Page 74 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 74
cig. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
ADUNA 1 REA FESTIVĂ Şi ISPECTA COIm LDIh 1 MU NUCil LL
A 43 D > f Al VI DE LA ll 1FĂPTUII UA 1 A 1 CTU IUI RE VCILU Ţii
{Urmare din pag. 1) El deţine primul loc pe Într-o emoţionantă unitate unui sfert de veac de spiritualitate
ţară la producţia de mi independenţa şi de cuget şi simţire, parti la Încheierea cooperativi Finalul spei
în modul cel mai conclu nereu de fier, locul al II- cipanţii la adunarea festivă zării agriculturii, momente marcat de
dent forţa politică ţi or lea la energie electrică, au urmărit apoi un gran sugestive ale noii revoluţii bl ou muzici
ganizatorică a partidului, fontă, cărbune, oţel, lami suveranitatea patriei - un dios . şi înălţător spectacol, agrare fiind impresionant care miile
capacitatea sa de a con nate finite, cocs metalur ce s-a constituit intr-o ma redate. Şl tot ce a urmat şi-au mani.
duce poporul pe calea gic şi minereuri complexe, nifestare a sentimentelor de a fost vibrant şi însutleţitor: lele de dra i
transformării revoluţionare locul al III-lea în produc neţărmurită dragoste şi re arcadele victoriei, omagiul tinţă laţe
a societăţii. După răstur ţia de ţesături de mătase unic gînd, o singură voinţă cunoştinţă pe care oamenii adus primului bărbat al partid, fa
narea dictaturii militaro- şi minereuri cuprifere. muncii hunedoreni le nu ţării, celui care şi-a pus Nicolae Ce
fasciste, România s-a ală Realizări importante s-au tresc faţă de partid, faţă pecetea marii sale persona activitatea
turat cu întregul său po obţinut în agricultură, Cu conştiinţa trează şi tor este tovarăşul Nicolae de conducătorul lui încer lităţi revoluţionare pe În în slujba b
tenţial economic şi militar producţia medie la hectar hotărîtă a păstrării neştir Ceauşescu. cat, t o v a r ă ş u l Nicolae treaga dezvoltare a patriei, poporului n
coaliţiei Naţiunilor Unite, crcscînd în ultimii două bite a măreţelor cuceriri Iîînd pe rînd prin faţa Ceauşescu. înscrisurile ,,CEAUŞESCU — tacol lesti\
luptînd cu eroism, pentru zeci de ani de 2,6 ori la revoluţionare ale poporului tribunei au trecut luptă Sunete de trompete dau PACE", cu zborul albului de organizat t
eliberarea întregului teri grîu şi secară, de 3,ă ori nostru, a independenţei şi torii din subunităţile de semnalul începerii specta porumbei, desfăşurîndu-se in deţean de
toriu al patriei şi, apoi, la porumb. suveranităţii patriei, au la Termocentrala Mintia, colului — vibrant omagiu a- aplauzele miilor de specta caţie socii
alături de armata sovie Rod al grijii partidului trecut, ieri, prin faţa tri I.P.I.C.C.F., C. M. Deva, dus patriei, partidului, glo tori. municipal C
tică, pentru eliberarea şi statului nostru, în a- bunei oficiale a stadionu I.M. Barza, U.U.M.R. Criş- rioaselor realizări pe care „Ai Hunedoarei tineri politică şi c
Ungariei, Cehoslovaciei şi cecaşi perioadă a crescut lui „Cetate" din Deva, cior, Mina Deva, C.S. Hu naţiunea noastră le-a înfăp cu-ntreaga lor fiinţă/ Răs Consiliul juc
a unei părţi din Austria, nivelul de trai al oame oamenii cetăţilor hunedo- nedoara, Ţesătoria de tuit in cel 43 de ani de pund chemării tale, iubit cotelor, Cc
pînă la victoria finală nilor muncii. Mărturie stau renc de muncă, luptă şi mătase, lucrătorilor din muncă sub cupola libertă conducător" — versurile sint al U.T.C., C
asupra Germaniei fasciste. cele 79 000 apartamente apărare. Pasul energic, fi comerţ. I-am recunoscut ţii şi mai cu seamă in timpul ilustrate impresionant de al Organiz c
Da aniversarea zilei na construite, alte obiective gura dîrză erau simbolul printre cei mai destoinici eroic care a trecut de la tinerii care reunesc pe ga Statul mo
ţionale, în anul 43 al liber social-culturale, s-au creat prezenţei şi devenirii luptători • pe electricienii Congresul al IX-lea al parti zon, in albastrul salopetelor Gărzilor pa
tăţii noastre, a arătat în 62 000 noi locuri de noastre de-a lungul unei Nicolae Popa, Mircea Vo- dului, perioadă ce poartă judeţean de
continuare vorbitorul, pa muncă. Prin creşterea ba milenare istorii, în faţa ian, Valentin Elincovici, emblematic pentru viitorime şi sport, Ir
tria noastră prezintă ima zei materiale, ca şi prin vicisitudinilor căreia nu lăcătuşii Dionisie Anghel, numele ctitorului ei — ,,Epoca Iar judeţear
ginea unei ţări socialisto exigenţele mereu sporite ne-am plecat niciodată. Ştefan Crişan, sudorrtl Nicolae Ceauşescu". „în idealul colului a fc
cu economie puternică şi formulate de partid s-au Şi a venit acel August al Ioan Suciu (Termocentrala „Mindră zi a libertăţii" Tică Hanea
modernă, ferm angajată dezvoltat continuu învă- demnităţii naţionale, cînd Mintia), frezorul Daniel răsună insulleţitor I In acor Mircea Oco
pe calea dezvoltării inten ţămîntul, ştiinţa şi cul poporul român, ca un sin Iştoc, strungarul Nicolae durile sale pătrund în sta dragostei cea, Sică C
sive, ocupînd un loc demn tura, judeţul nostru im- gur om, a răspuns la che Murari, lăcătuşul Vasile dion grupuri masive de zele sportiv,
în rîndul -statelor lumii. punîndu-se printr-o pre marea partidului, înfăp Sîrb (I.P.I.C.C.F.), ingine oameni ai muncii, care, cu pescu, Erica
Pc baza formării unei zenţă activă în spirituali tuind revoluţia do elibe rul losif Pali (C.M. Deva), trupurile lor, configurează de ţară“ lacoboni, Si
industrii viguroase, dotată tatea patriei. rare socială şi naţională, modelorul Constantin Stoi Înscrisul „23 August", zi ce ru Matieş,
cu tehnică avansată, au Rclicfînd rezultatele ob antifascistă şi antiimpe- că (U.U.M.R. Crişcior), lă a marcat, sub conducerea cv, Adrian
crescut în ritm susţinut ţinute de oamenii muncii rialistă, strălucită afirmare cătuşul Constantin Asan partidului, începutul con dat concurs
forţele de producţie, se hunedoreni, primul secre a voinţei şi hotărîrii de (Mina Deva), inginerul strucţiei noi pe pămîntul nerilor Văii j
înfăptuiesc cu succes o- tar al Comitetului jude a-şi făuri singur desti Ioan Gcorgescu, maistrul României. Treptat, stadionul de brigadieri, momente co cele de la i
biectivele noii revoluţii ţean de partid a eviden nele. turnător losif Feher (C.S. se transformă intr-un imens regrafice desprinse din ta bul „Sargeţi
tehnico-ştiinţifice şi ale ţiat deopotrivă mobiliza Ducînd mai departe tra Hunedoara) ş.a. steag tricolor „Venim cu bloul muncii lor angajante, rile Ci ‘ \ c
noii revoluţii agrare. Ştiin toarele sarcini ce le au diţia eroismului milenar, în acordurile unui marş patriotică mîndrie/ Cu trup patriotice, aducind un cald p/on/b. . şi
ţa a cunoscut o amplă si de îndeplinit în acest an a dragostei neţărmurite tineresc, defilează, îmbră şi suflet scrise-n tricolor/ omagiu aniversării a 65 de şcolile gene
complexă dezvoltare, afir- şi în întregul cincinal caţi în uniforme albastre, Să preamărim eterna Româ ani de la făurirea organi municipiului
mînclu-se ca o forţă ne izvorîte din istoricele ho- pentru pămîntul scump al membrii detaşamentelor de nie/ A noastră naţiune, li zaţiei U.T.C. „Primăvara pa ceele '-”2
mijlocită de producţie ; tărîri ale Congresului al patriei, pentru partid, oa pregătire a tineretului berul popor" — versuri înăl triei, viitorul ei" a fost samblurile I
muncii
hunedoreni
s-a îmbogăţit viaţa spiri XlII-lea al partidului, din menii mineri, siderurgişti, e- pentru apărarea patriei. ţătoare sint rostite in timp genericul sub care stadio sa", „Silve
—
tuală a întregii naţiuni, indicaţiile şi sarcinile tra nergeticieni, constructori, Fruntaşi la învăţătură, ce pe gazon un nou înscris nul s-a transformat intr-un Crişului", „A
învăţămîntul, arta şi_ cul sate de tovarăşul Nicolae chimişti, ţesătoare, ţărani pregătindu-se, prin muncă vine să reamintească, cu şuvoi de tinereţe şi veselie na Mureşuh
tura cunoscînd la rîndul Ceauşescu, în cuvîntarea cooperatori şi mecaniza şi pentru muncă, spre a se emoţie, 'împlinirea, în curînd, prin care sute de copii, in na" din De
lor o înflorire fură pre prezentată la Congresul al tori, elevi şi studenţi — încadra cât mai util efor a patru decenii de la pro tr-o splendită evoluţie suge- doar a, Orăş
cedent. III-lea al educaţiei poli înrolaţi în gărzile pa tului constructiv general, clamarea Republicii — „40 rînd învăţătura, munca, Stinceşti Ohi
Marile izbînzi ale po tice şi culturii socialiste. triotice, în celelalte for prezenţi pe marile şan R.S.R.". Tablourile se suc joaca, au adus celor, ce le Finloag, E
porului român au fost ob A fost reînnoit angaja maţiuni de apărare îşi tiere ale patriei — Cana ced in insufleţitoare cîntece ocrotesc creşterea şi împli cea, Boiu,
ţinute în perioada des mentul solemn al comu consacră întreaga energie lul Dunăre—-Marea Neagră, patriotice, „Trăim decenii nirea, tovarăşului Nicolae Pojoga, G/oi
chisă de Congresul al niştilor, al tuturor oame şi capacitate creatoare îm Bucureşti — Dunăre, Rîu de-mpliniri măreţe" fiind Ceauşescu, tovarăşei Elena neşti, Lăpuşi
lX-lea al partidului prin nilor muncii din judeţ de plinirii sarcinilor ce le Mare-Retezat, elevii licee fundalul muzical pe care, Ceauşescu, gind de caldă Orăştioara i
politica ştiinţifică, clarvă a nu precupeţi nici Un revin ca proprietari, pro lor industriale nr. 2, 5, 4 intr-un imens careu, pătrund recunoştinţă. giu, Boşor
zătoare promovată consec efort, de a munci cu dă ducători, beneficiari şi a- Deva, nr. 1 Hunedoara, grupuri reprezentative de Un însutleţitor tablou al formaţii arti
vent de partidul nostru, ruire, cu spirit revoluţio părători ai valorilor ma „Oecebal" Deva fac dovada mineri, siderurgişti, energe- vigorii il reprezintă evoluţia Ruda, Polen
de secretarul său general, nar, pentru a întîmpina teriale şi spirituale. Con devenirii lor ca oameni tlcieni, constructori, ţesă sutelor de tineri care exe lese, Topliţa
cea mai glorioasă epocă cu noi şi remarcabile' rea ştienţi de marile răspun de nădejde ai patriei, apă toare şi alte categorii pro cută cu măiestrie o repriză jeni, Bucu
a istoriei patriei, înscrisă lizări Conferinţa Naţio rători conştienţi ai cuce fesionale, care, prin mo sportivă — grăitoare mărtu Ociu, Bre
în conştiinţa naţiunii cu nală a partidului şi cea deri, luptătorii gărzilor ririlor revoluţionare. mente coregrafice, sugerează rie a contribuţiei „Daciadsi" U.U.M.R. Cr
numele ctitorului ei — de a 40-a aniversare a patriotice acordă o atenţie Trec, de asemenea, prin semnificativ scene de mun la integrarea educaţiei fi Buceş, Tiri
„F.poca Nicolae Ceauşescu“. proclamării Republicii. deosebită perfecţionării faţa tribunei membrii că : „Minerii sint lumina zice in ansamblul muncii oameni ai r
în amplul tablou al de Prin întreaga sa desfă pregătirii lor de luptă, po formaţiunilor de apărare intru a ţării pline/ Siderur educative de formare a ti unităţile (
venirii socialiste, judeţul şurare, adunarea din mu litico-educative, cooperării civilă de la I. M. C., gişti i — nalţă poemele de nerei generaţii. muniddul L
Hunedoara, asemenea tu nicipiul Deva a prilejuit strînse cu celelalte forma I.C.I.T.P.U.C.I.M., Spitalul foc/ Constructorii dâu for „Plai românesc de dra fistic -P
turor judeţelor ţării, a o puternică afirmare a ţiuni de apărare, cores judeţean, Termocentrala ma cetăţilor de miine/ Ei goste şi omenie" — momen realizai prin
cunoscut o continuă şi adeziunii depline a tutu punzător Directivei Co Mintia—Deva, precum şi sint de drept stâpînii aces tul folcloric a reunit tezau gate, intr-o
multilaterală dezvoltare. ror locuitorilor acestor mandantului Suprem, pen ai formaţiunilor de Cruce tui mindru loc/ Aceasta-i rul portului şi dansurilor ne de cuge
3
Numai în ultimii 22 de meleaguri la politica in- tru afirmarea tuturor lo Roşie din Unităţi econo Hunedoara, o inimă ce bate/ populare din toate zonele Înălţătoare <
ani au fost materializate ternă şi externă a parti calităţilor, întreprinderilor, mice ale municipiului. Cu Spre nemurirea ţării şi dem etnololdorice ale judeţului, creaţiei, iitsi
investiţii în valoare de dului şi statului nostru, instituţiilor, celorlalte uni toţii sînt animaţi de ho- nitatea sa". suite de ţarine, briuri şi în- roasă cinstir
peste 98 miliarde lei care la măreţele împliniri ale tăţi socialiste ca adevărate tărîrea nestrămutată de a O ilustraţie coregrafi yirtite întilnindu-se cu jocul conducătorul
au făcut ca Hunedoara să perioadei pe care întreaga cetăţi de muncă, luptă şi apăra în orice împreju că inspirată marchează căluşeresc, relevind încă o marea sârbe
devină unul dintre cele naţiune o numeşte cu apărare, în spiritul princi rare independenţa şi suve emoţionant . momentul a- dată rostul pe care festiva a României
mai dezvoltate judeţe din mîndric „Epoca Nicolae piilor doctrinei militare ranitatea patriei socialiste. niversar din primăvara a- lul muncii şi creaţiei „da
nunct de vedere industrial. Ceauşescu". naţionale, al cărei fonda- MINEL BODEA cestui an — împlinirea tarea României" il are in ' 1
•sr? si smâusta
«ÿf *'Y' ţfpt i ¿ J''
;
cintarca României“ antrenează întreaga crea tivi t-ale m judeţului, Fotografii de NiCOLAt