Page 70 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 70
Pag. 2 DRUMUL SOCîALfSMULCfi
vitatea aici brigadierii şi eficienţă sporite
de ; la Liceul industrial
li «11* t Il IX î mm ' <é*3 •*>% *■ *• "I 41 Vulcan. în cele două Tele
m PlAMPiOfli XtU@r0vlllUl puncte de lucru — Pă- (Urmare din pag. 1) de cele de la I.M. Pa- făşurate la nivel jude
clişa şi Ostrov — cei 100 roşeni, I. M. Lupeni, I. M. ţean şi local au fost mai
de tineri au dat un con comuniştilor, a celorlalţi Hunedoara, Mina Deva, armonios organizate, au 20.00 Telojui
Remarcabile succese sistent sprijin construc oameni ai muncii, asigu- Combinatul siderurgic Hu cîstigat în diversitate şi * In iutii
torilor, efectuînd un im rîndu-sc o mai bună acti nedoara, I. M. Barza, în continuitate, ceea ' ce a ril
portant volum de lucrări. vizare a propagandiştilor treprinderea mecanică O- contribuit în mai mare 20,20 Cadrau
în spaţiul muncii Este vorba de taluzări şi cursanţilor, o urmărire răştie, LM.M.R. Simeria, măsură la înţelegerea şi lor).
Ceauşei
de maluri, săpături, tur continuă a felului concret I.P.E.G. Deva, unităţile a- aprofundarea de către
In cinstea marii noas* strădanii şi eforturi şe nat betoane etc., a căror de pregătire şi desfăşurare gricole cooperatiste din participanţi a materialis 20,40 Pagini i
lor). S
tre sărbători naţionale de i’idică la mai bine de valoare depăşeşte 1,5 a activităţii, a calităţii şi Dobra, Romos, Pricaz,' mului dialectic şi isţpric, rar-mu
la 23 August, tînăra ge 460 milioane de lei. Re milioane lei. Printre cei eficienţei în planul cu Rapolt, Hărău, Ţebea, Li- a ideilor socialismului zat la
neraţie din judeţ rapor zultate dintre cele mai mai vrednici s-au dove noaşterii .şi aplicării celor vadea, Tote.şti, Densuş, ştiinţific, la întărirea con Corniţei
Uniuni
tează fapte de muncă frumoase ou obţinut or dit Eugen Lazăr, Iacob însuşite în activitatea Boşorod şi multe altele. vingerii în idealurile so Comun
deosebite, împliniri şi ganizaţiile din Deva, Hu Benhardd, Florin Dobro- practică. Marea majorita în cursul anului de în- cialismului şi comunismu de tur!
succese care reflectă in nedoara, Vulcan, Uricani, tescu, Ionel . Pisleag, Io te a organelor şi organiza văţămînt politico-ideologic lui, ale umanismului re nerct,
eu Ka.
tensa angajare a tineri Bulzeşti, Hărău, Topliţa, nel Protjea, Adrian Floca, ţiilor de partid au acţio- ' au fost promovate, extinse voluţionar, la înţelegerea Român
lor, implicarea lor tot Turdaş .ş.a. Sorin Şchiopu, Cristian nat cu răspundere sporită şi generalizate noi forme ştiinţifică a realităţilor 21,23 Epopcr
mai matură şi responsa De remarcat faptul Torna. Ştafeta a fost asupra bunei desfăşurări şi metode care au ridicat societăţii româneşti, la dez şl cons
bilă în amplul efort al că, pînă la 30 decem preluată de brigadierii a învăţămîntului pe tot gradul de atractivitate al voltarea dragostei şi devo liste -
colectivelor muncitoreşti brie, tînăra generaţie a de la Liceul industrial parcursul anului, a con dezbaterilor, de partici tamentului faţă de patrie, 21,50 Telejui
de a înfăptui marile o- judeţului s-a angajat să nr. 1 Hunedoara care, în vorbirilor recapitulative şi pare al cursanţilor la des partid şi popor. 22.00 închidi
bicctive ce le revin în depăşească cu 10 la sută aceste zile acţionează in examenelor de lă Univer făşurarea unor discuţii vii, Analiza critică şi auto niului.
prezent şi în pez'spectivă. planul anual de muncă tens, alături de hidro- sitatea politică şi de con antrenante, cu reale va critică a modului de or
Cea mai elocventă do patriotică, sporindu-.şi ast cncrgeticieni, pentru ter ducere. S-a insistat, de lenţe educative şi practi ganizare şi desfăşurare a
vadă în acest sens este fel contribuţia la marca minarea tuturor lucrări asemenea, asupra intensi ce. Ne referim la dezbate anUlui de învăţămînt po-
realizarea în totalitate a operă a . construcţiei so lor centralei hidroelec ficării pregătirii propagan rile pe bază do referat, litico-idcologic 1906 — 1987
angajamentelor anuale de cialiste pe aceste me trice Păclişa, cu termen diştilor şi cursanţilor, asu colocvii, seminarii, dialog relevă şi unele neajunsuri
muncă patriotică. Dimen leaguri. de dare în funcţiune în pra participării unui nu pe bază de întrebări şi eu care s-au confruntat
siunea participării tine luna septembrie. Briga măr cît mai mare la dez răspunsuri, vizite în uni comitetele municipale, o- BUCUREŞ
rei generaţii la materia VESTI DE PE dierii sînt prezenţi, de baterea temelor, raportă tăţi economico-sociale şi răşeneşti şi comunale de dioprogram
lizarea însemnatelor sar ŞANTIERE asemenea, pe şantierul rii permanente ia obiecti muzee, schimburi de ex partid. Ele ţin, în primul Buletin du z
ordinea
cini ce revin judeţului centralei de la Ostrovu vele şi sarcinile concrete perienţă cu propagandiştii rînd, de o pregătire in cultură;
în asigurarea economiei De multă vreme nc-am Mare. ale colectivelor muncito şi responsabilii punctelor dividuală insuficientă, de nai ; 7,30 i
naţionale cu cărbune, obişnuit ca, pe şantierele reşti —, ceea ce a sporit de documentare politico- abordarea superficială a întîmpinarc
bâtorl
naţii
materii prime, energie muncii pentru ţară, ti SÂPTÂMÎNÂ RECORD substanţial valoarea teo ideologică, elemente care unor tematici, de o parti z.înd chemai
etc., este dată de impre nerii huneddreni să fie ÎN PRODUCŢIE retică a dezbaterilor, a au asigurat un caracter de cipare limitată din partea lui Nicolae
sionantul volum de mun printre cei mai buni. Cel conferit o finalitate prac continuitate şi noutate în unor cursanţi în aprofun îndeplinim
nul la prut
că depus. Practic, nu mai recent exemplu este Această perioadă, pu tică mai consistentă învă informarea şi pregătirea darea tuturor problemelor la export ;
există domeniu în care şi felul în care cei 50 de ternic marcată de cele ţămîntului politieo-ideolo- propagandiştilor şi cursan supuse dezbaterilor. Unii presei; 8,10
tinerii să nu se dove brigadieri de la Liceul două mari evenimente — gic. Asemenea practici se ţilor, a tuturor oamenilor propagandişti neglijează tec român«
ptindem
dească o adevărată forţă, industrial Călan înţeleg Congresul al IlI-lea al regăsesc, desigur, în mun muncii. propria pregătire, se pre 10.00 Biţii
să-şi afirme capacitatea, să-şi onoreze statutul de educaţiei politice şi cul ca majorităţii organizaţii De apreciat, este şi zintă necorespunzător în 10,05 Omag
competenţa şi dăruirea purtători ai salopetelor turii socialiste şi marea lor de partid. Menţionăm faptul că acţiunile po faţa cursanţilor, manifestă partidului;
în marea operă de ridi albastre cu ecuson pe sărbătoare de la 23 Au buna experienţă dobîndită litice şi ideologice des- formalism în conducerea tate; ll,o
luminosului
care a patriei pe noi Şantierul naţional al ti gust — a fost declarată activităţii, nu angajează un 3.1.30 Muzk
trepte de bunăstare. Nu neretului de la Combi de tinerelul hunedorcan dialog viu şi activ cu liana Bart;
mai lucrările de muncă natul minier Motru. In drept, „Săptămînă record cursanţii. dru laica ;
de ştiri ;
patriotică efectuate în cele şase săptămîni de în producţie". Integraţi Reparaţiile energetice Avînd permanent în a- nţr ' f«Ie
sprijinul producţiei de cînd muncesc -nici, ei efectiv în amplul efort tenţie exigenţele şi cerin »c i 1 i
păşesc valoric 350 mi s-au remarcat' prin răs al colectivelor muncito (Urmare din pag. 1) ror locurilor de muncă, ţele stabilite de cel de al jur,ml; ra j
mleră
lioane lei. Se adaugă la pundere şi disciplină în reşti de a întîmpina a- respectarea strictă şi chiar IlI-lea Congres al educa Carte irun
acestea cele din cerce- materializarea lucrărilor ccste evenimente eu noi prizei. Şi, legat de aceas reducerea normelor de ţiei politice şi culturii cui tc-a st
tare-proiectare — 32 mi încredinţate, depăşind şi noi succese, tinerii ta, poate fi consemnată consum la materii prime, socialiste, orientările şi diojur«*»);
te ; < „.3 .-]
lioane lei, agricultură — substanţial sarcina de a s.-au angajat să realizeze eficienţa ridicată pe care materiale, combustibili etc., sarcinile subliniate în ma 17,<o Anton
31 milioane lei, silvicul realiza lunar o produc lucrări de muncă patrio o înscriem permanent în precum şi acţiunile între gistrala cuvîntare rostită 18.00 Orele
tură — 15 milioane lei, tivitate a muncii de tică în valoare de peste bilanţul activităţii. Astfel, prinse în cadrul unităţii cu acest prilej de secreta tiu de ştir
Semnal i
de recuperare a mate 10 000 lei fiecare. Va un milion do lei. Intre în cinstea apropiatei săr noastre pentru eliminarea rul general al partidului, 10.30 Atcnţ
riilor prime şi materia loarea lucrărilor de în altele, este vorba de bători naţionale a poporu tuturor condiţiilor care t o v a r ă ş u l Nicolae ţie pietoni
lelor — 20 milioane lei, treţineri, dcscopertări, să realizarea unei producţii lui nostru, de la 23 August, duc La crearea stocurilor Ceauşescu, organele şi or jurnal •
maţii, mu?
iar pe şantierele naţiona pături, nivelări, drenaje suplimentare de 500 tone colectivul A.C.M.R.U.E. supranormative, extrem de ganizaţiile de partid vor sugestia d
le, judeţean şi locale ale etc. depăşeşte pînă în cărbune, 200 tone mine Deva raportează reducerea păgubitoare. Ne expri trebui să militeze cu mai intr-o oră
tineretului au fost efec prezent 700 000 lei. reu complex, 180 tone cheltuielilor totale la 1 000 măm angajamentul de a mare răspundere şi fer 23.00 Moi
23,10 Puh!
tuate lucrări a căror va Muncă rodnică şi pe minereu de fier, 200 to lei producţie marfă cu încheia şi acest al doilea mitate pentru înlăturarea Nocturnă
loare depăşeşte 21 mili Şantierul judeţean al ne cocs metalurgic, 1 450 2,2 lei, iar, a celor mate an al cincinalului actual tuturor acestor deficienţe — 24,00 Bl
oane lei. Valoarea to tineretului de . pe Rîu bucăţi piese turnate etc. riale ■ cu 1,8 lei. Aceste cu lucrări de reparaţii e- pentru ca, peste tot, în
tală a acestui mare vo Mare-Retezat. De cîtcva rezultate au la bază mă nergetice executate prompt, văţămîntului politico-ideo
lum de muncă, a acestor zile şi-au încheiat acti N. STELIAN surile luate pentru apro de înaltă calitate, în con logic să i se confere o înal
vizionarea optimă a tutu- diţii de maximă eficienţă. tă calitate şi eficienţă.
D E V A :
cureşti (I
teanea
(
CAMPANIA AGRICOLĂ Dl VARĂ NE DO Alt A
33ucurcştil(
A) ; A
o' «an
C. a); PIS'
darea (Pi
Eforturi stăruitoare pentru strîngerea producţiei lizeze o lucrare dc cea Noiembrie
(Urmare din pag. 1) tate se străduiesc să rea pasările
mai bună calitate, punînd zcle sus -
„Misterele
recol
trainice
baze
astfel
rezultate se înscriu coo acestui an şi pregătirea recoltei anului viitor tei anului viitor. Viteza rea); li
(Cultural)
perativele agricole de pro de lucru poate şi trebuie creţul lui
ducţie din Brănişca — intensificată, lucrarea să ceaiârul);
350 tone transportate, în toate unităţile din zate toate atelajele parti pe terenurile devenite li Deva, 30 ha la C.A.P. ia startul în toate unităţile, sentimente
AN1NOAS.
Deva — 278 tone, Hărău C.U.A.S.C. Deva această culare, fiecărui posesor bere, după seceriş. Su Hărău, 25 ha la C?A.P. urmărindu-se, totodată, — seriile
— 206 tone, Şoimuş — activitate trebuie impulsio de căruţă stabilindu-i-se prafeţele realizate pînă Şoimuş şi 10 ha la C.A.P. respectarea întocmai a resc); TJ
precis ce are de făcut. acum sînt însă mici. S-au Brănişca. Mecanizatorii an tehnologiei dc lucru sta cenuşa in
380 tone ş.a. Insuficient nată, întrucît în cîrnp se Se efectuează şi arături arat doar 32 ha la C.A.P. grenaţi în această activi- bilite. zat); 13HAI
s-a acţionat pînă acum ia află încă mari cantităţi seriile J-JI
ORAŞT1E
C.A.P. Leşnic, unde s-au de fibroase. SUS — SC
„întîlnire*
pus la păstrare doar 76 în ce priveşte aplicarea tătorii di
tone fin şi la C.A.P. Po îngrăşăm i ntclor n atu rale rioasă (F
GIU-I3ÂI:
peşti, unde s-au depozitat pe suprafeţele de pe care parc (Ca5
doar 20 tone. s-a strîns grîul şi orzul, HAŢEG: )
rica (Dac
Toma Lenghcl, inginerul se acţionează bine ia uni Parada
LAN : Pi
şef al C.A.P. Bîrsău, ne tăţile agricole din Şoi capăt (Ca
spunea ; muş, Hărău, Deva, unde SLV’UIA
nr. o; ir
— La transportul şi de există o puternică mobi iilor (Cu
pozitarea furajelor înregis lizare dc cooperatori. La
trăm o puternică mobili C.A.P. Veţel s-au dus în
zare dc cooperatori şi a- cîmp, numai de la i. au
tclaje. Finul se aduce în gust încoace, 200 tone în
baza furajeră în special grăşăminte organice, ce se
Pentru
cu căruţele unităţii şi ale împrăştie în aceste zile. fi pred o
membrilor cooperatori. La această activitate iau să, eu cei
lat vor i
/
— Ce cantitate de fu parte un mare număr do vor avea
aversă,
raje a fost depozitată? cooperatori în fiecare zi. descărcai
— Circii 200 tone. Mai De menţionat aportul tul va si
sectorul
avem în eîmp 50 tone fin consiliilor populare din rătprile
cuprinse
po care il vom aduce în Şoimuş, Veţel .şi Hărău la Oracle, U
aceste zile. Mulţi coope buna desfăşurare a celor între 21
lat ceaţ£
ratori - printre care două lucrări la care ne-am
La nit
Emanoilă Motoc, Milidon referit pînă acum — trans il răcori
Lugoj.m. Nicolae Păcurar portul furajelor şi admi riabil.
izolate <
şi alţii — au transportat nistrarea îngrăşămintelor aversă,
in întregime finul de pe naturale. Din iniţiativa A.E.S.c. Sîntandrel. Se lucrează la recoltatul legumelor în ferma 7 Rapolt, condusă de inginerul Viorel Cornea. in ten si fi«
de G0—7C
suprafaţa ce au recoltat-o. ¿i cest ora au fost mobili-