Page 65 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 65
- T&r, Hese®
CUViNTAREA TOVARĂŞULUI N1COIM CEAUŞESCO
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI AM!
LA CONGRESUL EDUCAŢIEI POLITICE Şl CULTURII SOCIALISTE
fea Document programatic de o excepţională
juoeiui HuMtopugaţ; valoare teoretică şi practică pentru
S O C I A L I S M U L edificarea societăţii noi, a omului nou
dezvol
tării societăţii socialiste".
polilico-cducativă
„Activitatea
culturală,
for
.şi
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. marea conştiinţei revoluţionare a omului nou consti fundamentale — ale arată se
în
general
S I A L C O N Ş U I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N tuie o parte inseparabilă a dezvoltării economico- cretarul general al partidu
lui — trebuie să acţionăm
socialc, a făuririi noii orînduiri sociale — ridicării
patriei noastre pe noi culmi de progres şi civiliza pentru înlăturarea tuturor
ţie". contradicţiilor şi dispropor
Anul XXXIX, nr. 9 255 JOI, 20 AUGUST 1987 4 pagini — 50 bani NICOLAE CEAUSESCU ţiilor care au apărut în
tre diferite sectoare de
activitate, pentru a asi
Sub înaltele auspicii ale faptul că în întreaga pe gura permanent o dezvol
cuvântării rostite de se rioadă de construcţie so tare armonioasă, unitară a
Vizita de lucru a tovarăşului cretarul general al Nicolae tapa inaugurată de Con tuturor sectoarelor de ac
parti
cialistă, cu deosebire în e-
tivitate, ca o condiţie fun
dului,
tovarăşul
damentală în vederea rea
Ceauşescu, timp de două gresul al IX-lea, poporul lizării revoluţiei socialiste
a
Nicolae Ceauşescu pe şantierul zile au avut loc lucrările nostru stadii străbătut mai în noua etapă de dezvol
Congresului
al
de
dezvoltare
multe
III-lea
al
tare.
educaţiei
cul
şi
politice
ridicat
turii socialiste, încheiat economico-socialăj care au Oprindu-se asupra unor
România
pe
o
Canalului Bucureşti-Dunăre prin cuvîntarea rostită de treaptă net de superioară ni episoade român, formării po
ale
în
velurilor
pornire
Elena
Ceauşescu,
cuvântarea
tovarăşa
porului
membru al Comitetului toate domeniile de activi relevă rolul cunoaşterii is
Politic Executiv al C. C tate şi că la aceasta o toriei patriei, afirmării
Tovarăşul Nicolae tuat în apropierea comu un sector încredinţat An al P.C.R., prim-viceprim- contribuţie de însemnătate unităţii poporului pentru
Ceauşescu, secretar gene nei Cornetu. treprizei naţionale a tine ministru al guvernului. deosebită a avut-o şi o existenţă de sine stătă
ral al Partidului Comunist Ministrul transporturilor retului. Ca de fiecare dată, Potrivit indicaţiilor date are amplificarea şi adînci-
poten
afirmare,a
toare
Român, preşedintele Repu şi telecomunicaţiilor, Pa- sosirea secretarului gene de tovarăşul Nicolae rea muncii de formare a ţialului şi său de inteligenţă
blicii Socialiste România, vel Aron, a prezentat sta ral al partidului a fost sa Ceauşescu, Congresul a omului nou, profund devo tehnică şi culturală, va
a efectuat, miercuri, 19 au diul la zi al lucrărilor, mo lutată cu puternice aplau făcut o temeinică analiză tat dezvoltării şi afirmării lori care i-au consolidat
gust, o nouă vizită de lu dul în care au fost aduse ze şi ovaţii de tinerii bri critică şi autocritică a ac valorilor şi idealurilor fiinţa în atîtea împreju
cru pe şantierul de ame la îndeplinire indicaţiile gadieri aliniaţi în careu. tivităţii din cincinalul tre socialiste. rări vitrege, punîncl, în
najare a rîului Argeş pen date de tovarăşul Nicolae Tovarăşul Nicolae cut, stabilind măsurile ne Totodată, cuvîntarea .sub aceiaşi timp, în relief
tru navigaţie, irigaţii şi Ceauşescu la precedenta Ceauşescu a apreciat re cesare în vederea îmbună liniază că în domeniul
alte folosinţe. vizită pe şantier privind zultatele obţinute de bri tăţirii întregii activităţi ideologic, al educaţiei şi nevoia valorificării în
istoriei
în
văţămintelor
Iniţiată, după cum este realizarea la termen .şi în gadieri, modul în care au politico-educative, creşte culturii s-a ajuns la o a- opera' de educare socia
cunoscut, de secretarul ge cele mai bune condiţii a fost executate lucrările şi rii rolului acestui impor numită rămînere în urmă listă a oamenilor muncii.
neral al partidului, aceas lacului de acumulare, a calitatea acestora, adresîn- tant sector de activitate faţă de dezvoltarea rapi Un loc de însemnătate
tă lucrare de anvergură, şoselei de circulaţie pe du-le felicitări şi urarea în dezvoltarea generală a dă şi puternică a bazei deosebită în cuvântare îi
de deosebită complexitate, deasupra barajului, pe de a acţiona, în continua patriei, în înfăptuirea ho- tehnico-materiale. De a- ocupă problematica majo
are scopul de a crea o drumul ce leagă Capitala re, pentru a-şi aduce con tărîrilor Congresului al ceea, în cuvântare se sub ră a înfăptuirii obiective
mare acumulare de apă de Alexandria, pentru fi tribuţia la finalizarea a- XlII-lca al partidului, • a liniază cu deosebită clari lor şi sarcinilor economi-
în apropierea Capitalei, de nalizarea digului frontal şi cestui important obiectiv Programului de făurire a tate că : „...pornind de co-sociale adoptate de Con
a asigura regularizarea a celor laterale, care se de investiţii. societăţii socialiste multi la aceasta este necesar să gresul al XIII-lea al parti
rîului, dezvoltarea siste află în stadii avansate de Secretarul general al lateral dezvoltate şi de acţionăm cu toată fermi dului, trecerea României
melor de irigaţii, preveni execuţie. partidului a examinat, în înaintare a României spre tatea pentru lichidarea a- în stadiul de ţară mediu
rea inundaţiilor şi comba Tovarăşul Nicolae continuare, o serie de as comunism. ccstei rămîneri în urmă şi dezvoltată, în condiţiile
terea eroziunii solului pe Ceauşescu a subliniat că, pecte legate de realizarea Cuvîntarea secretarului realizarea unei concor realizării noii calităţi în
mari suprafeţe de teren. deşi s-a efectuat un volum •lacului de acumulare, pre general al partidului a danţe cit mai depline în
Proiectul prevede în ace mare de lucrări, există ră- cum şi unele probleme ale relevat cu deosebită forţă tre aceste două laturi (Continuare in pag. o 2-a)
laşi timp valorificarea po mîncri în urmă în realiza dezvoltării ş ; moderniză
tenţialului energetic al rea sarcinilor prevăzute rii comunei Mihăilcşti.
Argeşului, prin construi pentru această etapă. MANIFESTĂRI POLITICO-EDUCATIVE
Vizita de lucru a tovară
rea, în cele 5 noduri hi în discuţia cu conduce şului Nicolae CcauşcscU a
drotehnice care se reali rile Ministerului Transpor continuat pe şantierul por • „Gcrmisara ’87". în şi a mişcării artistice de roşul" din Simeria a avut
zează în prezent, a unor turilor şi Telecomunicaţii tului „Bucureşti — 90 De staţiunea balneoclimaterică masă. A acompaniat or loc colocviul cinematogra
microcentrale. Totodată, se lor, a Consiliului Naţio cembrie". Geoagiu-Băi s-a încheiat chestra Casei de cultură fic pe tema : „Grija ne
va realiza o cale naviga nal al Apelor, cu specia- Săptămîna manifestărilor Orăştie. în încheiere, an ţărmurită a Partidului Co
bilă ce va lega Bucurc.ş- lişt'i, tovarăşul Nicolae Şi aici, în centrul dia politico-educative, cultu- samblul de cântece şi dan munist Român pentru ti
tiul de Dunăre, asigurîn- Ceauşescu a cerut ca în logului purtat de secreta ral-artistice şi sporti suri „Parîngul" al Casei neretul patriei". Manifes
du-se astfel sporirea volu următoarele zile să se a- rul general al partidului ve „Germisara ’87". Cu de cultură • a sindicatelor tarea, care s-a bucurat de
mului si îmbunătăţirea, în ducă perfecţionări soluţii cu factori de răspundere acest prilej, la casa de Petroşani, laureat al Fes participarea unui mare
continuare, a transporturi lor constructive adoptate şi specialişti s-au situat a- cultură a avut loc o gală tivalului naţional „Cinta
lor, dezvoltarea .şi moder pentru a se fructifica ex naliza stadiului fizic al lu a laureaţilor concursului rca României", a prezentat număr de tineri din uni
nizarea localităţ'ior situa perienţa acumulată la înăl crărilor, stabilirea măsuri soliştilor de muzică popu un aplaudat spectacol fol tăţile economice .şi insti
te în această zonă. ţarea barajelor pe rîurile lor ce se impun pentru lară organizat în colabo cloric. tuţiile oraşului, a fost ur
Vizita a început la no interioare. rare cu Centrul de îndru • Colocviu cinematogra mată de filmul „Eu in-am
dul hidrotehnic nr. 5 si în continuare, s-a vizitat (Conlinuare în pag. a 3-a) mare a creaţiei populare fic. Ea cinematograful „Mu- născut in România".
MINA CORANDA-CERTEJ
Cu angajare şi responsabilitate
muncitorească
Politica partidului şi nităţile fruntaşe din cadrul Toate forţele mobilizate la arat şi fertilizarea ogoarelor !
statului nostru de dezvol Centralei minereurilor De — Lucrările prioritare în sînt arăturile adinei de de sezon din legumicul-
tare continuă, la niveluri va şi al ministerului de aceste zile pe ogoarele vară, transportul şi apli tură, precum şi strînsul trei sau mai multe trac
superioare, a bazei de ma resort, în 1986 ocupînd unităţilor din consiliul carea amendamentelor şi din cîmp şi depozitarea toare. Mai precizez c-ă
terii prime si resurse ener locul IV în întrecerea so nostru unic — arăta finului. în fiecare unitate toate plugurile sînt dotate
getice a adus Ia Certej — cialistă pe ramură. îngrăşămintelor organice, cu scormonitori şi se lu
Nicolae Nicula, inginerul în acelaşi timp în aten la arături sînt antrenate crează numai în agregat
şef al C.U.A.S.C. Ilia ţie se mai află lucrările formaţii compuse din cîte cu grapa stelată. Pînă la
: iratriei ~~~ oît xxmâ această dată, la nivel de
consiliu unic arăturile a-
dînci au fost executate pe
multe minereuri ! mai mult de 350 ba, ele
continuînd în ritm susţi
nut în majoritatea uni
ca în atîtea alte zone ale — Rezultatele pozitive tăţilor.
ţării — elemente noi ale obţinute, distincţiile ce
industrializării. în cursul ne-au fost acordate au Intr-adevăr, am avut
cincinalului 1981—1985 aici constituit puternice sti prilejul să constatăm, în
a fost dat în exploatare mulente pentru colectivele mai multe unităţi agricole,
un nou zăcământ de mi noastre — releva ,ing. loan preocuparea mecanizatori
nerale utile şi s-a con lor şi specialiştilor pentru
struit o modernă uzină de Bârsan, directorul Minei calitatea lucrului la arat.
preparare a minereurilor. Coranda-Certej. Minerii şi în condiţiile menţinerii
Au crescut, ‘firesc, colec preparatorii, toţi ceilalţi vitezelor planificate. La
tivele care extrag şi pre oameni ai muncii sînt C.A.P. Burjuc, de pildă,
lucrează aceste resurse, conştienţi de răspunderile la arat erau antrenaţi
au crescut nivelul lor de mari pe care le avem de mecanizatorii Iosif Or.şa.
pregătire profesională şi a lucra mai bine, mai Virgil Todosin, loan Blaj,
de conştiinţă muncito eficient — aşa cum ne în- Vasile Porceanu şi loan
rească, realizările în pro Petruţ. La rîndul lor.
ducţie. De mai mulţi ani, DUMITRU GHEONEA Ti ti Burza, Romulus Boi-
Mina Coranda-Certej se ca şi Cornel Or.şa, coordo
înscrie constant între u- (Continuare în pag. a 2-a) naţi dc inginera Constanţa
Toma, şefa fermei vegeta
le, excutau arăturile la
ÎN ZIARUL DE AZI : C.A.P. Gurasada. Tot în
această unitate se efectuau
Programul turului Campionatului Diviziei
nafionale A de fotbal, ediţia 1987-1988 A.E.S.c.II. Sintamlrei. I. a ferma 7 Kapolt se recoltează tomatele. MIRCEA LEPĂDATU
Foto NICOLAE GHEORGHIU
(Continuare în pag. a 2-a)
