          Ş l   A L   C O N S I L I U L U I   P O P U L A R   J U D E Ţ E A N           tră. în  timpul  întrevederii,  a   ritate.   Tovarăşul   Nicolae   le  în  general,  inclusiv  ale
                                                                                                                                                             problemelor
                                                                                                                                              conflictelor
                                                                                                                   Ceauşescu  a  arătat  că  pro­
                                                                                                                                                         şi
                                                                                        avut   loc   un   schimb   de   blema  principală  a  instau­  ■litigioase  existente  în  di­
                                                                                        păreri  asupra  relaţiilor  bi­  rării  păcii  în  Orientul  Mij­  ferite regiuni ale lumii.
            Anul XXXIX, nr. 9 254    MIERCURI, 19 AUGUST 1987    4 pagini - 50 bani     laterale,  precum  şi  în  pro­  lociu,  o  constituie  soluţio­  La   convorbiri   a   luat
                                                                                        bleme   actuale   ale   vieţii   narea   problemei   poporului   parte   Constantin   Dăscăles-
                                                                                        internaţionale,   îndeosebi   în   palestinian.       cu,   prim-ministru   al   Gu­
                              Wï                                                        legătură  cu  situaţia  din  O-   Apreciind  că  în  prezent   vernului   Republicii   Socia­
               încheierea                                                               rientul Mijlociu. Yitzhak   Sha­  există   condiţii   favorabile   liste România.
                                                                                         Premierul
                                                                                                                   pentru  a  se  ajunge,  prin
                                                                                                                                                . ★
                                                                                        mir
                                                                                                                   negocieri,  la  o  pace  trai­
                                                                                                          punctul
                                                                                                                                                In
                                                                                                                                                            după-amiezil,
                                                                                                                                                    cursul
                                                                                                 prezentat
                                                                                             a
                                                                                        său  de  vedere  referitor  la   nică  şi  justă  în  Orientul   preşedintele   Republicii   So­
       celui de~al lll-lea Congres                                                      evoluţia   Mijlociu,   la   căile   M  Nicolae  Ceauşescu  a  sub­  şul  Nicolae  Ceauşescu,  s-a
                                                                                                                                  preşedintele
                                                                                                                                              cialiste
                                                                                                                                                      România,
                                                                                                                              u,
                                                                                                              O-
                                                                                                situaţiei
                                                                                                         din
                                                                                                                     i j l o c i
                                                                                                                                                                tovară­
                                                                                        rientul
                                                                                        şi  mijloacele  de  soluţiona­
                                                                                                                   liniat  necesitatea  de  a  se
                                                                                                                                              tru
                                                                                                                                                   al
                                                                                                                                                        Statului
                                                                                        re  a  problemelor  din  re­  face  totul  pentru  a  nu  se   reîntîlnit  cu  primul  minis­
                                                                                                                                                                 Israel,
               al       educaţiei politice                                              primul   în   acest   israelian   pierde   această  şansă  isto­  Yitzhak Shamir.
                                                                                                          context,
                                                                                        giune.
                                                                                                                   rică,  pentru  a  se  folosi,  la
                                                                                                ministru
                                                                                                                                                Cu  acest  prilej,  a  con­
                                                                                                                                                    schimbul
                                                                                        a  apreciat  efortul  şi  intere­
                                                                                                                                                             dezvoltarea
                                                                                                                                              cu
                                                                                                                   tente.
                                                                                        sul   manifestat   de   Româ­  ■maximum   condiţiile   exis­  tinuat  privire   la   de   vederi
                                                                                                                      Preşedintele
                                                                                                                                     Nicolae
                 si      culturii socialiste                                            nia,  de  preşedintele  Nicolae   Ceauşescu  a  arătat  că  în   relaţiilor   dintre   România
                                                                                                             in­
                                                                                        Ceauşescu
                                                                                                  în
                                                                                                                                              şi  Israel,  precum  şi  o  se­
                                                                                                     vederea
                                                                                                                               actuale,
                                                                                                      păci
                                                                                                           traini­
                                                                                        staurării
                                                                                                                                       cînd
                                                                                                unei
                                                                                                                   în
                                                                                                                       lume
                                                                                        ce  şi  juste  în  această  re­  împrejurările   s-au   acumulat   rie  de  probleme  ale  vieţii
                                                                                                                                              internaţionale actuale.
         Mar^i,   18   august,   s-au   activităţi   politico-ideologi-   în   sfera   muncii   politico-   giune.  uriaşe   cantităţi   de   arme,   Convorbirile   s-au   desfă­
       încheiat,   la   Sala   Palatului   ce   şi   cultural-educative,   ideologice   şi   cullural-edu-   Preşedintele   Nicolae   de   mijloace   de   distrugere   şurat  într-o  atmosferă  cor­
       Republicii  Socialiste  Româ­  corespunzător   cerinţelor   cative.   Totodată,   au   fost   Ceauşescu  a  reafirmat  po­  în masă, cînd un război  dială.
       nia,   lucrările   Congresului   actuale   şi   de   perspectivă   prezentate   acţiunile   între­  ziţia  consecventă  a  Româ­
       al  IlI-lea  al  educaţiei  po­  stabilite   de   Congresul   al   prinse   pentru   perfecţiona­  niei   privind   reglementarea   DINEU OFERIT DE
       litice şi culturii socialiste.  XIII-lea   al   P.C.R.   şi   de   rea  în  continuare  a  stilu­  globală,   pe   cale   paşnică,   TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU
         Dezbaterile   din   cadrul   Programul   ideologio   al   lui  şi  metodelor  de  mun­  prin   negocieri,   a   situaţiei
       acestui  larg  şi  reprezenta­  partidului.  S-a  dat  o  înal­  că,   -pentru   intensificarea   din  Orientul  Mijlociu,  pen­  Şl TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU
       tiv   forum   s-au   desfăşurat,   tă   apreciere   rolului   esen­  şl   diversificarea   activităţii   tru   înfăptuirea   unei   păci   Preşedintele   Republicii   în  acest  cadru,  preşedin­
       şi  în  cea  de-a  doua  zi,  în   ţial   al   secretarului   general   din acest domeniu.  juste  şi  durabile  în  aceas­  Socialiste  ¡România,  tovară­  tele   Nicolae   Ceauşescu   şi
       aceeaşi   atmosferă   însuflc-   al   partidului   în   stabilirea,   în   numele   tuturor   celor         şul   Nicolae   Ceauşescu,   şi
       ţitoare,  sub  semnul  mobi­  pe   baze   profund   ştiinţifi­  care   lucrează   pe   tărîmul   tă  parte  a  lumii,  care  să   tovarăşa   Elena   Ceauşescu,   premierul   Yitzhak   Shamir
       lizatoarelor   orientări   şi   ce,  a  concepţiei,  de  largă   educaţiei  politice  şi  cultu­  corespundă   aspiraţiilor   tu­  au  -oferit,  -marţi,  un  di­  au   continuat   schimbul   de
       sarcini  cuprinse  în  magis­  perspectivă,   privind   edi­  rii   socialiste,   vorbitorii   au   turor  popoarelor  din  zonă.   neu   în   onoarea   primului   vederi  în  probleme  de  in­
       trala   cuvîntare   rostită   de   ficarea   societăţii   socialis­  ■reafirmat   hotărîrea   fermă   Preşedintele   României   a   ministru  al  Statului  Israel,   teres comun.
       tovarăşul   Nicolae  Ceauşescu   te   multilateral   dezvoltate   de   &   face   totul   pentru   subliniat   necesitatea   or­  Yitzhak   Shamir,   şi   a
       în   deschiderea   lucrurilor   şi   înaintare   a   ţării   spre   înfăptuirea   exemplară   a   ganizării   unei   conferinţe   doamnei   Shuîamit   Sha-   Dineul  s-a  desfăşurat  in­
       congresului.               comunism.                  sarcinilor   cuprinse   în   cu-   internaţionale, sub egida  imir.              tr-o atmosferă cordială.
         în   cursul   dimineţii   de   In  acelaşi  timp,  au  fost   vîntarea   secretarului   ge­
       marţi,   lucrările   s-au   re­  exprimate   deosebita   stimă   neral  al  partidului,  a  pre­  COLECTIVE FRUNTAŞE                   merare cu un plus de i
       luat   în   plen,   sub   pre­  şi  preţuire  faţă  de  tova­  vederilor   Programului   ideo­                                         aproape 10 000 tone de |
       şedinţia   tovarăşei   Elena   răşa   Elena   Ceauşescu,   e-   logic,   imprimînd   un   nou   DIN SIDERURGIA HUNEDÓREANA             aglomerat autofondant, ţ
       Ceauşescu,  membru  al  Co­  minentă   personalitate   po­  avînt   întregii   activităţi   de                                         pe oţelari care au produs '
       mitetului   Politic   Executiv   litică,   om   de   ştiinţă   de   formare   a   conştiinţei   so­  Cadru]   stimulator   pen­  talului   românesc   îi   are   suplimentar prevederilor
       al   C.C.   al   P.C.R.,   prim-   largă   recunoaştere   inter­  cialiste,  patriotice  şi  revo­  tru   evidenţierea   hărniciei   ca   principali   animatori   peste G 000 tone de oţel
       vicepri  m  -  m  in  is  tru  al  gu­  naţională,   pentru   contri­  luţionare   a   oamenilor   şi   competenţei   profesio­  —   după   şapte   luni   şi   beton tip P.C. Un bu- (
                                                                                           nale
                                                                                                 cc-i
       vernului.                  buţia  de  mare  însemnătate   muncii,  de  îmbogăţire  con­  pe   oamenii   caracterizează   două  decade  din  anul  în   chet de realizări nota- /
                                                                                                       muncii
                                                                                                               din
         Prima   parte   a   şedinţei   pe  care  o  aduce  la  trans­  tinuă   a   valorilor   materia­  Combinatul   siderurgic   curs  —  pe  furnaliştii  din   bile, cărora sidcrurgişlii )
                                                                                                                                      furnale,
                                                             le  şi  spirituale  ale  poporu­
                                                                                                                            secţiei
                                                                                                                     cadrul
                                                                                                                                   I
       a  fost  condusă  de  tovară­  punerea  în  viaţă  a*>  poli­  lui  român,  astfel  ca  mun­  Hunedoara,  întrecerea  so­  care   au   realizat,   peste   hunedoreni Ie vor adău­
                                                                                                                                              ga alte succese, cinstind
       şul  Ion  Ursu,  membru  su­  ticii   partidului   şi   statului,                   cialistă   dintre   colective­
       pleant   al   Comitetului   Po­  la   dezvoltarea   fără   prece­  ca   politico-ideologică   adu­ şl   le   uzinelor,   secţiilor   şi   planul   perioadei,   mai   prin fapte măreaţa săr- -
                                                             eultural-educativă
                                                                             să
       litic  Executiv  al  C.  C.  al   dent   a   ştiinţei,   învăţumîn-   că  o  contribuţie  sporită  la   serviciilor   din   această   bine  de  5  000  tone  de  fon­  bătoare de Ia 23 Au- \
       P.C.R.,    prim-vicepreşedin-   tului  şi  culturii,  factori  de   istorica  operă  de  edificare   puternică citadelă'a mc-  tă,  pe  aglomeratoriştii  de   gust. (ARON CÂTA, co- ţ
       te  al  Comitetului  Naţional   prim   ordin   ai   progresului   a   socialismului   şi   comu­              la fabrica nv. 1 de aglo-  respondent).          l
       pentru  Ştiinţă  şi  Tehnolo­  neîntrerupt   al   patriei,   la   nismului  '  pe  pămîntul  pa­
       gie,  iar  în  continuare,  lu­  afirmarea   plenară   a   spi­  triei.
       crările  au  fost  conduse  de   ritualităţii   româneşti,   la   Ea   propunerea   prezidiu­                Masele populare hunedorene in lupta
       tovarăşul   Miu   Dobrescu,   punerea   cuceririlor   geniu­  lui,  care  a  informat  că  în   ÎN ZIARUL DE AZI :
       membru    al    Comitetului   lui   uman   în   slujba   păcii   cadrul   dezbaterilor,   în                       împotriva războiului hitierist,
       Politic  Executiv  al  C.C.  al   şi   bunăstării   tuturor   na­  plenul   Congresului   şi   în
       P.C.R.,   preşedintele   Consi­  ţiunilor.            secţiuni,   au   luat   cuvîntul   •   Raport  hunedorean  Ia
       liului   Central   al   Uniunii   Pornind   de   la   obiecti­  180  tovarăşi,  fiind  aborda­  marca   noastră  sărbă­
       Generale a Sindicatelor.   vele   şi   sarcinile   complexe   te   principalele   probleme                      pentru înfăptuirea măreţului act
         ■Participanţii   la   dezba­  stabilite   de   Congresul   al   prevăzute   pe   ordinea   de   toare naţională
       teri   au   subliniat   însemnă­  XIII-lea  al  P.C.R.,  de  la   zi,  delegaţii  au  hotărît  sis­                   de la 23 August 1944 (!)
       tatea   deosebită   a   cuvîntă-   orientările  şi  Indicaţiile  se­  tarea discuţiilor.  •   Bază  trainică  viitoa­
       rii   tovarăşului   Nicolae   cretarului  general  ai  parti­  Intr-o   atmosferă   insufle*   relor  creşteri  calitati­
       Ceauşescu,   document   pro­  dului,  participanţii  la  dez­  ţitoare,   de   puternic   entu­               încă   din   pritngle   zile   „Nici  un  ban  pentru  îm­
       gramatic  de  o  inestimabilă   bateri   au   analizat,   cu   e-   ziasm,   participanţii   au   a-   ve  şi  cantitative  ale   ale   războiului   hitierist,   prumutul   de   război,   pen­
       valoare   teoretică   şi   prac­  xigenţă   şi   răspundere,   ae-   doptat   ¡cuvîntarea   tovară­  producţiei   de   metal   partidul   comunist   conside­  tru   împrumutul   subjugării
       tică,  ce  stabileşte  căile  de   tivitatea   desfăşurată   re-   şului Nicolae Ceauşescu,  hunedorean     ră  că  „sarcina  de  răspun­  poporului   român",   minerii
       ridicare,  ta  un  nivel  cali­  levînd   experienţa   acumu­                                               dere  istorică  a  sa  faţă  de   din   Valea   Jiului,   zona
       tativ superior, a întregii  lată şi realizările obţinute  (Continuare în pag. a 4-a}                        poporul   român   constă   în   Brad,  siderurgiştii  din  Hu­
                                                                                                                   organizarea  luptei  în  Româ­  nedoara  şi  Călan,  ceferiştii
                                                                                                                   nia,   alături   de   marele   din   Simeria   au   refuzat
       Ritmuri susţinute şi calitate la lucrările de pe ogoare !                                                   popor   sovietic   şi   celelalte   plata   de  aşa-zisului   „împru­
                                                                                                                   popoare
                                                                                                                                      pentru
                                                                                                                            cotropite,
                                                                                                                                              mut
                                                                                                                                                                   Mai
                                                                                                                                                        înzestrare".
                                                                                                                             fascismului
                                                                                                                   zdrobirea
                                                                                                                   geros german, a slugilor  sîn-   mult.  documentele  consem­
                                                                                                                                              nează numeroase cazuri
         în   unităţile   C.U.A.S.G.   ceau   mecanizatorii   Gheor-   aplică   amendamentele   cal-   S.M.A.  Orăştie,  preciza  că
       Orăstie   se   acţionează   cu   ghe Tat şi Ioan Dănilă.  caroase  şi  gunoi  de  grajd.   alături   de   Aurel   Duca,
       toate   forţele   la   pregătirea   La   cooperativele   agricole   La  C.A.P.  Beriu,  de  pildă,   Gheorghe   Căţănaş   şi
       campaniei  de  toamnă.  Lu­  din   Jeledinţi   şi   Mărtineşti   la   aplicarea   amendamen­  Nicolae   Georgescu,   la   a-   MĂRTURII DOCUMENTARE
       crările  care  se  află  acum   sau  la  A.E.I.  Beriu,  for­  telor  era  antrenată  o  for­  ceastă   lucrare   mai   mun­
       la  ordinea  zilei  —  arătu­  maţiile   de   tractoare   erau   maţie   compusă   din   me­  cesc  şi  patru  mecanizatori   sale  din  toate  părţile,  pen­  de  părăsire  a  lucrului,  re­
       rile  adinei  de  vară,  trans-   la   arat,   atenţia   mecani­  canizatorii   losiî   Popa,   cu   veniţi   în   sprijin   de   la   tru   alungarea   hitleriştilor   fuzul  ■  de  a  lucra  mai
       iportul  pe  ogoare  şi  apli­  zatorilor  şi  a  specialiştilor   Ifronul,   Petru   şi   Cornel   S.M.A.  Luncoiu  de  Jos.  îm­  din   România...   •   pentru   mult  de   opt   ore.   Astfel,
       carea   amendamentelor   şi   aflaţi împreună cu ei • în  Parasohiv, Aurel Arghitan,-  preună   au   transportat   în   România   liberă   şi   inde­  în   luna   decembrie   1941,
       îngrăşămintelor   organice                                                       aceste  zile  pe  ogoare  peste   pendentă".   Atitudinea   de   în  cele  26  zile  lucrătoare
       —  se  derulează  pe  front                                                      G00 tone de gunoi.         nemulţumire  faţă  de  dicta­  s-a   realizat   pe   întreaga
       'larg   în   multe   cooperative   CAMPANIA AGfttCOLÂDE VAHk                                                tura  mili  taro  -fascistă  şi-faţă   societate   „Petroşani"   o
                                                                                                          la
                                                                                                             care
                                                                                          O
       agricole.   Astfel,   la   C.A.P.                                                sînt   altă   lucrare   numeroase   de   continuarea   războiului   producţie  de  187  200  tone
                                                                                              antrenate
       Turdaş   am   găsit   la   arat,                                                 forţe   umane   pentru   a   fi   hitierist   devenise   genera­  de  cărbune,  mult  i n f e r i ­
       in   tarlaua   „Sub   pădure",   câmp  fiind  concentrată  spre   cu  M.A.  3,5.  Ei  au  apli­  finalizată   cît   mai   grab­  lă,  iar  dorinţa  de  a  înlă­  oară  celei  planificate,  care
       din  -brigada  Spini,  o  for­  realizarea   adîncimii   stabi­  cat   pe   terenurile   destinate   nic   este   batozarea   inului.   tura  această  stare  de  lu­  nu  reuşea'  să  acopere  nici
       maţie   de   cinci   tractoare.   lite,   alinarea   şi   nivelarea   culturii   griului   peste   .250   O   bună   organizare   a   cruri   lua   forme   tot   mai   cota destinată pentru C.F.R.
       Echipate   cu   pluguri   cu   cit  mai  bună  a  terenului.   tone de amendamente.  muncii,  răspundere  şi  Jiăr-   concrete.          Chemările   partidului   co­
       scormonitori,   tractoarele,   Mecanizatorii   Iosif   Vincze,   'în   ce   priveşte   transport              Pe  fundalul  stării  gene­  munist  duc  la  intensifica­
       ia  volanul  cărora  se  aflau   Adrian   Niculescu,   Adrian   tul   şi   administrarea   în­  nicie  am  întîlnit  la  C.A.P.   rale   de   ¡nemulţumire   au   rea   acţiunilor   revoluţio­
       mecanizatorii   Petru   Popa,   Bunea  (la  Jeledinţi),  Gheor-   grăşămintelor   organice   în   Orăştioara   de   Jos,   unde   loc  în  judeţul  nostru,  sub   nare  de  rezistenţă  faţă  de
       Ioan   Mureşan,   Aurel   Cîn-   ghe  Goci,  Nicolae  Beldea-   cîmp,   subliniem   ampla   se  afla  la  datorie  o  echipă   conducerea   comuniştilor,   ordinele   autorităţilor   fas­
       dea,   Emiîian   Caraşca   şl   nu  (la  Mărtineşti),  Nicolae   mobilizare  de  forţe  umane   de   cooperatoare   condusă   numeroase  manifestări,  con­  ciste.   într-un   raport   că­
       Ioan  Surd,  făceau  o  ară­  Ioani,  Cornel  Niculescu  şl   şi   ¡mijloace   mecanice   de   de  Maria  Boşorogan,  pre­  flicte  de  muncă,  greve  şi   tre   Ministerul   înzestrării
       tură  de  calitate.  Remarcăm   Miron   Tomuţa   {la   A.E.I.   la  C.A.P.  Jeledinţi.  O  for­  şedinta  unităţii.  De  aseme­  sabotaje   împotriva   maşi­  Armatei,   din   3   noiembrie
       ,şi  preocuparea  celor  cinci   Beriu)   lucrau   cu   întreaga                 nea,  bine  se  muncea  şi  la   nii  de  război  şi  a  condu­  1942,   conducerea   minelor
       'tractorişti   pentru   a   men­                      maţie   de   şapte   tractoare,   C.A.P.   Mărtineşti   şi   Je­  cerilor   întreprinderilor   mi­  din Valea Jiului reclama
       ţine  vitezele  de  lucru  sta­  răspundere   faţă   de   soarta   cu   cîte   două   cupluri   de   ledinţi.   Aid   inul   se   ba­  litarizate.   'Răspunzînd   che­
       bilite.                    producţiei viitoare.       remorci,   transportau   gu­  toză cu cîte două combine.  mării   partidului   comu­      Prof. IOAN FRĂŢILA
         'La C.A.P. Orâştie, cu          în majoritatea unităţilor   noiul   în   cîmp.   Inginerul                nist,   care   se   adresa
       plugurile în brazdă mun­         se transportă in cîmp şi se  Petru Puia, directorul   MIRCEÂ LEPĂDATU      maselor sub lozinca!      (Continuare în pag. a 3-a)
   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66