Page 66 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 66
2 DRUMUL SOCIALISMI
Masele populare hunedorene in lupta împotriva CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
LA CONGRESUL EDUCAŢIEI POLITICE Şl CULTURII SOCIALISTE
războiului hitlerist, pentru înfăptuirea măreţului Document programatic de o excepţională 20,00 Telej
* In , in
act de la 23 August 1944 (II) valoare teoretică şi practică pentru 20,20 Viaţa
rlV.A
28,99 A ci
por •
Sfiîşilul anului 1943 gă 23 August 1944 se înfăp ţii din închisori .şi lagăre, popoi
Lxpo
sea muncitorimea hunedo- tuieşte insurecţia armată, toţi prizonierii ruşi. Tre edificarea societăţii noi, a omului nou nă „
reană în plină ofensivă care a constituit o coti buiesc imediat dizolvate ulei“,
in lupta împotriva exploa tură radicală în viaţa po toate taberele do muncă prilej
tării capitaliste şi a mă porului român, deschîzînd forţată". (Urmate din pag. 1) de acţiune ale actua în contextul preocupări al li
(lei p
surilor dictaturii militaro- o nouă epocă în istoria Acestea au fost năzuin lului cincinal, acordînd lor generale ale partidului, ril s
porta
fasciste. Ca urmare a re ţării noastre, epoca revo ţele de mult dorite ale toate domeniile. în acest o atenţie deosebită creş t o v a r ă ş u l Nicolae 20.50 Laur
zistenţei şi a sabotajului luţiei populare. Vestea celor mai largi mase popu context, secretarul general terii producţiei fizice Ceauşescu acordă o im lului
organizat în această pe îmbucurătoare s-a răspîn- lare şi iată că acum, sub al partidului abordează cu deosebire în ramu portanţă majoră soluţio tarea
rioadă şi în cursul anului dit cu repeziciune in în conducerea partidului co în mod sistematic proble rile primare, unde ju nării problemelor interna Sclcc
1944 se produce o vizibilă treaga ţară, masele popu munist, s-a deschis dru matica lărgirii orizontului deţul Hunedoara ocupă un ţionale ale lumii contem certe
orcht
scădere a producţiei în lare alăturîndu-se cu en mul spre înfăptuirea politic, ideologie, ştiinţi loc de seamă, ridicării porane, astfel încit ome ale
toate ramurile. In rîndul tuziasm insurecţiei. Ea 25 lor, punînd capăt atî- fic, cultural al oamenilor nivelului tehnic şi calita nirea să evolueze pe ca nil i
minerilor şi siderurgi.ştilor august 1944, la Batiz, are tor suferinţe cauzate de muncii, dezvoltarea şi a- tiv al produselor, realiză lea păcii, destinderii, co pe p
dustr
se desfăşoară o tot mai loc dezarmarea unei for războiul hitlerist. „Po firmarea în practică a dra rii sarcinilor la export, laborării si înţelegerii, in 21,15 23 /I
largă activitate de propa maţiuni militare germane, porul nu e singur — se gostei faţă de muncă înfăptuirii obiectivelor noii propriul său interes. ecrai
(colo
gandă comunistă. Manifes iar după trei zile sînt subliniază în manifest. Ar valoarea fundamentală a revoluţii agrare, generali Pentru organele şi or 21.50 Telej
tele partidului comunist dezarmate cu ajutorul matele vechilor noştri a- progresului social şi li zării experienţei bune do- ganizaţiile de partid, pen
aduceau în rîndul munci populaţiei şi al formaţiu liaţi ne ajută la salvarea man —, a patriotismului bîndite în toate domeniile. tru toate organismele si
torilor lozincile actuale de nilor patriotice 5 detaşa independenţei naţionale. socialist, a „devotamentului De asemenea, cuvîntarea factorii cu atribuţii în
luptă. Astfel, în noaptea mente germane aflate în Să privim' cu încredere şi faţă de partid — promo subliniază cu maximă for formarea şi educarea o-
de 26 spre 27 aprilie 1944, judeţul Hunedoara. să sprijinim eroica Armată torul consecvent al idea ţă că în propulsarea efor mului nou, cuvîntarea se
la An moaşa, la sectoarele La numai trei zile de la Roşie care nimiceşte nem lurilor socialiste şi comu turilor întregii naţiuni spre cretarului general al parti
Priboi şi Piscu, au fost începerea insurecţiei anti ţii hitlerişti...". „Se face niste, de echitate şi drep soluţionarea acestor pro dului, tovarăşul Nicolae BL’CUKl
difuzate manifeste cu ur fasciste, la 27 august 1944, apel către soldaţi, ofiţeri, tate socială — a atitu bleme majore, un rol în Ceauşescu. cuvîntarea de dioprogra
mătorul conţinut : „Munci Comitetul din judeţul Hu- ţărani, intelectuali, femei, dinii înaintate faţă de semnat revine şcolii, fa încheiere rostită de tova Buletin (I
ordinea
torime minoră, de 1 Mai tineri si bătrîni, chemînd proprietatea socialistă, ri miliei. literaturii, muzicii, răşa Elena Ceauşescu la cultură;
cereţi 8 ore de lucru, că să sprijine măsurile reale dicării calitative a com artelor plastice, teatrului, cel de al Ill-lea Congres nai ; 7,30
voi lucraţi 16", „Vrem sa MÀRTURII de salvare naţională şi portamentului moral-politic cinematografiei, edituri a) educaţiei politice si întâmpina na
bălori
lariu mărit!", „Vrem pace DOCUMENTARE socială a României". „Mun al tuturor oamenilor mun lor, presei, radioteleviziu- culturii socialiste, ca şi /■în(I chem
cu sovieticii !", „Jos An- citori, cu pumnul' vostru cii, combaterii lăcomiei, nii, celorlalte instituţii .şi programul adoptat de acest lui Nicohi
tonescu !“. ajutaţi eliberarea totală a misticismului şi obscuran organisme de educaţie înalt forum al democra îndeplinii]
nul la pi
In vara anului 1944, nedoara al Frontului Pa ţării şi asiguraţi înfăptui tismului, a şovinismului, socialistă a oamenilor la export
autorităţile semnalau în triotic Antihitlerist infor rea reală a năzuinţelor naţionalismului, rasismului muncii, care trebuie să ţiei noastre în socialiste se presei; 8,
constituie
documente
întregul judeţ puternice mează populaţia, prin mii democratice ale poporului şi antisemitismului, a tot aşeze mai ferm în centrul tec romă
agitaţii. In raportul din de manifeste, că : „Dictu- român". ce înjoseşte omul. activităţii lor cultivarea de excepţională valoare P tindem B
10.00
22 iunie 1944, spre exem tura antinaţională şi anti Fără deosebire de naţio Pornind de la asemenea cu deosebită grijă a for teoretică şi practică pen 10.05 Suc
plu, Comisariatul de po socială a lui Antonescu a nalitate, Comitetul Patrio obiective de ordin gene mării şi afirmării noii tru întreaga activitate de 10,15 I’ubl
portaj
h
liţie din Petroşani relie luat sfîrşit. Guvernul Blo tic Antihitlerist din jude ral, tovarăşul Nicolae conştiinţe a tuturor cate perspectivă. consacrată august îi
fa : „Comuniştii au dese cului Naţional Democrat... ţul Hunedoara cheamă pe Ceauşescu relevă. în cuvîn- goriilor de oameni ai prosperităţii multilaterale if 11,33
întruniri în diverse case a încheiat pacea cu aliaţii". maghiari, germani, sîrbi tare, direcţiile . principale muncii. a României socialiste. zi ~)
conspirative în cadrul că „Frontul Patriotic Antihit şi evrei să întărească „uni re „iu;
12
Ştiri ;
rora discută sarcinile ce lerist — se arată în ma tatea luptei poporului care tulul XX
le stau în faţă pentru ur nifest — care de mult va realiza egalitatea de Toate forţele mobilizate la arat moara fu
mătoarele luni". Eferves timp duce luptă dirză pen drepturi pentru toate na- IJe la 1
nai 2" J 5,t.
cenţa revoluţionară ce ca tru strîngerea tuturor for ţ 1 ona! i tăţ i le conlocu¡toare". rade. ,v.
racteriza starea de spirit ţelor democratice, pentru Tot în aceste zile, prin şi fertilizarea ogoarelor! Umbli ro
a muncitorimii de pe n- eliberarea patriei, salută zeci de mii de manifeste, diojurnal
folcloric ;
cestc meleaguri purta în cu bucurie Blocul Naţio au fost aduse la cunoştinţa (Urmare din pag. 1) nizatorii Roman Olaru. şi aplică pe ogoare a- uşoară p
sine înţelegerea adîncă a nal Democratic şi guver maselor largi Apelul Co Ghiţă Osoianu, Traian men da montele ea 1 ca roase. Iilor noşi
evenimentelor petrecute pe nul salvării naţionale". mitetului Central al Parti lucrările de afînare a' so Marcu. Gheorghe Olaru şi „Prima formaţie constitui de ştiri ;
zeta
ocoi
front, nerăbdarea cu care Rîndurile înflăcărate ale dului Comunist Român şi lului. Octavian Şindea şi Ionel Nicoară, transporta tă la nivel de consiliu apăr şl
se aştepta sfîrşitul răz manifestului îndemnau ma Apelul Comitetului regio Remus Bolea, cu M.A.S.-GO, şi împrăştia dejecţiile li unic — sublinia inginerul mea. i*r
boiului, înfrîngerea Ger sele largi la acţiune ar;T- nal din Banat al Uniunii au efectuat lucrarea res chide pe terenurile A.E.I. Axonte Guţea, directorul 18.00 Ore
lin de ş
maniei hitleriste. .,Munci tînd că : „întreg poporul Tineretului Comunist, che pectivă . pe aproape 20 de Bacea şi C.A.P. Iîia. Au S.M.A. Ui a — compusă gust in
torii i nota poliţia din strîns unit trebuie să pună mînd întregul popor la hectare. fost administrate 2 000 to dintr-un Ifron si trei M.A. Naţionali
Óeviy.lá" 22 august 1944 — mina pe arme pentru eli lupta împotriva elemen Mai avansate sînt la ne pe mai mult de S0 de 3,5. acţionează acum la 19.05 Atnl
aşteaptă cu multă nerăb berarea noastră totală de telor reacţionare si pentru executarea arăturilor şi hectare. C.A.P. Burjuo. Imediat re 20.00 Kn
Circulaţi
dare. Iriţi) ' actualului gu sub jugul nemţilor cotro eliberarea ţării de către cooperativele agricole din La C.A.P. Gurasada gu încheie, formaţia va fi di rcştcnnă:
0103
vern' (untonescian) şi a pitori". „Numai prin luptă cotropitorii fascişti. Lăsau şi Dobra, unde i-am noiul se ducea în cîrnp rijată la Dobra. Roşeaui, tia dum
războiului hitlerist..." ne putem salva — rela Prin asemenea acţiuni, găsit la datorie pe meca cu remorcile (mecanizato Râduleşti". O zl înt
jurnal; 2
Alături de muncitori, în tează cu hotărîre docu masele populare din jude nizatorii Iosif Munduea, rii Tiberiu Stăniş, Dan în ce priveşte transpor tie ; 23,1
aceşti ani s-au ridicat la mentul. Trebuiesc dezar ţul nostru, în frunte cu Rubin Sîrbu, Iosif Simoe, Crăciun, Gheorghe Cîm- tul şi depozitarea finului, zicală ;
luptă mase din ce în ce mate şi internate îndată muncitorii din Valea Jiu Gheorghe Mort, Sergiu peanu) şi se împrăştia ma printre unităţile care au tiu de ş
mai largi de ţărani şi alte forţele hitleriste din ţară. lui. Hunedoara, Simeria, Crîşmar (Lăsău), Ioan Rus. nual de către membrii coo acţionat mai bine s,e
pături sociale. O rela Agenţii hitlerişti n-au ce Deva, Brad şi alte locali Siminic Munteanu şi Gheor peratori. în schimb, la numără A.E.I. Grind, (au
tare oficială a autorităţilor căuta în armata şi ad tăţi, şi-au adus contribu ghe Simode (Dobra). Re depozitate jx'sto 500 . tone
locale arată că „se obser ministraţia noastră. Tre ţia lor la lupta eroică marcăm şi aici grija tutu C.A.P. I.ăpu.şnîc adminis de fin), A.E.f. Bocşa (475
vă mari nemulţumiri în buiesc dizolvate organi şi grea pe care Partidul ror pentru calitatea ară trarea îngrăşămintelor na tone), C.A.P. Gurasada
n !■: v .
rîndurile muncitorilor din zaţiile nemţeşti hitleriste Comunist Român a orga turii. turale in cîrnp se făcea (310 tone), Burjuo (305 to cureşti
oraşul I-Iuncdoara şi din din ţară. Orice opunere nizat-o în adîncă ilegali Cu forţe mecanice şi cu maşinile de împrăştiat ne), Teiu (247 tone) ş.a. rea nea
alte localităţi şi centre a lor trebuie nimicită tate în vederea răsturnării umane puternice se ac gunoi. Pînă ieri meca Este necesar ca şi in cele N EDO Al
urbane, ba chiar şi în fără cruţare. Trebuiesc dictaturii militaro-fasciste, ţiona la transportul şi nizatorii Ştefan Pop, Savin lalte unităţi să se mobili Bucuroşi /
A) ;
alte straturi". în asemenea arestaţi şi judecaţi toţi a ieşirii ţării din războiul administrarea îngrăşămin Căpătan, Ovidiu Foran şi zeze mai multe forţe la căpitan
împrejurări, după cum se trădătorii, slugoii nemţilor hitlerist. pentru pace şi telor organice în 'cîrnp. Ioan Saeotă au împrăştiat strinsul nutreţurilor re dern B)
căra); I
ştie, sub conducerea Parti cotropitori. Trebuiesc ime un viitor luminos. Astfel, o formaţie cu vi pe tarlalele destinate car coltate de pe pajiştile na darea l
dului Comunist Român, la diat eliberaţi toţi patrio- Prof. ION FRÂŢILÂ danja, conduse de meca- tofilor peste 500 tone de turale, antrenindu-se la păsările
gunoi de grajd. transportul lor toţi cetă Nolcmbi
Tot acum se transportă ţenii caic deţin atelaje. zelc sus
„Mlstcrt
Cu angajare şi responsabilitate muncitorească rea);
(Culturi
creţul I
ceaCărui
(Urmare din pag. 1) nui însemnat volum de accidente, deci să res bune, realizările de pînă alb Cat
PETRII,
metale. Realizări deosebite pectăm strict normele de acum nu ne pot mulţumi jos (Mi
înregistrează colectivele protecţie a muncii şi, in pe deplin, considera tovară. CÂNI:
doamnă mereu secretarul minelor Bocşa si Băiaga. al doilea rînd, să creştem sul Adrian Gligor, secreta zoologic
g e n e r a l al partidului, După cum ne spunea mg. calitatea minereurilor ex rul comitetului de partid al BRAD:
soară
t o v a r ă ş u l Nicolae loan Fiiipaş, şeful secto trase. Bineînţeles, toate Minei Coranda-Certcj. Pen GURAB
Ceauşescu —, de a ne spo rului mină Certej, „preo acestea, cu depăşirea rit tru ca munca să ne fie Ia „Ml
ri contribuţia la dezvol cupările noastre majore mică a sarcinilor de plan". mai uşoară şi mai rodnică ORA.ŞTJ
tarea bazei de materii sînt orientate. în prezent. Minerii si preparatorii de este necesară o mai sus sus —
„Irtlîl ni
prime a ţării. Ca urmare, ţinută activitate politico- **■ orii
la fiecare loc de muncă se cducativă la nivelul fie rioasă
acţionează cu dăruire şi cărui colectiv, de formare GIU-BA
(Casa i
abnegaţie, se pune accent a conştiinţei socialiste, ŢEG :
major pe organizarea lu patriotice şi revoluţionare pod {
crului şi folosirea raţio o oamenilor muncii, ast Operaţii
nală a dotării tehnice, pe fel incit trăsăturile moral- rii“; CV
nit
«
gospodărirea şi economi spre mecanizarea anumi la Certej sînt conştienţi că .politice ale omului nou, SIMERI.
sirea severă’ a valorilor tor lucrări în subteran şi în activitatea lor mai au constructor conştient al iraatacă
materiale pe care le ad folosirea unor tehnologii greutăţi şi neajunsuri. Pc societăţii socialiste în pa Lupii i
ministrăm. de extracţie moderne, do unele le rezolvă singuri, tria noastră să se afirme GliEi.A
extratoi
Preocupările şi străda mare productivitate, prin pentru altele aşteaptă mai plenar în muncă, în viaţă.
niile depuse, măsurile şi care să ne uşurăm munca mult sprijin de la centrala Acestor sarcini şi obiecti
acţiunile întreprinse la şi ministerul de resort. Ei ve reţinute din strălucita
nivelul minelor şi sectoa şi să-i sporim rodnicia. sînt hotărîţi ca în acest an cuvintarc a secretarului
relor. secţiilor şi ateliere Minerii noştri sînt harnici să amplifice rezultatele general al partidului, tova
lor se materializează, de la şi conştiincioşi şi sîntem bune din 1986. să se men răşul Nicolae Ceauşescu, Pentri
începutul anului. în rezul hotărîţi ca, în cinstea ţină intre fruntaşii pe ra rostită la cel de al Ill-lea li in g
tate bune in producţie : Zilei de 23 August şi a Congres al educaţiei poli cu ceru
depăşirea u peste 18 mi Conferinţei Naţionale a mură. în acest sens, la re tice si culturii socialiste, Local \
caraelet
lioane lei a producţiei partidului .să raportăm noi centa adunare generală a ie vom subordona toate ţi te de
marfă şi eu circa patru succese in producţie". oanTenilor muncii .şi-au su preocupările, întreaga nqas- ce. Vin
milioane lei a producţiei ..Ceea ce ne stă, de ase plimentat angajamentul a- tră activitate politico- Ia mod
nete. li mai mult. de menea. in atenţie, perma nual, care se materializea ideologică şi cuîlural-edu- rile mi
prinse
II 000 iei pe lucrător . a nent. arăta destoinicul şef ză eu fiecare zi în produc cativă, in vederea trans tează In ferma legumicolă a C. A.J’. Aurel V lai cu se recol de. Iar
l.a
roşiile.
mare
parte
/.¡Inie
un
această
lucrare
Iau
productivităţii muncii, rea de brigadă Ferenez Mar- ţie. punerii lor neabătute în număr ile cooperatoare. 22 Şl 2î
lizarea suplimentară a u- ton„ este să lucrăm fără — Deşi, in general, sînt practică, in viaţă.