Page 75 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 75
NR. 9 257 • SíMBÂTĂ, 22 AUGUST 1987
Peg. 3
E VA CO NS A CRA TE IMPLINIRII EPOCA MC0UEC E A - TIMP
WAR DE LA 23 AUGUST 1944 AL MARII OR ÍMPLIMRIREM Of LOM RE
Victoria revoluţiei de Transformări radicale Realizările ţării, din a-
eliberare socială şi naţio s-au produs pe plan poli ceşti ani rodnici, sînt o
nală, antifascistă şi antiim- tic şi social : s-a întărit trainică temelie a patriei
hunedoreanâ. perialistă din August 1944
icolului a fost constituie un moment de şi s-a dezvoltat continuu de mîine. Avem în faţă cu
) grandios ta- răscruce, care a determi democraţia socialistă, a tezătoarele obiective sta
coregrafic prin nat o cotitură radicală în fost imprimat un curs nou bilite de Congresul al XIII-
activităţii ideologice şi po-
de participanţi destinele ţării noastre, des litico-educative. Atît stra lea al partidului, care pre
lat sentimen- figurează dezvoltarea eco-
sie şi recunoş- chizând calea cuceririi de tegia partidului, cît şi nomico-socială a României
plinei independenţe naţio
metodele, formele sale de
de patrie şl nale, a înfăptuirii idealu activitate s-au dovedit a în actualul cincinal şi în
de tovarăşul viitorul deceniu pină la
şescu pentru rilor de dreptate socială fi strîns legate de concep orizontul anului 2 000.
leobosită pusă şi naţională ale poporului. ţia înaintată, revoluţionară, Poporul român priveşte
slui şi fericirii Deosebite sînt împlinirile privind participarea între spre viitor cu încredere de
tru. Un spec- celor ce muncesc cu bra gului popor la conducerea plină în puterea sa de
cultural-sportiv, ţele şi mintea în cele societăţii. Pe fondul a- muncă, de creaţie, in voin
Comitetul ju- peste patru decenii de cestor realităţi, de la un ţa sa de a ridica ţara pe
jflură şi edu- construcţie socialistă. Cele an !a altul a crescut tot trepte tot mai înalte de
stă, Consiliul mai profunde transformări mai mult rolul partidului progres şi civilizaţie.
a de educaţie din întreaga istorie a pa în societate, s-a întărit O politică externă acti
tură socialistă, triei se înscriu însă în spa continuu unitatea întregu vă, în deplină unitate dia
ean al sindi- Gărzile patriotico — apărătoare ale cuceririlor revoluţionare ale poporului. ţiul de mari realizări des lui popor în jurul Parti lectică cu realităţile in
ilelul judeţean chis de Congresul al IX- dului Comunist Român, al terne, promovată de pre
\siliul judeţean lea — perioadă intrată secretarului său general, şedintele României, tovară
ii pionierilor, pentru totdeauna în con t o v a r ă ş u l Nicolae şul Nicolae Ceauşescu, se
r judeţean al ştiinţa naţiunii sub stră Ceauşescu. înscrie ca o contribuţie
otice, Consiliul lucitul nume al acelui băr Unitatea poporului şi a fundamentală a ţării noas
educaţie fizică bat căruia partidul şi partidului este o realitate tre la apărarea dreptului
ectoratul şco- poporul, într-o fericită zi fundamentală a societăţii popoarelor la pace, la
Regia specta- a devenirilor, i-au încre noastre, dar în acelaşi dezvoltare, la înfăptuirea
semnată de dinţat cîrma destinelor timp este şi o cerinţă o- unei noi ordini economice
coregrafia — ţării: „ E p o c a Nicolae blectivă a construcţiei noii Internaţionale, la făurirea
Titus Burdu- Ceauşescu". societăţi în România. Re unei lumi mai bune şi
vereşan, repri- în noua epocă istorică, levarea cu pregnanţă a mai drepte, fără arme şi
Stelian Po- sub înrîurirea gîndirii re acestei idei — a unităţii fără războaie. Drept recu
Irăgan, Cornel voluţionare a tovarăşului indestructibile dintre partid noaştere a profundului u-
i Ciumaş, Do- Nicolae Ceauşescu, a acti şi popor în edificarea so manism al politicii interna
lihai Bănules- vităţii sale neobosite, în cietăţii socialiste multila ţionale româneşti, a carac
olgoţiu. Şi-au România socialistă au fost teral dezvoltate — se în terului său constructiv, în
fanfarele mi- înfăptuite prefaceri radicale scrie între contribuţiile e- opinia publică mondială
lui şi ai Devei, în toate compartimentele senţiale pe care tovarăşul au dobindit o largă cir
.G.C.L. şi Clu- economiei naţionale, în Nicolae Ceauşescu le-a culaţie aprecierile de „Erou
Deva, tarafu- toate judeţele, în toate o- adus, după Congresul al al Păcii" pentru tovarăşul
fe şi Brad, raşele şi satele. Procesul IX-lea, la îmbogăţirea pa Nicolae Ceauşescu şi de
svii .in toate intensiv de industrializare trimoniului gîndirii revolu „Ţară a Păcii" pentru
e şi liceele socialistă a cuprins în ţionare. în concepţia se România socialistă.
leva, din li- treaga ţară. S-a pus un cretarului generai al parti Făuritoare conştientă a
la}'“-loara, an- accent deosebit pe dez dului, pe deplin confirma propriei sale istorii, na
:lonce „Getu• voltarea industriei extrac tă de realitate, depăşirea ţiunea română — ca întot
r", „ Doina tive, de materii prime şi într-un timp scurt a sta deauna cînd lumina înal
eleana", „Doi- resurse energetice, pe creş diului de ţară în curs de telor sale idealuri de pro
, „Cosînzea- terea accelerată a ramuri dezvoltare presupune uni gres a nîmbat culmile se
Brad, Hune- lor industriale moderne, rea tuturor energiilor crea meţe ale Carpaţilor — ştie
, dubaşii din pe introducerea progresu toare ale întregului popor. că suprema el forţă este
a — Radule şti, lui tehnico-ştiinţific. în a- Atît strategia partidului, cît unitatea ; iar unitatea, uni
i Iu Mare Ba- celaşi timp, elaborarea şi şi formele, metodele sale tatea revoluţionară făurită
Almaş-Sălişte, aplicarea în viaţă a pro de activitate în actuala în anii „Epocii Nicolae
hileşti, Godi- gramului noii revoluţii a- etapă sînt strîns legate de Ceauşescu" acordă însem
, căluşerii din grare au determinat inten această concepţie înainta nele izbînzil în supremul
Sus, Geoa- sificarea procesului de tă, profund revoluţionară. demers istoric în care este
, Mă r ti n eşti, modernizare a agriculturii, Ea este magistral sinteti angajată naţiunea : con
;e din Feregi, creşterea producţiei agri zată în teza potrivit că struirea României comu
i Voi nil, Le- cole, factori de prim or reia partidul conduce îm niste de mîine.
Ciulpăz, Blă- din ai progresului multi preună cu poporul, pentru
f ci, Zdrapţi, lateral al ţării. popor. Dr. MIRCEA VALEA
na, Crişan,
\or, Prăvăleai,
ra de Criş, Omagiu pionieresc marii sărbători. rcotareh acidităţii solului,
teii din toate aplicarea araen da,menitelor
nomice din CAZANIA agricoiă di vară ealcaroase se desfăşoară
o. , nrţe ar- cu două formaţii special
c
iw e au constituite în acest scop.
:fortu,i con/u- Astfel, după ce au aplicat
iIdâ comuniu- La toate lucrările de pe ogoare - dolomită pe 200 de ha la
şi simţire, o C.A.P. Romos şi pe 60 de
î o muncii şi ritmuri bune de lucru, ha la Romoşci, Ifroanele
n de gene- şi M.A. 3(5, conduse - de
a patriei şi mecanizatorii Ştefan Au-
stimat, la grijă pentru calitate! gustin, Ioan Curuţ, Con
are naţională stantin Căta, ’ Mircea Ma-
cicliste ! niu, Ioan' Guîea şi Ioan
In toate unităţile- agri de grafic, în toate uni Putuca efectuau ieri ace
:ia UCIU cole din C.U.A.S.C. Geoa- tăţile. eaşi lucrare pe terenurile
'giu, în cinstea marii săr La C.A.P. Aurel Viaicu, C.A.P. Pişchi.nţi şi Vaidei.
bători naţionale de ia formaţia de tractoare ara Aflăm că pină acum au
23 August, lucrările de în tarlaua ..Bîrceana". fost aplicate .amendamen
pregătire, a canipan’ei dc Beniamin Cărăguţ, Iosif te pe aproape 300 ha. La
toamnă se desfăşoară din Ponoran, Alexandru Ma- rîndul ei. formaţia de
plin, formaţii de' mecani crişan şi Ghoorghe Suciu fertilizat organic acţiona
zatori fiind antrenate la au încheiat lucrarea pe la C.A.P. ' Geoagiu, pe te
executarea . arăturilor a- 80 de ha. Remarcăm preo renurile ce urmează a fi.
dîiici de' vara,' aplicarea cuparea mecanizatorilor cultivate în primăvară cu
Folclorul hunedorean prezenţă de prestigiu la marea sărbătoar« amendamentelor şi a în- pentru respectarea adînci- sfeclă şi cartofi. Cu ma
grăşămintelor_ organice pe mii prevăzute, buna afi şinile de împrăştiat gunoi,
terenurile ce urmează a nare şi nivelare a tere mecanizatorii Viorel Ştiop,
fi însămînţate. Astfel, a- nului. De fapt acest lu Vasile Cosmaru şi . Ioan
flăth de la inginerul Virgil cru l-am remarcat şi la Murg au administrat în-
Tudan, ■ directorul S.M.A. celelalte unităţi." La Ro grăşămintele naturale pc
Gedagîu, • că ’ pîiiă la " a- mos, de pildă, : Mircea 30 de hectare, asigurînd
ceastă dată arăturile au Pătrînjan, inginerul şef al între 50—60 tone la hectar.
fost executate la nivelul Unităţii, era mulţumit de Dacă în unităţile 'amin
consiliului unic pe mai felul în care îşi făceau tite se acţionează cu răs
mult de .320 de hectare, datoria mecanizatorii - loan pundere şi energie la c-
cele mai avansate fiind Ţigu, Hermán Zeii, Petru fectuarea arăturilor, a ce
cooperativele agricole din Cosmoiu şi loan Poder. lorlalte lucrări de sezon,
Aurel Vdăicu, Romos, Ge Şi aici, oa şi la C.A.P în celelalte ritmurile de
oagiu, Văidci şut. Interlo Geoagiu şi Vaidci, unde lucru sînt destul de ane
cutor ut mai sublinia preo i-am găsit cu plugurile în mice. De aceea, conduce
cuparea pentru calitatea brazdă pe tractoriştii rile colective şi specia
1
arăturii, toate plugurile Nicolae Mărginea,nu, .'Tră liştii din unităţile ră
fiind echipate cu scormo iau Rin zar, Simion Olea, mase in urmă la arat şi
nitori si lucrîndu-se, de loan Rusu (la Geoagiu), fertilizarea ogoarelor tre
regulă, în agregat cu grapa loan Ga nea, Ştefan Homo- buie să organizeze temei
stelată. Mai sînt consti rodean, Leontin Mi hal şi nic activitatea, in schim
tuite formaţii pentru afina- Cornel Dragotă (la Vai- buri prelungite, mobilizînd
rea solului, aplicarea a- dei), arăturile au fost e- la transportul gunoiului
mcndamentelor ca-loaroasc fectuate pe mai mult de în ci.:up şi atelajele cob
şi. fertilizarea ■ cu îngrăşă 50 de hectare... oară lorilor,
minte naturale a ogoarelor, Lucrare ' importantă me
3HEORGHÍ.U Tinereţe, vigoare, graţie. Atribute ale sportivilor în spectacol, oare acţionează pe bază nită să contribuie la co- MIRCEA LEPÂ.DATU
